Page 78 - 1962-06
P. 78
m *» d r u m u l m 'cm tisM U L m Nr. 2331
Vizita delegaţiei di nameotale a Uniunii Sm
Cuvîntarea tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej h/i Oltenia renăteută
(Urmare 'din pag. l-a) bune a Rominiei a fost anul şi reducerea continuă a cheltu Sub steagul luptei pen oooocoXKXpXrI>inCn^><ţraoc<roXanXt>i<nn>ou<aa><sr>ter<a>ă0,<>OscOoăClliăi torpioe-i Metalurgiei şi construcţiilor SOOOOO&O&CiOOOOOOOOGOO'
trecut de 3 ori mai mare 'decit ielilor de producţie, aducînd o tru pace se strîng forţe uriaş«: de maşini, Gheorghe Răăoi,
3. depune toate eforturile pen în 1938. ţările lagărului socialist şi alte transformatori — vă doresc g
tru ridicarea producţiei de căr contribuţie tot mai importantă state iubitoare de pace, clasa g porului sovietic au fost vineri şeful Departamentului con- multă sănătate, putere de $
bune, necesar refacerii trans Cu totul altele sînt. acum con la dezvoltarea bazei energetice muncitoare internaţională, miş muncă şi vă roagă pe dv., dra- o
porturilor, asigurării nevoilor diţiile de trai ale minerilor. Au a economiei naţionale, la desă- carea de eliberare naţională a
frontului antihitlerist, operei de crescut continuu cîştigurile lor, vîrşirea construcţiei socialiste în popoarelor coloniale şi depen o oaspeţii locuitorilor oraşului strucţiilor de maşini din Mi- gă tovarăşe Hruşciov, să du- g
reconstrucţie a ţării. In acea au fost majorate pensiile, mii ţara noastră, (aplauze puter dente, larga mişcare a partiza
perioadă de ruină şi lipsuri din de familii de mineri s-au mu nice). nilor păcii. 'Acţiunile unite ale * Craiova. nisterul Metalurgiei şi con- ceţi poporului sovietic urarea g
cele niai grele, partidul a să tat în locuinţe noi. Pe harta forţelor mondiale ale păcii fac
dit in inimile minerilor încrede ţării au apărut noi oraşe mi Tovarăşi, pe deplin posibil să se bareze In gara oraşului, împodobită strucţiilor de maşini, de re- de a obţine cit mai multe vie- o
rea că Valea Jiului, pe care bur niere, iar cele vechi îşi schimbă calea războiului, să se asigure
ghezia o transformase intr-o tot mai mult aspectul, devenind Poporul nostru, care munceş triumful principiilor coexisten cu ghirlande de flori, mii de ce- prezentanţi ai conducerii in- torii pe drumul construirii co- %
,,Va'le a plîngerii“ , va deveni o oraşe moderne, demne de făuri te cu entuziasm pentru înflori ţei paşnice.
