Page 76 - 1962-06
P. 76
'U n n v M u tj 's o c ia l is m u l u i Nr. 2331
paL. '4 5c^j«giaa38^gaOTcaau3wv^^^wBabMBagK^^ rfR^J^CTiasBtgKBCTHK^TiS^^SHCTR^aa^iaEOTMCTaaimbdgW^^ i
ULTIMELE ŞTIR I ULTIMELE ŞT IR I ULTIMELE ŞTIRI ULTIMELE ŞTIR I ULTIMELE ŞT IR I
Sa se pună capăt Cuvînfarea lui W. Ulbricht
experienţelor nucleare! ia Congresul! nafionai ai R„D. Germane
Puternice proteste în lumea întreagă B E R L IN 21 (A gerpres). — nuare, au silit pe conducătorii politici m ania, a declarat W . U lbricht. Acest
L a 20 iunie, la B erlin a fost dată
s. u. A. publicităţii cuvîntarea rostită de W al- ai puterilor occidentale să privească lucru a r fi de un m are folos pentru
ter U lbricht, p rim -sccretar al C.C. al
WASHINGTON 21 (Agerpres). Washigton oameni din toate col P.S.U.G., preşedintele Consiliului de lucid situaţia reală din G erm ania. desfăşurarea m ai departe a tratative
ţurile lumii. „Dacă Statele Uni Stat al R.D .G . la C ongresul naţional
La Washington au loc demon te vor ignora aceste proteste şi al R.D .G ., care a avut loc zilele Acum , ci nu m ai pot să nu ţină lor cu p riv ire la - în cetarea experien
straţii ale participanţilor la nu vor ţine seama de opinia pu acestea la Berlin.
„marşul păcii“ care au sosit în blică mondială, scrie ziarul, vor D ezbaterea largă de către întregul seam a de astfel de factori ca suve ţe lo r a to m ic e şi la d e z a rm a re .
capitala S.U.A. din Nashville, face o greşeală grosolană, de popor a docum entului naţional „Sar
Hanover şi Chicago pentru a neiertat“. cina istorică a R .D .G . şi viitorul r a n ita te a G e rm a n ie i şi in v io la b ilita V orbind despre relaţiile d in tre cele Pe fluviul Angara din Siberia se construieşte o cascadă de hidro
protesta împotriva cursei înar- G e rm a n ie i“, a d o p ta t la congres, a centrale. in prezent funcţionează hidrocentrala de la Irkutsk şi
mărilor şi experienţelor nu B elg ia spus W . U lbricht, a întărit R.D.G . te a terito riu lu i ci. A cum , p u terile oc două state germ ane, W , U lbricht a nu departe de ea se lucrează la construirea celei mai mari h i
cleare. şi u n ita te a m o r a l-p o litic ă a c e tă ţe n i drocentrale din lume — hidro centrala de la Bratsk. Puterea
BRUXELLES 21 (Agerpres). lo r ei, în cred erea în forţele lor, con- cidentale recunosc în principiu că declarat ei va fi de 4.500.000 kw. Aci vor funcţiona 20 hidroagregate de
Deşi era vreme rea şi cădea TASS tran sm ite: şliinţa faptului că m unca plină ‘ de cite 225.000 kw.
o ploaie torenţială în tot cursul abnegaţie constituie cea m ai bună este şi în interesul lo r să d ucă tr a Interesele noastre vitale com une
zilei de 20 iunie reprezentanţii Dorim ca preşedintele S.U.A., contribuţie la rezolvarea problem ei ÎN FOTO : Aspect de pe şa ntierul hidrocentralei de la
acestor trei oraşe au postat p i Kennedy, să ia în consideraţie n a ţio n a le şi lic h id a re a scin d ării p o tativ e cu U n iu n e a S ovietică şi cu cer să depunem eforturi pentru a ob Bratsk.
