Page 77 - 1962-06

PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNIŢI-VA!
Entuziasta întîSnire a oaspe
5 După cum se ştie. in după-amiaza zilei de
4 joi, în incinta E. M. Lupeni a avut loc un entu-
f ziast. miting cu ocazia vizitei făcută aici de de-
* 4 legaţia de partid şi. guvernamentală a Uniunii
ţ Sovietice. Mitingul a fost deschis de tovarăşul
4 Lazăr David, prim-secretar al Comitetului
j orăşenesc Petroşani al P.M.R., care a spus
J printre altele: „Mare este bucuria noastră ele a
4 avea aci, printre minerii din Lupeni, delega-
’ ţia de partid şi guvernamentală a Uniunii So-
( vietice, in frunte cu tovarăşul I-lruşciov, emi-
J nentul conducător al partidului şi statului so­
ţi vietic, prieten de nădejde al poporului rornin.
J Intimpinăm vizita delegaţiei sovietice cu mare
4 însufleţire şi, alături de întregul popor, ne ex-
j primăm convingerea că acest eveniment deo-
4 sebit este o nouă şi strălucită manifestare a
Cuvintul tovarăşului Feher Vasile
miner la mina Lupeni
D ragă tovarăşe Hruşciov,
Stunati tovarăşi şi prieteni,
S lu t fericit că inie, vechi m iner, mi a
revenit cinstea să salut în num ele m i­
nerilor, delegaţia de partid şi guverna-:
m entala a U niunii Sovietice, pe d u m ­
neavoastră tovarăşe H ruşciov, care nu
cunoaşteţi odihna m uncind neîncetat
pentru m area cauză a com unism ului
atît de scum pă inim ilor noastre, pen­
tru asig u rarea păcii in lume — n ă­
zuinţa popoarelor de pretutindeni.
D aii-rai voie, to v arăşe H ruşciov, să
va salutăm ca pe un vechi m iner caic
aţi c u n o s c u t e x p lo a ta re a c a p ita lis tă şi t e a a i c i l a L u p e n i , 8 2 d e m i n e r i . Cic- porţile şcolilor celor m ai înalic. Din
viaţa am ară a m inerilor de odinioară,
c a re aţi p a rtic ip a t în an ii tin ereţii la
lupia eroică a m inerilor D onbasuhii
îm potriva patronilor şi a jandarm ilor
autocraţiei, care ţoală viaţa d um nea­
voastră — aju n s la cele m ai înalte ră s ­
punderi de partid şi de sta t — aţi
am intit cu m îndrie de anii de m uncă
şi luptă în m ină. Sîntcin bucuroşi
c ă v ă afla ţi p r i n tr e no i ş l a v e m c o n ­
vingerea că şi dum neavoastră vă sim ­
ţiţi bine în m ijlocul nostru, al m ineri­
lor.
In oraşul Lupeni au fost construite
pentru m ineri noi blocuri, în m ină
condiţiile de m uncă sînt din ce în ce
m ai bune, astăzi m unca m inerului este
Cuvintul tovarăşului Nicolae Nicorici
şeful Exploatării miniere Lupeni
D rag i oaspeţi sovietici,
D ragi tovarăşi,
in num ele m inerilor, tehnicienilor şi
inginerilor ex ploatării m iniere Lupeni,
aduc un cald salut delegaţiei de partid
şi g u v e r n a m e n ta le a U n iu n ii S o v ie ti­
ce, iu irurile cu tovarăşul Hruşciov-
Vizita diininevoaslră constituie pen­
tru noi un m inunat prilej de m an i­
festare a profundei prietenii care ne
leagă de poporul sovietic.
P rintre tovarăşii noştri exista mulţi
care au vizitat minele din Uniunea
Sovietică. Ne bucurăm că şi m inerii
sovietici au vizitat exploatările n o as­
tre. Schim bui acesta de experienţă a
*ost întotdeauna rodnic şi a făcut ca
intre m inerii rom îni şi sovietici să se
statornicească strînse legături de ade­
v ărată prietenie şi frăţie.