vale a bucuriei. torii lor, de constructorii socialis rea patriei sale, este vital in g tăţeni aşteaptă cu bucurie sosi- treprinăerii, ai organizaţiilor munismului şi apărării păcii. g
mului. Toate acestea sînt rodul teresat în asigurarea păcii şi Sîntem convinşi, tovarăşi, că
Minerii au răspuns cu avînt politicii partidului nostru, a înţelegerii între toate popoare vizita delegaţiei de partid şi g rea delegaţiei sovietice şi a de partid, sindicală şi de Muncitorii şitehnicienii care g
chemării partidului, manifestîn- statului democrat-popular, po le. In condiţiile de acum, cînd guvernamentale sovietice va în
du-şi din plin patriotismul şi litică al cărei scop suprem este în cazul izbucnirii unui război scrie o nouă pagină luminoasă o conducătorilor de partid şi de U.T.M., de numeroşi muncitori şi-au legat numele deince- g
înalta lor conştiinţă de clasă. bunăstarea şi fericirea celor ce termonuclear nici o ţară nu în cartea de aur a prieteniei
Prin munca lor harnică, plină muncesc! (aplauze puternice, poate fi ferită de groaznice dis dintre poporul romîn şi cel so g stat ai ţării noastre. Urări fruntaşi. puţurile acesteiuzine, îşi 9
de abnegaţie, au fost refăcute urale). trugeri şi pierderi de vieţi, vietic, dintre statele şi partidele
minele, a sporit an de an pro creşte pe zi ce trece lupta po noastre, va contribui la întări o fierbinţi de bun venit, che- Vizitarea uzinelor începe cu amintesc recunoscători de cu- %
ducţia de cărbune. Valea Jiu In înfăptuirea obiectivelor poarelor pentru instaurarea rea continuă a unităţii de ne
lui — principal centru carbo stabilite de Congresul al m-lea unei păci trainice în lume. zdruncinat a lagărului socialist | mări in cinstea prieteniei din- secţia sculărie, după care se noştinţele primite de la meş- g
nifer al ţării, care are un rol al partidului, sarcini deosebit de şi a mişcării comuniste mon
de seamă în opera de indus importante revin bazinului car Un rol deosebit de important diale, la consolidarea păcii în 9 tre cele două popoare sînt în- trece în secţia de transforma- terii sovietici in perioada cind 9
trializare socialistă — s-a schim bonifer din Valea Jiului, care în lupta pentru statornicirea lume. (aplauze puternice, ura
bat din temelii. Prin grija parti trebuie să asigure materia pri unei păci trainice îl are înfăp le). - scrise pe mari panouri purpu- tori. Prima hală a acestei sec- s-au aflat la specializare în g
dului şi guvernului s-au făcut mă pentru producţia de cocs. tuirea propunerilor Uniunii So
însemnate investiţii în industria Sîntem încredinţaţi că printr-c vietice cu privire la dezarmarea Să trăiască şi să înflorească g rii. Sînt arborate drapelele de ţii a fost recent terminată. marea ţară prietenă. Avem as- g
carboniferă, s-au dat în produc tot mai bună folosire a utila generală şi totală, precum şi în veci prietenia dintre poporul o stat ale R.P. Romîne şi Uniu- Aici, ca şi in celelalte două tăzi In uzină 920 de ingineri o
ţie noi mine. au fost redeschise jului cu care sînt înzestrate mi politica tuturor ţărilor socialis romîn şi popoarele Uniunii So hale, tovarăşul N. S. Hruşciov şi tehnicieni valoroşi. Printre V
un şir de mine lăsate în pără te, îndreptată spre soluţionarea vietice 1 $ nit Sovietice.
sire de capitalişti, exploatările nele noastre, prin răspîndirea problemelor internaţionale pe
miniere au fost înzestrate cu experienţei muncitorilor frun calea tratativelor, lichidarea fo Trăiască lagărul socialismului, $ La ora 9 trenul oficial so- şi celelalte persoane oficiale ei se află şi mulţi specialişti O