chete în faţa clădirii comisiei apelul celor 700 de oameni de porului. D ocum entul naţional întăreş
pentru energie atomică a S.U.A. ştiinţă americani care se pro te încrederea populaţiei în faptul că statele participante la T ra ta tu l de la ţine ca poporul germ an să nu piară
Membrii pichetelor purtau pan nunţă împotriva hotărîrii gu R .D .G . şi a lia ţii ei. îm p re u n ă cu f o r
carte în care se cerea „să se vernului S.U.A. de a efectua ex ţele iubitoare de pace din G erm ania V arşo v ia. în tr-u n război atom ic. D e aici de
pună capăt experienţelor nu perienţe nucleare la mare alti occidentală, vor reuşi să excludă de
cleare“, „să se lupte pentru tudine, se arată intr-un articol finitiv războiul din viaţa poporului W . U lbricht a calificat ca abso curge sarcina de a înfăptui dezarm a
pace“. de fond al ziarului „Metropole“ germ an.
(Belgia). lut neraliste cererile occidentale p ri re a g e n e ra lă şi to ta lă în G e r m a n ia
Seara în piaţa din centrul Acţiunile hotărîte ale Republicii
Washingtonului a avut loc un Oamenii de ştiinţă, sublinia D e m o c ra te G e r m a n e de la 13 a u g u s t vitoare la crearea unei comisii străine şi în în tr e a g a lu m e, dc a o b ţin e c r e a
miting al participanţilor la ză ziarul. îşi dau seama de ur 1061, a spus W . U lbricht în conti
„marşul păcii“ care s-a desfă mările grave ale acestor expe dc control asupra căilor de com u rea unei zone denuclearizate în E u i n S.U.A.: Oamenii muncii intensifică Supta lor
şurat sub lozincile luptei pentru rienţe primejdioase. Kennedy revendicativă
pace, împotriva pregătirii unui trebuie să ţină, seama de acea nicaţie ale R.D.G . ropa din care să facă p arte cele
nou război, împotriva folosirii sta si să anuleze hotărirea cu
forţei în rezolvarea problemelor privire la efectuarea acestor ex D e m ulţi ani R.D .G . controlează două state germ ane. Interesele naţio
litigioase. plozii.
căile de com unicaţie p e a p ă şi pe nale com une cer dc asem enea să fie
E tio p ia Ja p o n ia
uscat. A r fi a b s u rd şi to to d a tă a r lich id ată scin d area n aţiu n ii, să fie N E W Y O R K 21 ( A g e r p r e s ) . — d ierilo r 16 u z in e ale c o m p a n ie i F o rd
şi-au încetat com plet activitatea.
însem na o nesocotire a suveranităţii teaîizală o înţelegere în tre cele două O am enii m uncii din S.U.A. intensi
fică lupta lor revendicativă. P otrivit A genţia A ssociated Press relatează
R.D .G . dacă o comisie fo rm ată din state germ ane, ca ele să coexista paş relatărilor agenţiilor de presă săptă- că 8.000 de sa lariaţi ai societăţii de te
m m a trecută în S tatele U nite au fost lefoane din N ew York au p ă ră sit la
re p re z e n ta n ţii a 13 sta te , a r e x e r n i c si s ă c o la b o r e z e în c a d r u l u n ei înregistrate peste 200 de greve, cea 20 iunie lucrul.
m ai m a re dintre ele fiind aceea a m u n
cita funcţiile de control pe terito ccnfederaţii. citorilor constructori din nordul Cali Sub pretextul „înrăutăţirii situaţiei
forniei la care au participat peste econom ice” com paniile particulare de
riul Republicii D em ocrate G erm ane. V o rb in d despre C on sfătu irea de la 100.000 de persoane. G reva s-a răs- căi ferate concediază în m asă m un
. pîndit în 50 de state ale S.U.A. g re citorii. L a începutul acestei să p tă m ni
U n rezultat pozitiv al tratativelor M oscova a reprezentanţilor partidelor viştii cerînd m ărirea salariilor. trei societăţi de tran sp o rtu ri pe căile
fera te d in C h ic a g o au c o n c e d ia t 1.300
d in tre g u v e rn e le U .R .S .S . şi S .U .A . c o m u n iste şi m u n c ito re şti d in ţă rile O puternică luptă grevistă desfăşoa. de m uncitori. La societatea „Illinois
ră în prezent m uncitorii com paniei con C en tral“ au fost concediaţi 650 de m uu-
a r contribui la slăbirea încordării in m em bre ale Consiliului de A jutor structoare de autom obile Ford. După citori, iar societatea „M illw ork R o ad “
c u m tr a n s m ite a g e n ţia R e ute r la 19 a concediat 300 de muncitori. P atronii
te r n a ţio n a le şi a în c o rd ă rii d in G e r - Econom ic R eciproc W . U lbricht a iunie patronii societăţii au concediat societăţii „M issourri Pacific" au refu
25.000 de m uncitori, ceea ce a ridicat zat să declare num ărul m uncitorilor
subliniat că această consfătuire ca n u m ăru l lucrătorilor concediaţi la concediaţi.