M inerii Lnpenilor sc află în primele
rîndiiri pe frontul dcsăvîrşirii c o n stru c­
ţiei socialisto îu patria noastră. Li
m uncesc cu abnegaţie pentru trad u ­
cerea în v iaţă a sarcinilor trasaie de
Congresul al Iil-lea al Partidului M u n ­
citoresc Rornin de a da patriei cit m ai
m ult cărbune pentru cocs. A sţăzi pro­
d u c ţia e x p lo a tă r ii a a j u n s la '1.800
t o n e / z i f a ţ ă d e 2.440 to n e / z i — z>:-
cea mai m arc producţie
obţinută în regim ul burgliczo-m oşic-
'XiO'i' ^0<?O0'C>'î'*60000-O*5'O0C0<rco ^OOOOOCOOCCCOO-OOOOOOOOO^OOOOOCC'OC’CCOC^CÔUOOOCOCOO
unităţii de nezdruncinat a ţărilor noastre şi a
întregului lagăr socialist“.
Au luat apoi cuvintul minerul fruntaş, şef de
brigadă, Vasile Feher. de la mina Lupeni, parti­
cipant la luptele din februarie 1929 şi ing.
Nicolae Nicorici şeful exploatării. Ei au vor­
bit. despre viaţa grea a minerilor din trecui,
despre lupta eroică a minerilor din Lupeni. pen­
tru condiţii omeneşti de muncă şi un trai mai
bun, despre succesele obţinute de ei in anii
de democraţie populară şi realizările ce le ob­
ţin in muncă.
Primiţi cu puternice
tul tovarăşii. Gheorghe
Serghcevici Hruşciov. Cuvîntările lor au fost 4
însoţite de ovaţii. îndelungate. Participanţii la
miting au scandat lozinci. închinate prieteniei
romino-sovietice.
preţuită şi respectată in Republica
Populară Rom înă.
(sa de la cer ia păm înt se deose­
beşte viaţa no astră de astăzi de cea
d in trecut. Inii ad u c am inte de anii
negri din vrem ea cum plitului regim
burghezo-m oşieresc. Mii de tovarăşi
dc-ai noştri rătăceau fără de lucru,
( ’ci c a r e a v e a u n o r o c u l d e a g ă s i u n
loc de m u n că p rim eau sa lariu de m i­
zerie. La toaie se adiiuga lipsa ori­
căror m ăsuri de securitate a m uncii.
H ram tîn ă r de tot prin 1922 d u d cu
prilejul unei explozii, şi-au g ă sit m o ar­
cioabelc ne erau case, m ăm ăliga rece
ne era m asă, glonţul — răspuns al
zbirilor asupritori cînd ne ceream d rep­
tatea. A şa s-a în lîm plat în 1929 cînd,
cu prilejul g rev ei n o astre ia L upeni
oam enii stăpînirii a u om orit 22 m u n ­
citori. Iată de ce n eag ră era această
vale, iată de ce îndoliate erau inimile
noastre. D ar asem enea lăm pii de m i­
ner licărea, in suflctiiJ n o stru lum in iţa
sp eran ţei a p rin să de com unişti. De la
ci în v ăţam cum să ne o rg an izăm şi
cum să luptăm , de Ia ci so rb eam în cre­
dere în dreptatea cauzei noastre m un­
citoreşti.
Prin lupta întregului popor, condus
de com unişti, cau za n o astră a biruit.
rcsc. A ceastă creştere s-a realizat in
cea m ai m arc parte pe seam a ridică­
rii productivităţii m uncii. L a începutul
anului 1963 noi vom atinge nivelul
producţiei prevăzut în pianul de 6 ani
p e n tru 1965.
P aralel cu dezvoliarea producţiei, s-a
făcut reconstrucţia şi m odernizarea m i­
nei, e x p lo a ta tă p ră d a ln ic în tim pul r ă z ­
boiului, construindu-se noi căi de tra n s­
port şi aeraj.
Prin grija partidului m ina noastră
a fost înzestrată cu utilaje m oderne
penirti susţinere, tăiere şi încărcare,
care au uşu rat m unca m inerilor şi au
m ărit productivitatea m uncii. M inerii
m înuiesc acum perforatoare pneum a­
tice şi electrice, tran sp o rtu l cărbunelui
In ab ataj se execută In proporţie de
85 la su ta m ecan izat. U tilajele cu care
este înzestrată m ina sînt fabricate în
ţa ră d u p ă mc-dclc şi proiecte sovietice.
