Page 74 - 1962-06

DRUMUL SOCIALISMULUI
Aplicînd propunerile
oamenilor muncii
Inorumat îndeaproape de or­
ganizaţia de partid, comitetul
sindicatului de la preparaţia
Petrila a acordat în cursul aces­
tui an o atenţie sporită orga­
nizării consfătuirilor de pro­
ducţie. Temele lor au fost întot­
deauna anunţate din timp, ast­
fel încit oamenii să poată chib-
zui asupra propunerilor ce u r­
mau să le facă. In plus, refera­
tele care se prezentau erau în­
tocmite cu grijă şi bine docu­
mentate. In felul acesta rolul
lor a crescut simţitor. Masa de
muncitori, ingineri şi tehnicieni
a contribuit efectiv la buna or­
ganizare şi conducere a proce­
sului de producţie.
Pentru a confirma cele spuse,
să ne oprim* asupra citorva
exemple. Intr-una din consfă­
tuiri, preparatorul Ionel JurCa
a sesizat că manipularea cepu­
rilor de la separatoarele Rheo
se face foarte greoi. Pentru re­
medierea acestei deficienţe a
propus construirea unor poduri
speciale. Construirea lor a con­
clus la uşurarea acestei operaţii
şi deci, la sporirea productivi­
tăţii muncii.
Gheorghe Miclea a propus în-
tr-o consfătuire ca toate arcu­
rile de la sitele Zimmer să fie
prinse. Petru Găină a propus
construirea unul pod fix la în­
trerupătoarele craţerelor Vul­
can şi împărţirea locurilor de
muncă pe loturi de curăţenie
ş.a.m.d. Toate acestea au făcut
ca productivitatea muncii să
crească, iar calitatea produse­
lor să se îmbunătăţească.
In consfătuirile de producţie
însă, s-a discutat şi despre or­
ganizarea şi urmărirea întrece­
rii socialiste, despre calitatea
reparaţiilor. Muncitorii au ve­
nit cu propuneri concrete pen­
tru executarea unor lucrări îna­
inte 'de termen şi la un cît mai
înalt nivel tehnic. Se pot amin­
ti printre acestea betonarea
jgheabului în conul mare la văr­
sarea pompelor de 40 şi 26 m.c.
pe minut, înlocuirea corpului
Zece magazine
date în folosinţă
La parterul noilor blocuri
din faţa teatrului din Hunedoa­
ra, date cu citva timp in urmă
în folosinţă, s-au deschis zilele
acestea 10 unităţi comerciale.
Printre noile unităţi se numără
un magazin alimentar cu auto­
servire, un magazin de mobilă,
unul textil, de încălţăminte şi
altele.
Bine aprovizionate cu mărfuri,
magazinele au cunoscut o mare
afluenţă de cumpărători încă
din primele zile de la deschi­
dere.
Prin darea in folosinţă a noi­
lor unităţi, în oraşul Hunedoa­
ra funcţionează în prezent 92
magazine de desfacerea produ­
selor industriale şi alimentare
şi 49 chioşcuri.
L. ROMULUS
Sporim continuu imrassrial
«Ie anim ale şi productivitatea lor bă, in primăvară, păşunea a fost
încă de la înfiinţarea gospo­
dăriei colective, noi ne-am ori­
entat să dezvoltăm ramurile de
producţie cele- mai rentabile.
Alături de cultura cerealelor,
dezvoltăm şi creşterea anima­
lelor. Datorită faptului că ne
aflăm în apropiere de oraşul
Sebeş şi că avem condiţii natu­
rale şi economice; prielnice, îa
indicaţia organizaţiei de partid,
ne-am orientat îndeosebi spre
creşterea continuă a numărului
şi productivităţii vacilor ’ de
iapte. Anul acesta ne-am pro­
pus să mărim numărul bovine­
lor cu încă 335 capete, din care
al vacilor de lapte cu 35 cape­
te. Prin această sporire a efec­
tivului vom realiza la sfârşitul
anului o densitate de peste 25
bovine la suta de hectare. To­
tuşi, faţă de posibilităţile pe
care le' are gospodăria, încăr­
cătura vacilor de lapte la suta
de hectare nu este îndeajuns
de satisfăcătoare. De aceea, am
hotărât ca din acest an să dăm
o mai mare dezvoltare creşterii
tineretului femei. In acest scop,
pe lingă faptul că reţinem toa­
te viţelele din prăsila proprie
a gospodăriei, vom mai cum­
păra' din creditele acordate de
stat şi din fonduri proprii încă
237 viţele. Astfel. în viitor den
sitatea vacilor de lapte la suta
de hectare va creşte simţitor.