70.000, în tr-" în c e rc a re de a în frîn g e
BeeSaraţia guvernului R.D.G. îi legătură racterizează intrarea sistemului m on W A S H IN G T O N 21 (A g e rp r e s ). —
cu provocările in Berlinul h o tărirea de luptă a g rev iştilo r de la L a 21 iu n ie , p r e ş e d in te le K e n n e d y a
dial socialist într-o nouă clap ă a em is un decret prin care num eşte o
Uzinele Ford situate în oraşul W alton com isie de trei m em bri care v a fi în
dezvoltării sale. C onsfătuirea a avut
Hills. In prezent — tran sm ite ag en
o m are im portanţă pentru întărirea
ţia — ca urm are a grevelor şi conce-
TOKIO 21 (Agerpres) — TASS .şi d e z v o l t a r e a e c o n o m i e i n a ţ i o n a l e a
ADDIS-ABEBA 21 (Agerpres). transmite : B E R L IN 21 (A g e rp r e s ). - occidental. G uvernul R.D.G. declară că ţărilor m em bre ale Consiliului de
aceste acţiuni agresive urm ăresc inten
La 20 iunie ziarul „Voice of Cea de-a 25-a conferinţă na La Berlin s-a d at publicităţii decla sificarea încordării în G erm an ia şi în A jutor Econom ic Reciproc în intere
Etiopia“ a publicat un articol ţională a primarilor oraşelor raţia g u v e rn u lu i R.D .G . cu priv ire la în tre a g a lum e şi torp ilarea oricărei
de fond în care condamnă ve japoneze' care se desfăşoară la continuarea provocărilor din Berlinul posibilităţi de înţelegere în problem a sele a s i g u r ă r i i p ă c ii si b u n ă s t ă r i i p o
hement hotărirea guvernului a- Tokio, a adoptat la 20 iunie o occidental. In declaraţie se sp u n e prin r e g le m e n tă rii p a ş n ic e g e r m a n e şi n o r
merican de a efectua explozii rezoluţie de protest împotriva tre altele : m alizării situaţiei în Berlinul occiden poarelor. Putem constata din nou, a
nucleare în Cosmos. Ziarul sub experienţelor nucleare. Partici tal.
liniază ca împotriva acestor ex panţii la conferinţă au votat G u vernul R. D. G erm an e este ne spus W . U lbricht. că sistemul m on
plozii monstruoase s-au pronun în unanimitate această rezoluţie voit să atrag ă încă o dată atenţia G uvernul R.D.G. subliniază în con
ţat. toţi oamenii de ştiinţă din cerînd încetarea imediată a ex asu p ra provocărilor tot m ai dese şi a ta tinuare că toate aceste provocări îm d ia l s o c ia lis t şi c e le la lte f o r te i u b i
lume, inclusiv din America. Pro perienţelor cu arma nucleară. curilor a rm ate prem editate de la fro n potriva R.D.G. sînt sâvîrşite din indi
teste după proteste trim it la tiera R.D.G. înfăptuite din Berlinul caţia gu v ern u lu i de la B onn şi a se toare de parc dispun astăzi de po
sibilităţi reale pentru a îm piedica
dezlănţuirea unui război im perialist.
s ă r c in a tă s ă a n c h e te z e situ a ţia d e la
i natului vest-berlinez. In leg ătu ră cu IManifeslafii anftiamericarte în Salvador societatea „A m erican A irlines“ al că
aceasta se arată că A denauer a folosit rei personal, n u m ă rîn d 10.500 per.
la (7 iunie Berlinul occidental, care nu
ia ÂcerrjJ Adunarea infernafionaiă „ O lume fără bombe“ S A N S A L V A D O R 21 ( A g e r p r e s ) . — friva vizitei în această ţa ră a lui Teo- soane, a hotărît să declare grevă. Co
doro M oscoso, şeful p rogram ului a m e m is ia ii v a p re z e n ta u n ra p o rl în ter.