P en tru lucrări privind proiecţia şi
tehnica securităţii muncii, statul a in ­
vestit suine de bani considerabile.
Creşte în perm anenţă num ărul m ine­
rilor calificaţi.
S-au îm bunătăţit continuu condiţiile
de trai aie minerilor. In ultimii ani
la L u p en i s - a u c o n s tru it peste 1.650
apartam ente, cîteva căm ine, un spital,
o şcoală profesională pentru 700 elevi,
soooooooooo Să trăiască şi 0i
ş iooooooo popoarele să înflorească în \
poporul rom
Sovietice
oo XX
OXooooooooooooo-ooooooooo ooooc>o<fo SôOOOOOOOOOO^ÔiXXXXXXXXXXXXXXXXXXXJOOOOOOOOOOvx.
1w^wwauiim^^3g«aii>«MJiaW5aia^7Agm.»giiFrja
c i mine 85Ü IS
aplauze au luat cuvin­ f
Gheorghiu-Dej şi Nikita
4
Vă .iduccţi am inte tovarăşe G heorghe Cuvîntareatovarăşului Cuvîntarea tovarăşului
G licorghiu-D cj cum aţi venit in m ijlo­ Gheorghe Gheorghiu-Dej Nikita Serghcevici Hruşciov
cul nostru la scurt tim p după elibera­
re. \ c - a ţ i în c ă lz it inim ile, nc-aţi unit Dragi tovarăşi, lui este cunoscut nu numai prin Dragi tovarăşi şi prieteni. care să tacă şi să se Împace re­
rînduriic chcmiiidu-iie să facem din însufleţirea cu care aţi intim- importanţa lui economică şi Glorioşi mineri din Valea Jiului, semnaţi cu nedreptatea socială,
Valea Plîngerii o adevărată Vale a B u­ pinat delegaţia de partid şi gu­ cu asuprirea şi oprimarea. Oa­
curiei. A şa a spus partidul şi am urm at vernamentală a Uniunii Sovie­ munca harnică a destoinicilor Ingăduiţi-mi să vă transmit menii sovietici mai vîrstnici îşi
c h e m a r e a lui. tice, cuvintele calde de -salut amintesc de tradiţiile revoluţio­
rostite aici ¦ exprimă prietenia muncitori mineri, ci şi prin tra­ un fierbinte salut frăţesc din nare de luptă ale minerilor de
Şi iată astăzi trăim o viaţa nouă, fierbinte pe care poporul rornin la Lupeni care, prin greva lor
m ereu m ai frum oasă. M inerii ciştigă o nutreşte faţă de poporul so­ diţiile sale revoluţionare. partea numeroasei armate de de măi multe zile din 1929, au
bine, se îm bracă bine, locuiesc în casc vietic. dat exemple de dîrzenie şi băr­
frumoase, au bătrîneţclc asigurate, au Nu departe de locul unde se mineri sovietici, din partea tu ­ băţie în lupta împotriva exploa­
uitat de m ult ce se cheam ă lipsa de Republica Populară Romină şi ţine mitingul nostru, au căzut turor oamenilor muncii din U- tatorilor. Ne mindrim împreună
lucru. Copiilor noştri le sînt deschise Uniunea Sovietică, Partidul Co­ eroic, cu 33 de ani în urmă, zeci ninnea Sovietică. (Aplauze pre­
munist al Uniunii Sovietice şi de mineri grevişti care — iii cu dv. că lupta eroică a părin­
rînduriic noastre s-au ridicat multe Partidul Muncitoresc Rornin, gu frunte cu comuniştii — se ri­ lungite; urale !). ţilor şi tovarăşilor voştri mai
cadre de frunte ale statului. vernele celor două ţări sînt le­ dicaseră împotriva cruntei ex­ vîrstnici s-a bucurat la timpul
gate prin trainice relaţii fră­ ploatări capitaliste şi a condi­ îmi face o deosebită plăcere său de o Înaltă preţuire din
Şi noi, m inerii, ne facem din ţoală ţeşti in cadrul marii familii so­ ţiilor neomeneşti de muncă şi întâlnirea de astăzi cu dv., re­ partea clasei muncitoare in­
inim a d a to ria , divid ţă rii c ă rb u n e iot cialiste: unitatea noastră este prezentanţii gloriosului detaşa­ ternaţionale. Ingăduiţi-mi ca din
m ai rnuft, m ai bun şi m ai ieftin, m u n ­ indestructibilă, deoarece avem de trai. ment al clasei muncitoare din partea partidului nostru leni­
cind in rînd cu iot poporul pentru în ­ aceeaşi orînduire şi aceleaşi in­ Romipia socialistă. Cindva am nist şi a poporului sovietic să
făptuirea sarcinilor trasate de C ongre­ terese, ne călăuzim neabătut lucrat şi eu in mină. Şi deşi salut din toată inima pe vete­
sul al IIi-lea al partidului, pentru dez­ după atotbiruitoavea ideologie ranii grevei de la Lupeni pre­
v o ltarea şi în flo rirea p atriei n o a stre mavxist-leninistă, luptăm pentru zenţi aici ! (Aplauze furtunoase,
dragi. ţeluri comune — triumful co­ urale).