Paralel cu sporirea efectivu­
lui ne-am preocupat cu grijă şi
de creşterea producţiei de lap­
te. Incepind din anul 1960, ara
obţinut în fiecare an producţii
de peste 2.000 litri lapte pe cap
rde vacă furajată. Realizarea
pompei de 40 m.c. pe minut,
schimbarea eraţerului nr. 1 de
la spălătorie, înlocuirea a 4
aparate Rheo, montarea unei
suflante lingă puţul de zgură
ş.a.m.d.
Printre cei care au depus mai
multă sîrguinţâ în executarea
lor sînt muncitorii din echipe­
le conduse de Iosif Hog, Con­
stantin Miu şi Gheorghe Rod.
Faptul că oamenii au venit în
consfătuirile de producţie cu
propuneri bine gîndite privind
ridicarea nivelului tehnic al
producţiei, îmbunătăţirea cali­
tăţii reparaţiilor, că întrecerea
socialistă a fost bine organi­
zată şi urmărită, a făcut ca
realizările întregului colectiv să
crească. In primele 5 luni ale
anului planul valoric a fost de­
păşit cu 2.900.000 lei, au fost
recuperate 9.000 tone cărbune.
Preţul de cost s-a redus de la
o lună la alta. Dacă în ianua­
rie economia înregistrată era de
0,10 lei pe tona 'de cărbuni pre­
paraţi, în lunile următoare a
ajuns între 0,40 şi 0,51 lei.
Cit priveşte calitatea produc­
ţiei, este suficient să amintim
că în ultimul timp procentul de
cenuşă a fost redus la toate sor­
turile cu 0,3 pînă la 2 puncte.
Fruntaşe în întrecerea socialis­
tă sînt brigăzile conduse de Au­
rel Onea, loan Florescu, Eugen
Szdelaesek şi altele. Dintre co­
lectivele sectoarelor cel mai
destoinic s-a dovedit a fi cel
al sectorului de preparare. El
este în prezent deţinătorul dra­
pelului de fruntaş pe uzină.
C. BADUŢA
m em bru în com itetul sindicatului
preparaţia Petrila
,v '
. •: ; ?:;•r -
$ un bogat sortiment de mărfuri.
% iW M p i
„In primul rînd calitatea !“ Aceasta este deviza muncitoa­
rei Maria Tătaru de la secţia cusut a fabricii „Ardeleana“ din
Alba Iulia. Bineînţeles, calitatea produselor ei este foarte bună.
unor asemenea producţii de
lapte se datoreşte faptului că
am pus mare bază pe îngrijirea
şi furajarea raţională a anima­
lelor şi pe selecţia acestora.
Un loc important în asigura­
rea bazei furajere l-a ocupat
organizarea conveerulni verde şi
sporirea producţiei şi sortimen­
telor de furaje. Datorită aces­
tui fapt, în anul trecut, în pe­
rioada de stabulaţie, am avut
posibilitatea să Întocmim pen­
tru vacile de lapte raţii echi­
librate, bogate în substanţe nu­
tritive. Furajarea s-a făcut co­
respunzător producţiei. Aşa s-a
dovedit că multe vaci ne dau
producţii de peste 15 litri lapte
zilnic. La ridicarea producţiei
de lapte a contribuit in mare
măsură şi faptul că ponderea
de furaje in volumul raţiilor au
avut-o nutreţurile suculente. In
anul trecut am întocmit urmă­
toarele raţii pentru vacile de la
care am obţinut câte 8-10 litri
lapte zilnic: 24 kg.' siloz, 8 kg.
sfeclă, un kg. concentrate, fî-
nuri, cretă furajeră şi sare. In
raţiile vacilor care au dat o
producţie de lapte mai mare
de 10 litri, am administrat în
plus cite 150 grame concentra­
te pentru fiecare litru de lapte
muls peste această producţie. In
afară de furajarea diferenţiată,
îngrijitorii mulgători s-au obiş­
nuit să adape şi să mulgă va­
cile numai la ore fixe, după pro­
gram. Trebuie menţionat că ei
sînt cointeresaţi în creşterea
continuă a producţiei de lapte
deoarece sint retribuiţi în func­
Nr. 2330
Utemista Doina Gheor-
ghim lucrează la Viscoza
Lupeni, în sectorul bobi­
nai. Zilnic îşi depăşeşte
planul în medie cu 5 kg. Prin magazine
fire de bună calitate.