A G G R A 21 — T r i m i s u l s p e c i a l A- bătute urm ătoarele p ro b lem e: destin ţieze o cam panie activă pentru trezi este o parte a R.F.G., drept arenă După cum transm ite agenţia Preu- rican „A lianţa pentru progres“. In ca m en de 30 d e zile, ceea ce în se a m n ă
derea în co rd ării in te rn a ţio n a le ; tolo- rea conştiinţei tuturor popoarelor în pentru propaganda agresivă duşm ă sa L atina, peste 8000 de persoane au drul unui m iting R oberto C arias Del- în m od practic interzicerea grevei caro
gerpres, M. Dim itriu, tran sm ite: sirca energici atom ice în scopuri paş vederea interzicerii experienţelor ato noasă îm potriva Republicii D em ocrate participat în cap itala S alv ad o ru lu i la gado. secretar general al Partidului Re urm a să înceapă vineri. G reva nu va
nice; preîntîm pinarea răspindirii a r mice. elim inării tuturor arm elor de dis G erm ane, iar prim arul Berlinului occi o puternică m anifestaţie de protest îm voluţiei din Aprilie şi M ai a co n d am putea îi d eclarată din nou decît d u ră
L a 21 iu n ie s - a d e s c h i s î n c a p ita la mei n u c le a re ; folosirea în lupta îm trugere în m asă si reducerii arm elor dental B randt, în d e a m n ă făţiş la noi potriva reprim ării brutale de către po nat încercările S.U.A, de a su b o rd o n a un interval de 30 de zile de la prezen»
G hanei A dunarea internaţională „O potriva foam etei, a bolilor, să răciei şi convenţionale. provocări sîngeroase. liţie a d e m o n s tra ţie i din 12 iunie o r econom ia ţării intereselor m onopoluri tarea recom andărilor comisiei.
lum e fără bom be". L a acest forum in a n alfab etism u lu i a m i Moacelor care g an izată în sem n de protest îm po- lor uord-atnericane sub m asca aşa-zi-
tern aţio n al p articipă peste 100 de re s-ar elibera în urm a dezarm ării. D ezarm area, a spus Nkrumah, nu In legătură cu aceasta, guvernul
prezentanţi de se am ă ai vieţii publice, p o a t e fi c o n c e p u t ă f ă r ă lic h i d a r e a nty R.D.G. subliniază că cele trei puteri Provocare organizată sului „ajutor“ . „D acă im perialiştii din P e de altă parte, A rthur Godlberg,
partizani ai dezarm ării nucleare so Guvînlul de deschidere a fost rostit întîrziată a colonialismului. El a pro occidentale care m ai m enţin în Berli de contrarevoluţionarii
de preşedintele Republicii G hana, K w a pu s crearea unei Africi d ezan g a ja te şi nul occidental regim ul de ocupaţie, nu cubanezi la New York S.U.A. în cearcă să tran sfo rm e ţara m inistrul muncii, se străduieşte să îm
siţi în d eo seb i din ţările Asiei, Africii me N krum ah. A dresîndu-se participan a cerut totodată elaborarea unul cod trebuie să îngăduie aceste provocări noastră într-o nouă colonie — a spus piedice d eclararea unei alte greve de
şi A m ericii Latine. D in partea R. P. ţilor la ad u n are, cl a cerut să se ini- de m orală internaţională. si nu trebuie să ocrotească şi să N E W Y O R K 21 ( A g e r p r e s ) . — Delgado, atunci poporul satvadorian am ploare cea a m ecanicilor avioane
R o m îne, la co n ferin ţă participă prof, apere pe diverşii aventurieri din Ger L a 20 iunie ban d e ale con trare v o lu v a şti să transform e ţara într-o P lay a lor de pasageri cu reacţie de la socie
universitar V aleria Novacu, m em bru im - m ania occidentală şi Berlinul occiden ţionarilor cubanezi au org an izat o i Giron pentru program ul „A lianţa pen
corespondent al A cadem iei R. P. Rc-
tru progres". tatea „T ransw orld A irlines“.