utilaje moderne, care au creat taşi, prin valorificarea î’ezerve- carelor de încordare şi încheie mişcarea comunistă şi munci L seşte în gară. Tovarăşii N. S. primesc explicaţii amănunţite pregătiţi In Uniunea Sovieti- 0
condiţii pentru creşterea conti lor interne şi o mai bună or rea Tratatului de pace cu Ger 0 Hruşciov şi Gheorghe Gheor- din partea directorului uzi- că. Eu însumi sînt unul din- g
nuă a gradului de mecanizare a ganizare a muncii, veţi extrage mania, lichidarea totală a sis torească internaţională, strîns
muncii. Ca rezultat al aplicării cantităţi tot mai mari de cărbu temului colonial, dezvoltarea ghiu-Dej ’şi celelalte persoa- nelor, Alexandru Dombi, şi a tre aceştia a spus vorbito- 9
acestor măsuri, producţia de căr- ne, veţi obţine noi realizări în colaborării Intre state, extinde unite sub steagul marxism-leni-
creşterea productivităţii muncii rea schimburilor economice şi nismului! o ne oficiale coboară din tren. altor specialişti cu privire la rul- 6
culturale. (Aplauze prelungite, urale). g Minute în şir miile de oameni diferitele tipuri de transfor- Dorim din toată inima po- g
o prezenţi li aclamă îndelung. Ei matori. Este prezentată de ase- porului sovietic — a încheiat g
0 sînt salutaţi de tovarăşul Mi- menea, noua staţie de 100.000 vorbitorul — noi succese In 0
9 hai Dalea, secretar al C.C. al kilovolţi pentru încercarea lupta sa nobilă pentru trium- g
ó P.M.R., precum şi de tovară- transformatorilor. In marea ful comunismului şi păcii. o
g şii Constantin Drăgan, prim- hală centrală care adăposteşte Vizita dv. în ţara noastră 0
o secretar al Comitetului regio- mai multe secţii — de apara- este un eveniment pe care V g
0 nai Oltenia al P.M.R., Ion Pre- taj de joasă şi înaltă tensiu- vom păstra pentru totdeauna o
g ăescu, preşedintele Sfatului ne, de motoare electrice şi de neşters în inimile noastre — 0
o popular regional şi de alţi re- mecanică — membrii delega- a spus tov. Ilie Popescu, mai- g
g prezentanţi ai organelor locale ţiei se interesează de diferi- stru şef la secţia locomotive 6
o de partid şi de stat. tele aspecte ale producţiei. In Diesel-electrice. g
9 In numele oamenilor muncii secţia de montaj a locomoti• Realizărileoamenilor sovie- g
o din regiune, tov. Constantin velor Diesel-electrice, vizitată tici le considerăm drept pro- o
9 Drăgan rosteşte un scurt cu- apoi se află in diferite ţaze vriile noastre realizări, in ele X
Cuvîntarea tovarăşului Nikita Hruşciov 9 vînt de bun sosit. Răsună im- , .. . . , vedem o contribuţie de cer, 9
§ nurile de stat ale Uniunii So- .? mon^ai mai multe locomo- maţ mare importanţă la iută- g
g vietice şi R.P. Romîne. To- tive' __ __ rirea forţei economice şi po- g
necontenit producţia, sporită muncii lui, iar restul şi-l însu o varăşii N. S. Hruşciov şi Oaspeţii se îndreaptă apoi atice a lagărului socialist.
productivitatea muncii. şeşte el realizlnd astfel capital.
. , ( U r m a r e din p a g . l - a ) sînt robi ai capitalismului, ci In socialism tot ce creează mun o Gheorghe Gheorghiu-Dej trec sVre nútrele platou în aer It- Vă rog să transmiteţi mun- g
stăpini cu drepturi depline ai Cred că mă înţelegeţi just. citorii şi ţăranii este folosit spre citorilor sovietici cele mai cal- g
oarecum de la text. Pregătind pămîntului lor, ai ţării lor, stă- Nu este vorba de a spori pro binele poporului, în folosul fie g în revistă compania de onoa- ^er al transportorului de lo-
textul unei cuvîntări nu poţi să pînii minelor lor. Ei muncesc ductivitatea muncii numai pe cărui om al muncii. De aceea de felicitări şi urările noastre o