„ P e p laiu rile Dacă vei merge la magazinul
de menaj din Piaţa Libertăţii,
H u n e d o a re i“ la magazinul de confecţii din
strada dr. Petru Groza nr. 1,
Zilele trecute s-a desfăşurat la magazinul de textile din Pia­
la Miercurea, raionul Sebeş, faza ţa Libertăţii, sau la alte maga­
raională a Festivalului regional zine din Hunedoara rămîi plă­
al cîntecului şi dansului „Pe cut impresionat de felul cum
plaiurile Hunedoarei". La fază eşti servit. La magazinul de tri­
au participat formaţiile artis­ cotaje de pe strada Lenin nr. 3,
tice ale căminelor culturale din de pildă, vin in fiecare zi zeci
Apoldul de Sus şi de Jos, Lu- de cumpărători. Vinzâtorii şi
ăoş, Dobîrca, Sîngătin şi Miercu­ mai ales Minodora Marcu ser­
rea. Dintre acestea, mai bine vesc conştiincios. Şi ca ea sînt
pregătite s-au dovedit a fi echi­ mulţi vînzători. Amintim pe
pele de dansuri din Dobîrca, Viorica Truţă de la magazinul
Sîngătin şi Apoldul de Jos pre­ foto - sport - muzică, Elisabeta
cum şi corul şi fanfara din
(Apoldul de Sus. Torok de la magazinul menaj
şi altele care constituie un
- Dar cea mai mare satisfacţie
exemplu în muncă. Toate aces­
tea demonstrează că gradul de
conştiinţă al lucrătorilor din co­
merţ a crescut, că ei muncesc
cu dragoste şi pasiune.
Conducerea O.C.L. produse
industriale Hunedoara, a reuşit
să aprovizioneze magazinele cu
insslozează foraje
Ţinând seama de faptul că
dezvoltarea bazei furajere este
o condiţie principală pentru
sporirea efectivelor de animale-
şi a productivităţii acestora, co­
lectiviştii din satul Sîntandrei,
de pe raza oraşului regional
Deva, au acordat o atenţie deo­
sebită asigurării unor cantităţi
suficiente şi din sortimente va­
riate de furaje pe întreaga pe­
rioadă de stabulaţie a anima­
lelor.
In aceste zile, paralel cu efec­
tuarea lucrărilor de întreţinere
se păşunează prin rotaţie. In
scopul sporirii producţiei de iar­
curăţată de muşuroaie şi mără­
cini, iar pe 50 ha. am aplicat
ţie de producţiile pe care le şi îngrăşăminte chimice. In pe­
rioada de vară, raţiile vacilor de
obţin.
lapte se suplimentează cu masă
In anul acesta ne-am propus verde şi concentrate. De aseme­
in planul de producţie să obţi­ nea, şi aici, ca şi la grajd, se
nem în medie cîte 2.300 litri respectă întocmai programul de
lapte pe cap de vacă furajată. îngrijire stabiiit. in felul acesta
Dar, prin măsurile pe care le-am de la scoaterea vacilor in ta ­
luat, această producţie va fi cu bără producţia de lapte a cres­
mult depăşită. In primul rînd cut simţitor. Astfel, am avut
posibilitatea să livrăm la I.C.I.L.
ne-am preocupat de dezvolta­ peste sarcina prevăzută în eoni
rea bazei furajere. In acest tract mai bine de 63 hl. lapte.
scop, peste 25 la sută din su­ Pînă acum am realizat mai
prafaţa agricolă a gospodăriei mult de jumătate din produc­
am destinat-o producerii de fu­ ţia anuală de lapte planificată
raje. Suprafaţa cea mai mare • pe cap de vacă furajată. Ingri-
(peste 400 ha.) este ocupată jitori-mulgători ca : Ilie Cosma.
cu trifoliene, nutreţuri bogate Solomon Todea, loan Besoiu şi
in proteină. O deosebită atenţie alţii, au acumulat o experien­
am acordat asigurării unor can­ ţă bună în creşterea animale­
tităţi cît mai mari de siloz şi lor şi depăşesc lună de lună
suculente. De aceea, am culti­ producţiile de lapte planificate
vat porumb pentru siloz pe 80 pe loturile ce le au în primire
ha. şi sfeclă furajeră pe 20 ha.