tal.
m îne. Forteie păcii yop îb*Immufa, G uvernul R.D.G., se sp u n e în co n :âS:
Ideca convocării unei asem enea adu
nări a fost form ulată de preşedintele NEW YORK 21 (Agerpres) nerală şi pace vor veni la Mos tin u are in declaraţie, avertizează îm provocare la New York în tim pul unei O nouă lovitură dată drepturilor
Republicii G hana, K w am e N krum ah. TASS transmite: cova împuterniciţi de întreaga potriva consecinţelor periculoase pe dem onstraţii de sprijin faţă de revolu democratice în S.U .A .
care le pot av ea aceste crim e îm p o ţia cubană organizată de locuitorii de
In cadrul adunării, ale cărei lucrări Participanţii la Congresul omenire să stea de vorbă intre triva păcii şi coexistenţei paşnice. origine cubană din acest oraş. Potrivit N E I V Y O R K 21 ( A g e r p r e s ) . - alţi com unişti, de seam ă din Americă.
s e v o r î n c h e i a la 2 8 iu n ie , v o r fi d ez- Mondial pentru desarmare ge- ei şi să elaboreze o bază comu relatărilor agenţiei Associated Press IV.” i a c ţio n a rii n u s - a u m u lţu m it
nă pentru acţiuni largi capabi Se reînforc călăii — participanţii la dem onstraţie, care G uvernul şi C ongresul Statelor Unita num ai cu atit.
=BKB= le să determine guvernele tu la K oniauban... a fost organizată de „Com itetul cu- a dat încă o lovitură serioasă drep
turor ţărilor să respecte năzu bano-am erta"'’ pentru drepturile civile“, turilor dem ocratice ale poporului am e A dăugirile ad o p tate în prezent la
Pentru independenta te rito riilo r inţa popoarelor spre pace. a de au protestat cu hotărire îm potriva rican. S ub presiunea elem entelor de legea Sm ith califică drept o g rav ă cri
clarat intr-o convorbire cu co persecuţiilor la care au to rităţile S.U.A. dreapta şi cu sprijinul M inisterului de m ă atragerea de noi m em bri în parti
U ru n d i şi Ruanda supun pe cubanezii din S.U.A care Justiţie, Congresul a aprobat proiec dul com unist şi crearea de organizaţii
şi-au m anifestat sprijinul faţă de re tul de lege care intensifică prevederile ale partidului com unist. Presă bur-
Dezbaterile din Comitetul de tutelă al O. N U. respondentul agenţiei TASS Ja P A R I S 21 ( A g e r p r e s ) . — g im u l re v o lu ţio n a r c u b a n . L a 15 m in u te draconice ale legii Sm ith — lege re gheză din S:U.A. a ascu n s opiniei pu
mes Jackson, redactor al ziaru Z i a r u l „ L ’H u m a n i t é “ a n u n ţ ă c ă î n după începerea dem onstraţiei m anifes presivă adoptată de C ongresul S.ll.A. blice din A m erica această acţiune a
tanţii au fost atacaţi de grupuri de cu 22 de ani în urm ă. cercu rilo r g u v e r n a n te d in S.U.A., cs'-e
NEW YORK 21 (Agerpres).— Spaak, ministrul Afacerilor lui muncitorilor „The Worker“. o r a ş u l M o n t a u b a n d e p a r t a m e n t u l contrarevoluţionari, incidentele conti- a d e v e n it c u n o s c u tă a b ia Ia 20 iunie,
In baza acestei legi au (ost ju d e cind preşedintele K ennedy a sem nat
TASS transm ite: Externe — reprezentantul Bel Deşi organele de informaţie T a r i i - c t - G n r o n n c a s o s i t p r i m u l g r u p nuînd tim p de trei ore. proiectul de lege al Congresului. Irans-
Poliţia a intervenit şi a op erat a re s caţi şi întem niţaţi E. Dennis, G us form indu-1 în felul a cesta într-o lege
Din împuternicirea celei de-a giei, a încercat să dovedească din ţara noastră caută în mod de ofiţeri ai B undcsw chrului vest- Hali, Elisabeth Gurlci-Flynn, Benja- „a Americii libere“.