munismului şi păcii (urale).
Vă rugăm , scum pi oaspeţi, să tran s­ Cind iţi aminteşti trecutul, iţi
m iteţi harnicilor m ineri sovietici, tutu­ Victoriile măreţe obţinute de dai şi mai bine seama de gran­
ror oam enilor sovietici cele m ai c ă l­ poporul sovietic in înfăptuirea dioasele transformări social-eco-
duroase urări de bine din partea priete­ Programului Partidului.Comunist nomice care au avut loc în ţara
nilor şi tovarăşilor lor de nădejde, al Uniunii Sovietice sînt o stră­ voastră în anii puterii popu­
m inerii Văii Jiului. Daţi-rni voie să lucită dovadă a justeţei liniei
v ă urez, c u m se o b işn u ie şte Ia noi, la politice a Partidului Comunist lare. Oare nu este demn de ad­
mineri, VOR OG B U N ! al Uniunii Sovietice şi a încer­ miraţie faptul că datorită bra­
catei sale conduceri leniniste; ţelor şi energiei dv. Valea Jiu­
ele exercită o profundă inrîuri- lui. cindva o regiune năpăstuită!
re asupra întregii omeniri. Prin amploarea, forţa şi com­ prin natura muncii mele am S -a transform at intr-o vale a
bucuriei şi fericirii ? In locul
La realizarea obiectivelor con­ bativitatea ei, greva de la Lu­ ieşit demult din sindicatul mi­ unei aşezări muncitoreşti modes­
strucţiei comuniste îşi aduc con­ peni din anul 1929 a înscris o nerilor şi plătesc cotizaţie te s-a înălţat un oraş minier mo­
un cinem atograf, o cantină restaurant tribuţia şi minerii sovietici, prin pagină memorabilă în istoria sindicală unui alt sindicat,
a căror muncă harnică Uniunea mişcării muncitoreşti revoluţio­ continui să păstrez senti­ dern in care trăiesc oameni li­
şi m ulte altele. Sovietică a ajuns încă de acum nare din ţara noastră. Represiu­ mente deosebite pentru mineri. beri şi fericiţi. Ei sînt aceia
ciţiva ani pe primul loc din nea sjngeroasă, teroarea dezlăn­ De aceea, cînd. conducătorii dv. care dau ţării cărbunele, piinea
O a m e n ii m u n c ii de la noi s în t c o n ­ ţuită de guvernanţii reacţionari mi-au propus să vin la voi, am întregii industrii, de care nu
lume în ce priveşte producţia n-au fost in stare să înăbuşe acceptat bucuros. (Aplauze, u- ne putem lipsi in vremurile
ştienţi că m uncind pentru dezvoltarea de cărbune. Intr-un singur an lupta eroică a minerilor din Va­ noastre.
— 1961 — ei au extras peste o lea Jiului împotriva , jugului rale).
potenţialului econom ic al ţării îşi aduc jumătate de miliard de tone burghezo-moşieresc. Cunoştinţa cu minerii, cu
cărbune. Tovarăşi, minerii virstnioi îşi oraşul dv. ne-a făcut o bună im.