De asemenea, am extins mult
suprafeţele destinate culturilor In perioada actuală, o preocu­
duble şi intercalate. După cal­ pare de seamă, în afară de re­
culele noastre, anul acesta ne coltatul, depozitatul şi insiloza-
vom crea o rezervă însemnată tul furajelor, o constituie şi ri­
dicarea adăposturilor planifica­
de furaje şi vom avea totodată te pentru animale. In prezent
posibilitatea să întocmim raţii echipa de constructori lucrează
echilibrate de furaje pentru
toate categoriile de animale pe din plin la construcţia noului
întreaga perioadă de stabulaţie. grajd pentru 100 capete bovine.
Acum, în perioada de vară, Acordind în continuare aten­
vacile gospodăriei sînt întreţi­ ţia cuvenită dezvoltării sectoru­
nute în tabere, deoarece iarba lui zootehnic, vom putea realiza
de pe păşune constituie un fu­ venituri băneşti tot mai mari,
raj valoros şi foarte ieftin. Pe condiţie de seamă pentru întă­
păşunea numită Rîpa Roşie am rirea puterii economico-organi-
construit, din resurse locale, şo- zatorice a gospodăriei colective
proane, acoperite cu paie. In şi pentru creşterea bunei stări
apropiere avem şi sursa de apă, materiale a colectiviştilor.
astfel că animalele au asigurată
apă la discreţie. Păşunea este
ELISABETA BENŢA
b r i g a d i e r ă z o o t e h n i c ă l a G. A. G. vremea cînd de la batoză colacii- gacla şi-a îndeplinit, planul campa-
împărţită în trei tarlale pe care Sebeş
¦a—
In Editura tehnică Viaţă noua-n
sat la noi• a
Îndrumător pentru
Îmbinări sudate Intre brigăzile artistice de Să nu vezi o maşinalAdu
agitaţie din raionul Sebeş
de Ing. M II,IAN ŞM ILO V IC I care s-au afirmat cu prile­ cinci mobilă final), multe i
Ing. GAROL M ILL10N jul Festivalului regional al
cintecului şi dansului „Pc gospodine şi-au cumpărat »
plaiurile Hunedoarei“ se si­
tuează şi cea a căminului maşini de cusut, aragaze, $
cultural din şpring. Progra­
230 pagini 5,25 lei mul brigăzii, întitulat su­ maşini de spălat rufe. Toate $
gestiv „Viaţa nouă-n sat la
Lucrarea constituie un :ioi“ vorbeşte despre viaţa acestea fac viaţa omului mai t
îndr'umător pentru sudori, din ce în ce mai înfloritoare
tehnologi, maiştri şi pro­ a oamenilor muncii. uşoară, mai plină de bucu- L
iectanţi, care vor găsi în
carte indicaţii ample des­ Săracii de odinioară au de­ rii. \
pre detaliile dimensionale venit stăpînii ogoarelor fără
ale îmbinărilor sudate şi haturi, pe care le muncesc Vă spunem adevărat, \
precizări utile pentru apli­ după regulile înaintate ale
carea atît a procedeelor agrotehnicii, obţinînd roade In Şpring multe s-au â
larg răspînditc, cît şi a din ce în ce mai bogate. schimbat: <*
noilor procedee de sudare. O dată cu socializarea agri­
culturii s-a schimbat şi felul Mulţi din noi şi-au cumpărat
Problemele privind re­ de a gîndi al ţăranului. Aces­
prezentarea cusăturilor su- Maşini mîndre de spălat... t
date, calc'ulul de rezisten­ ta nu mai este robul petecu­ 0
ţă al îmbinărilor, normele Satu-i electrificat, it
de timp şi de consum, de. lui de pămint, omul înapo­
formaţiile şi tensiunile la iat din punct de vedere cul­ Traiul ne e mai bogat...