16-a sesiuni a Adunării Gene cu încăpăţinare „necesitatea“ conştient să treacă sub tăcere gertr.an. In a u g u s t a.c. la M o n ta u b a n tări. M ai m ulte persoane au fost in
rale a O.N.U. Comitetul de tu menţinerii trupelor belgiene in chemarea de a participa la acest v o r sosi p en tru in stru c ţie 1.200 de ternate in spital. nr-’ Davîs, H enry W inston şi num eroşi
telă al O.N.U. continuă exami Ruanda-Urundi afirmînd că în congres, a spus in continuare soldaţi vest-germ ani.
narea raportului prezentat de caz contrar se va ivi „un nou
Comisia O.N.U. pentru Ruanda- In legătură cu aceasta M inisterul
Ururidi aflată sub administra
ţia Belgiei.. Congo“. Jackson, poporul Statelor Unite de război al F ra n ţei a alocat 5.000.000 «••••(«fti.
de fran c i p e n tru r e p a r a ţia clăd irilo r şi
La discuţii participă repre Reprezentantul U.R.S.S. — va fi totuşi larg reprezentat la c a z ă r iilor taberei m ilitare din apropie Semne ale crizei în economia
zentanţi ai guvernelor terito P. D. Morozov. care a luat cu- acest congres. Sintem convinşi re de M ontauban.
riilor Urundi şi Ruanda. Se dis vîntul în şedinţa din 20 iunie a că Congresul de la Moscova va
cută îndeosebi problemele pri comitetului, a subliniat că, re- da un imbold mişcării partiza „ L ’H u m a n i t é “ s u b l i n i a z ă c ă l o c u i t o r i i
vind acordarea independenţei fuzînd să-şl retragă trupele de oraşului n-au uitat că în anii celui
teritoriilor Urundi şi Ruanda la de-ai doilea război m ondial hitleriştii
1 iulie a.c. şi problema retra pe teritoriile Urundi şi Ruanda nilor păcii din ţara noastră şi spîuzurau în piaţa centrală a o raşu *r» r* /—»r-»r»4
gerii trupelor belgiene de pe lui pe patrioţii fra n c e z i p a rtic ip a n ţi la
aceste teritorii. pînă la 1 iulie 1962, Belgia în că va veni timpul cină forţele m işcarea d: rezistenţă.
Uniunea Sovietică, ca şi ma calcă rezoluţia Adunării Gene- j păcii vor triumfa Industria oţelului Ca urmare, se spune în memo reia „economia S.U.A. va trebui
joritatea membrilor comitetului, lucrează doar cu 55 Ia randum, în mai a.c. numărul şo probabil să facă faţă unei noi re
tale din 23 februarie 1962. ‘ merilor a fost de 5,4 la sută din cesiuni în cursul anului viitor".
Delegatul sovietic a declarat sută din capacitatea sa totalul forfei de muncă din S.U.A. Corespondentul din New York al
— adică mal mare decît în „peri ageufici France Prcsse explică, de
că Uniunea Sovietică se alătură Problem a K a ş m iru lu i în discuţia WASHINGTON 21 (Agerpres). oadele de redresare“ după declinul asemenea, situaţia dc la bursa din
poziţiei guvernelor teritoriilor C o n siliu lu i de Securitate TASS transmite: economic din 1949, 1954 şi 195S. New York prin „menţinerea atitu
Urundi şi Ruanda care cer să dinii dc pesimism care domneşte in
înceteze în mod necondiţionat Preşedintele Uniunii sindicatelor
rîndurilc acţionarilor".