in a c e la ş i tim p a p o rtu l in în tă r ir e a m a ­ amintesc de condiţiile de muncă presie. Ne bucură că exploată­
Tovarăşi, ale minerilor in trecut, cînd lu­ rile dv. carbonifere sint înzes­
relui lag ăr socialist, cea m ai de se a­ trate cu utilaj modern, in mare
Bazinul carbonifer al Văii Jiu­ parte produs in ţară, că sint in­
ma cucerire a popoarelor, reazem ul de troduse pe scară tot mai largă
noi agregate moderne, printre
nădejde al năzuinţelor de pace ale care haveze şi combine carboni­
întregii om eniri. Poporul nostru dă o "Atît în trecut cit şi in anii crau pentru capitalişti. Nu gTe- fere. Viitorul industriei carbo­
nifere constă doar in mecaniza­
înaltă preţuire contribuţiei U niunii puterii populare, minerii s-au şesc dacă voi spune că pentru rea deplină a tuturor proce­
selor de producţie. An de an
Sovietice la în tărirea puterii lag ăru lu i dovedit unul din detaşamentele minerii din Rusia ţaristă şi din munca minerului va deveni tot
mai mecanizată şi mai produc­
s o c ia lis t, la c r e ş t e r e a u n i t ă ţ i i sa le , Ia de frunte ale clasei noastre România, regilor viaţa era la fel tivă.
prom ovarea consecventă a m ior reiaţii muncitoare. In trecut minerii de plină de suferinţe. La ce se Cind delegaţia noastră vizii a
noi centre industriale din ţara
de tip nou, b azate pe deplină egali- putea aştepta minerul în condi­ dv. ni s-a spus că pe vremuri
ţiile exploatării capitaliste cînd un diplomat burghez a afirmat
laic, pe ajutor reciptoc între toate s ta ­ fuseseră aduşi de stăpînirea ex­ ieşea din mină după o muncă cu aroganţă că furnalele şi co­
ploatatorilor şi de războiul hitle- istovitoare de 10—12 ore ? Aca­ şurile de uzine ar fi de neconce­
tele socialiste. N um ai victoria princi­ rist intr-o stare neînchipuit de să îl aşteptau durerea şi mize­ put in peisajul românesc. Fi­
grea. La Petrila. Petroşani, Lu­ ria. Proprietarilor de mine nici reşte că aceşti domni ar fi vrut
piilor socialiste, n u m ai faptul că la pu- peni, minerii intrau în şut doar foarte mult să vadă veşnic Ro­
mânia in situaţia de ţară agrară
ierc in acesie ţări se află clasa m un- înapoiată, de anexă furni­
ciioare au creat condiţiile pentru in­ zoare de materii prime a
staurarea unor legături frăţeşti, a unei cu ciţiva cartofi în traistă. Pe ; nu le trecea prin cap să cheltu- capitalului străin. Dar aces­
m unci com une urm ărind aceleaşi ţe­ creasta muntelui de la Petrila, I iască o copeică in plus pentru te timpuri au rămas defini­
luri înalte. în locul numit „barabe.“, mine­ j îmbunătăţirea condiţiilor de tiv de domeniul trecutului. Orice
om obiectiv care a vizitat ţara
Ne exprim ăm convingerea că aceste rii trăiau in bordeie îngropate 1trai şi de muncă ale minerilor. dv. nu poate să nu vadă cit de
mult a progresat Rornînia in dez­
le g ă tu ri v o r creşte şi se v o r d ezvolta în pămint, unde puteai intra Ei ii exploatau fără milă, iar voltarea economiei şi culturii
sale. Realizările remarcabile ale
continuu şi iu viitor sp re binele şi numai tîfîndu-te în genunchi. . apoi îi azvirleau in stradă. Cred
poporului rornin bucură sincer
propăşirea popoarelor noastre. După eliberarea ţării de sub jugul că la fel se întâmpla şi în mi­ pe oamenii sovietici. (Aplauze
furtunoase).
T răiască unitatea indestructibilă a nele din bazinul dv. carbonifer.
Nu degeaba in acele vremuri Dragi tovarăşi, prieteni !
lagărului socialist sub slcagul invinci­ fascist, Partidul Comunist Rornin
îmi permit să mă îndepărtez
bil al n ia rx is m -le n in is m iilu i! a adresat minerilor chemarea dc poporul dv. ii spunea Văii Jiu­
T răiască pacea, prietenia şi colabo­ lui, Valea Plingerii.
rarea între popoare! (Continuare in pag. 'l-a) Dar minerii nu sînt dintre acei
(Gcniiiniare Ip. ftăg-. hă)