sudare, formează obiectul
altor capitole ale cărţii. tural, lipsit de avantajele ci­ Textul brigăzii artistice ele
vilizaţiei moderne. Clteva
agitaţie de la şpring popu­
versuri din text consemnea­
larizează obiectivele planului
ză această nouă realitate:
de producţie al gospodăriei
Nu-i auzi certindu-se
colective, mobilizînclu-i pe
Că şi-au tăiat brazdele,
colectivişti la îndeplinirea ţ
Nici nu-şi petrec zilele sarcinilor ce le stau în faţă. ^
Bătînd judecăţile... In general, programul este ţ
In trecut fericirea era su­ scris îngrijit. întrunind reale
bordonată avuţiei. Pînă şi calităţi artistice. La redacta- ţ
căsătoria se „aranja“ în rea lui şi-a adus în mod deo- L
funcţie de numărul hecta­
sebit aportul învăţătoarea
relor :
'Aurelia Rigăr. )
...Căci feciorul cel sărac
7Am făcut cunoştinţă şi cu ţ
Lua hîda de bogat,
interpreţii din brigada de g
Iar fata săracului agitaţie a căminului cultural ¦
Lua tontul satului,
Cele 79 unităţi existente, printre Feciorul bogatului. din Şpring. Toţi sînt colecti- ş
care 6 date în folosinţă de cu- vişti şi membri ai organiza- L
rînd la parterul noilor blocuri, Acuma să tot trăieşti ţiei U.T.M. Dintre aceştia se ş
reuşesc în bună măsură să sa­ remarcă Eugenia Fleaca, Vio- ?
tisfacă cerinţele mereu crescîn- Că iei pe cine iubeşti... rica Paştlu, Maria Marcu şi p
de ale oamenilor muncii. Datori­ Elisabeta Cotîrlea.
tă . unei bune aprovizionări ca In casa ţăranului colecti­
şi conştiinciozităţii lucrătorilor vist a pătruns bunăstarea. Continuînd să meargă pe
O.C.L. produse industriale Hu­ Colectivistul se îmbracă mai
nedoara s-a reuşit să se desfacă drumul început, brigada ar- jj
mărfuri cu 19 Ia sută mai multe bine, mănîncă mai bine. Mulţi
faţă de aceeaşi perioadă a anu­ tistică de agitaţie a căminu- L
lui trecut. In primele cinci luni şi-au ridicat case noi, în care
ale anului, planul de vînzâri a străluceşte mobilă nouă. lui cultural din Şpring va L
fost îndeplinit în proporţie de obţine succese şi mai insem- ş
106,8 Ia sută, cheltuielile de cir­ („Căci nu există săptăminăl nate. Pentru aceasta este ne- $
culaţie au fost reduse cu 56.000
lei şi s-au realizat beneficii pes­ cesar ca atît creatorii textu- î
te plan în valoare de 140.000 lei.
lui cît şi interpreţii să se
a lucrătorilor aparţinând O.C.L. străduiască să realizeze spec­
produse industriale Hunedoara, tacole cit mai vii şi mai
o au atunci cind cetăţenii plea­ atractive, folosind din plin
că din magazin pe deplin mul­
ţumiţi. Iată de ce el se strădu­ posibilităţile pe care le oferă )
iesc şi în continuare să serveas­
că masele de cetăţeni din ce iii spectacolul de brigadă artls- %
ce mai bine. ..
tică de agitaţie. 4
I. MÎNDRU
Seminar cu activiştii culturali
Zilele trecute, în Pianul de ră-povestire. Acestora le urmea­
Sus s-a desfăşurat seminarul ză momente artistioevrprezenta-
a culturilor şi de pregătire a te de formaţiile de. .a c to r i ale
campaniei de vară, colectiviştii cu activiştii culturali din raio­ căminului cultural.