sprijină recomandarea Comisiei tutela belgiană, să fie îndepăr N E W Y O R K 21 ( A g e r p r e s ) . - poate contribui la ap lan area diferen americane A.F.L.-C.I.O., Meany, a Zguduirile de la bursă
O.N.U. pentru Ruanda-Urundi tate trupele belgiene de pe te D u p ă c u m s-a a n u n ţ a t , la 15 iu n ie dului sprijinind începerea unor con- trimis preşedintelui S.U.A., ]. Ken Ministrul comerţului
de a acorda la 1 iulie indepen Consiliul de Securitate a reluat discu \ rsa ţii d irecte Mitre cele d o u ă p ă rţi si nedy, un memorandum în legătură continuă caută idei noi
denţa acestor ţări africane, pre ritoriile Urundi şi Ruanda şi ţiile in problem a K aşm irului. prevenind ca elem ente exterioare fon
să le fie acordată independenţa In cadrul dezbaterilor au fost pre dului problemei să o com plice mai cu actuala situate a economiei ame NEW YORK 21 (4 gerpres). — NEW YORK 21 (Agcrfncs). -
cum şi cererea ca trupele bel pînă la 1 iulie a.c. Datoria Or zentate expuneri de reprezentanţii ce mult. Problem a K aşm iru lu i priveşte în ricane. Memorandumul exprimă o Intr-un discurs pe care l-a ros
giene să se retragă de pe te ganizaţiei Naţiunilor Unite este lor d o u ă p ărţi interesate. India şi P a prim ul rind cele două ţări în cauză şi mare îngrijorare în legătură cu „Wall Street-ul a suferit din nou tit la o conferinfă a oamenilor de
ritoriile respective. să sprijine acest deziderat. kistan, precum şi reprezentanţi ai al soluţionarea sa constructivă depinde faptul că este posibil ca „procesul o pierdere sexieră, indicele Dow-Jo- afaceri din sudul S.U.A.. desfăşu
de redresare“ care a început după nes al valorilor industriale scăzînd rată în oraşul Atlanta. ministrul
tor state m em bre în Consiliul de S e m ai ales de încetarea am estecului din declinul economic din anii 1960— cu pesta S puncte“ — transmite comerţului S.U.A., Luther liodges a
1961, să stagneze definitiv şi ca eco agenţia France Pressc într-o ştire recunoscut, potrivit agenţiei UPI.
Pe SC uH 0 Pe scurt curitate. iunie a luat cu afară. Sintem convinşi, a spus în în nomia tării să nu-şi poată reveni. referitoare la tranzacţiile încheiate că „expansiunea afacerilor în anul
La ş e d in ţa d in 19 R. P. Romiiie, cheiere M ihail H aşeganu, că popoarele miercuri la bursa din New Yorh. 1962 a rămas în urma prevederi
Indiei şi P ak istan u lu i, care au n u m e Speranţele în sporirea considera Agenţia Associated Press relatea lor guvernului". Hodgcs a cerut oa
viatul reprezentantul bilă a investiţiilor de capital în eco ză că „toate cele 10 grupuri de menilor dc afaceri „idei noi in pri
nomic nu s-au îndeplinit, se spune aefiuni, dintre cele mai active, au vinţa problemelor naţionale care să
BUD APESTA . — După cum anunţă B U D A P E S T A . — L a in v ita ţia lui M ih a il H a ş e g a n u . E l a a r ă ta t că d is roase clem enta co m u n e in istoria lor, în memorandum. Consumul perso înregistrat pierderi". urmărească dezvoltarea economici
nal înregistrează o creştere slabă, într-un ritm mai rapid, dar fără
a g e n ţia M.T.I. J. K ad ar, prim -secretar Janos K adar, preşedintele guvernului cuţiile în acea stă problem ă au loc de care au luptat pentru lichidarea colo şi această tendinţă, se va menţine După cum subliniază agenţia As inflaţie".
probabil, pînă la sfîrşitul anului. sociated Press. ,,specialiştii de bursă
a l C .C . al P .M .S .U . a p rim it pe ,Max revoluţionar m uncitoresc ţărăn esc, la m ai m ulţi ani d a r eie se m enţin esen- nialism ului, vor face ca în relaţiile Noile comenzi de mărfuri nu vor consideră că acest nou declin se La riadul lui. Henry Fowlcr.