se preocupă cu toată grija de nul Sebeş. In cadrul acţiunilor
recoltarea şi depozitarea in practice organizate cu acest Cu prilejul seminarului, a
bune condiţiuni a furajelor. O prilej, s-a experimentat o nouă fost organizată o astfel de lec­
mare parte din acestea se in- formă a muncii cultural-educa­ tură urmată de moment artis­
silozează. Astfel, pînă acum co­ tive, lectura-povestire. Astfel, tic la brigada viticolă de la
lectiviştii din Sintandrei au în- la Pianul de Sus, pentru fieca­ G.A.C. Pianul de Sus. Aici, în­
silozat mai mult de 350 tone re brigadă din gospodăria co­ văţătorul loan Bena a vorbit
furaje. lectivă s-a recrutat din rîndul despre „Combaterea dăunători­
cadrelor didactice şi a ingine­ lor în vii“.
P. JOSAN rilor şi tehnicienilor agronomi
Discuţiile purtate de către
corespondent cite un lector. Lectorii, cunos- activiştii culturali în cadrul se­
cînd planul de muncă al G.A.C., minarului au scos în evidenţă
mersul lucrărilor agricole, sta­ eficacitatea noii forme de ma­
rea culturilor etc. îşi întocmesc nifestare cultural-educativă, pre­
cum şi necesitatea folosirii ei
un plan de muncă asupra lec­
turilor legate de activitatea cu­ la cîmp, mai ales în perioada
rentă a colectiviştilor, lecturi ce
le organizează bilunar la lo­ de vară, de către toate cămi­
cul de muncă sub forma lectu-
nele culturale.
In aceste zile, in
faţa studenţilor din
întreaga tară se
află o sarcină de
onoare : aceea de
a promova integral
şi cu rezultate cil
mai bune exame­
nele.
In foto: Stu­
denţii Sabin Mcl-
tiş, Mircea Cim-
peanu şi Iosif Fe­
tele din anul III
electromecanică de
la Institutul de
mine Petroşani,
pregălindu-şi răs­
punsurile în tim­
pul unui examen.
c- r\ r
Şeful brigăzii
Harulambie Croitorii are aproape viştii transportau sacii cu aurul spi- tiiei 'de primăvară, c martor al
7 s3u0 dute- uani. LDsct tlio/oc &e udve !piirin p\ăiri- cchuiicnii, muănnuods clirueosgciuilt îuno llauintuil, gos- ihiuăiruncigciiveli ltriuagcltouriişltilliouri.. Şi ldlualcuă--li uvuoir-- 1
j: pile MiziUdui şi din 1950. cind a podăriei, Haralambie Croitorii trăia ba de meritele brigăzii, comunistul -j
j; terminat şcoala da tractorişti la Ga- emoţia decorării sale cu „Medalia Haralambie Croitorii nu uită să-fi }
^ lafi, c tot la S.M.T. Orăşlic. Muncii". Dc anul 1959 îl leagă nu povestească despre priceperea trac- }
f Cinci ani a lucrat pe tractor, apoi numai aceasta amintire, ci şi aceea loristului Ilie Miclăuş, recent primit ]
ţ a fost numit şef dc brigadă şi a marii încrederi pe care cei mai în raidurile candidaţilor de partid, î
t prin 1958, cind a fost mare ne- buni oameni ai staţiunii, comuniştii, despre hărnicia utemistului loan î
C voie dc tractorişti, Haralambie Cro- i-au acordal-o primindii-l în rm- Tipuriţă, despre Gheorghe Sturza, I
t iloru a pus din nou mina pe man- dările partidului. care face lucrări „ca la carte“, ^
şa. Gospodăriile colective din Stnlan- In primăvara aceasta a fost rc- despre Dona Brăilă care, atunci cînd ^
drei şi Sîntuhahn, n-au poale cărţi partizat ca şef dc brigadă la sec­ c nevoie, stă în brazdă zi şi noap- }
ţie onoare, dur numele tractoristului ţin din Haţeg a S.M.T. Oruştie. le, şi despre toţi ceilalţi tractorişti }
Haralambie Croitorii c cunoscut mul- Brigada nr. 25, pe care o conduce, care alcătuiesc brigada nr. 25, care, 1
tor colectivişti de aici. c alcătuită clin opt tractoare. Pro- fiind pregătită, poale începe tam- j
In anul 1959, pi luna august, pe centul de 110 la sută, cu care bri- pania dc recoltare. 1
P. FĂ RCA ŞIU 1