putea asigura o creştere cit de cit ăatoreşle descurajării deţinătorilor subsecretar de stat la ministerul de
R eim am i, prim -secretar al Partidului 21 iu n ie a s o s it la B u d a p e s t a o d e ţia lh ie n ie in a c e la ş i sfa d iu , se ridică lor s ă p re v a le z e ceea ce le uneşte, substanţială a producţiei industriale. dc acţiuni faţă dc înrăutăţirea si finanţe a cerut americanilor să dea
Industria continuă să lucreze sub tuaţiei economice a S.U.A. — aşa
C om unist din G erm ania, care se află legaţie g u v ern am en tală a Republicii aceleaşi probleme, se înfruntă aceleaşi interesele păcii şi progresului om enirii. capacitatea ei dc producţie. De zece cum a rezultat în urma publicării dovadă de „aulorefinere şi even
saptămîni consecutiv se reduce capa unor rapoarte ale diferitelor per
la o d ih n ă în U n g aria. S enegal, în frunte cu M a m ad o u Dic, argum ente, în m ajoritatea lor bine cu La şedinţa din 20 iunie a Consiliului citatea de producţie a între
D JA K A RTA . — La 20 iunie a sosit preşedintele C onsiliului de M iniştri şi noscuta. Ca atare, a precizat M ihail de S ecuritate ai O.N.U. au fost invi soane oficiale"¦ In legătură cu aceas
m inistru al A părării a Senegalului. H a ş e g a n u , nu ex istă e le m e n te n oi caffe taţi reprezentanţii Indiei şi P a k ista
la D jakarta intr-o vizită oficială K. A. să indice o ag ra v a re reală a diferendu nului. prinderilor din industria otelului. Ea ta, agenţia aminteşte declaraţia lui tual unele sacrificii., pentru evita
Verşinin, prim -m areşal de aviaţie, co SOFIA . — D upă cum transm ite ag en lui dintre India şi P ak istan .în problem a
m an d an tu l suprem al forţelor m ilitare ţ i a B .T .A . Ia 21 iu n ie î n B u l g a r i a a K aşm irului şi care să justifice reexam i D elegaţii V cnezuclei şi statului Chile lucrează în prezent în proporţie de Pinan Claguc. înalt funcţionar al rea sporirii excesive a preturilor şi
aeriene ale U.R.S.S., care face o v i sosit într-o m isiune de bunăvoinţă o n area u rg en tă a acestei prob'em e în şi-au exprim at „satisfacţia” în legă
zită de răspuns la vizita vicem areşalu- d e le g a ţie a R e publicii D a h o m e y . în Consiliul de Securitate. tură cu declaraţiile reprezentanţilor In
1ui d e a v i a ţ i e O m a r D h a n i f ă c u t ă in frunte cu .Souroii-M igan Apithy, vice diei şi P a k is ta n u lu i că g u v e rn e le lo r
U .R .S.S. în feb ru arie a.c. preşedintele republicii. D upă ce a făcut o prezentare a evo nu in ten ţio n ează să recu rg ă la .forţă.
luţiei acestei problem e în perioada
A D D 1S ABF.BA. — La 20 iunie a H A N O I. — In d im ineaţa zilei de La şedinţa Consiliului de Securitate
sosit în Etiopia, într-o vizită oficială, 20 iunie la H anoi s-a deschis cel de-al 1134S—- 19 5 2 , r e p r e z e n t a n t u l R . P . R o -
Seku Ture, preşediniele R e p u b licii cincilea C o n g res pe întreg u l V ietnam m ine a arătat că după părerea dele nu au - fost prezentate propuneri con 55 la sulă din capacitatea sa. departamentului muncii, potrivii cu- salariilor“ .
G u in eea. pen tru a p ă ra re a păcii. gaţiei rom îne Consiliul de Securitate crete şi rezoluţii. >' *— t *—J l -- W/«J \ \ m j f WJNf V.
R e d a c ţ i a şi a d m i n i s t r a ţ i a z i a r u l u i : str. 6 M a r tie n r. 9. l e l e t o n : 188, 189, 75, 674. T a x a p lă tită în n u m e r a r c o n f o r m a p r o b ă r ii D ire c ţie i G e n e r a l e F -T .T .R . n r. 263 328 din 0 n o ie m b r ie 1949. — T i p a r u l : în t r e p r i n d e r e a P o l i g r a f i c ă „1 M a i " — D e v a .