prevezi totul. Cînd vezi înaintea pentru ei înşişi, pentru poporul seama eforturilor fizice ale oa fiecare om trebuie să foloseas g re aliniată pe peron. comotive unde are loc un mi-
ta oameni vii, simţi nevoia să lor, pentru copiii lor, în numele menilor. Trebuie să se lucreze că cunoştinţele sale şi să depu de succes. g
spui lucruri pe care nu le-ai socialismului şi comunismului. cu mintea, să se depună energie, nă eforturile în aşa fel incit 0 Tinere în frumoase costu- ting-
prevăzut atunci cînd ţi-ai în (Aplauze furtunoase). trebuie introdusă mai intens me bogăţia ţării să crească neconte g me olteneşti, întîmpină pe Tribuna este dominată de me- Ca şi toţi muncitorii patrie' g
tocmit cuvîntarea. canizarea, trebuie folosite maî nit. Creşte bogăţia ţării, creşte g oaspeţi cu pline şi sare. După dalionul Infăţişînd pe Marx, noastre — a spus vorbitorul g
Minerii trăiesc acum mult mai bine maşinile, pentru ca în fe şi bunăstarea fiecărui munci g obiceiul statornicit pe aceste Engels, Lenin, sub care se află — noi nu vom precupeţi nici g
Mă aşteptam la o primire bine decit în trecut şi acest lu lul acesta să se lucreze mai pro tor, ţăran, intelectual, (aplau g meleaguri la mari sărbători, înscrisă lozinca „Trăiască atot- un efort pentru înfăptuire'' o
bună din partea dv. Vă rog să cru îl ştiţi la fel de bine ca şl ductiv. ze). sarc[nilor pp care le_a staWP g
mă înţelegeţi b in e: am sperat mine. Dar este suficient acea
aceasta, deoarece n-am avut nici sta, oare am atins limita do In minele voastre se folo Un cintec revoluţionar spune' X bătrînul colectivist Petre Ivan biruitoarea învăţătură marxist- cel ăe al U I_lea Congres a, g
un motiv să mă aştept ca fraţii rinţelor noastre ? Fireşte că nu. sesc haveze sau ciocane de aba „Munca va fi stăpina lumii“.
mineri să mă primească altfel Astăzi vă hrăniţi mai bine. aveţi taj ? Astăzi în ţările socialismului o oferă din plosca încrustată cu leninistă“. Mii de oameni sa- m u M nQst d Vow %
decit bine. Dar ceea ce am vă locuinţe mai bune decit in munca a devenit un adevărat
zut, ceea ce am simţit aici, de trecut. Vreţi însă să trăiţi şl Voci: Ciocane de abataj. stăpîn. Aşa va fi şi în cele g motive naţionale, vin rubiniu Iută cu însufleţire şi dragoste fPfm tQ m pcntru fl pu.g
păşeşte cu mult toate presupu mai bine. Şi aceasta este firesc. N. S. Hruşciov: Toţi cei care lalte ţări. Mai devreme sau mai
nerile şi aşteptările. (Aplauze Aşadar, de ce anume *dste ne lucrează cu ciocane de abataj tîrziu, dar va fi. Noi marxist- % ăinPodgoriile Olteniei. Din apariţia la tribună a membri- ferea pafrf^ nQastre> pentru „ g
furtunoase, prelungite, urale). voie pentru a ajunge la o via au aceeaşi productivitate a leniniştii sîntem ferm convin
ţă şi mai bună ? Dacă am răs muncii ? Se poate spune dina şi că aşa se va întîmpla (apla mulţime sedesprindpionieri lor delegaţiei^ sovietice şi con- ne afJuce a s m contribuţia lP g
Prevăd deja că atunci cind mă punde pe scurt am putea spu inte că productivitatea muncii uze furtunoase, urale).
voi întoarce în Uniunea Sovie ne că pentru aceasta e nevoie este departe de a fi aceeaşi, g cu mari buchete de flori pe ducătorilor de partid şi întărirea forţelor păcii. g
tică voi avea unele dificultăţi. să se lucreze mai bine. să se înseamnă că şi aici există mari Dragi tovarăşi, prieteni,
Cind voi povesti despre vizita sporească necontenit productivi rezerve. Vedeţi cu cită insis care le oferă oaspeţilor. stat ai ţării noastre. Au lm i apQi cuvinţui tovarăşi¦g
în Romînia, nu-mi va fi uşor tatea muncii. tenţă fac agitaţie pentru ridi Ingăduiţi-mi să vă mulţumeso
să găsesc cuvinte pentru a reda carea productivităţii muncii ! ’din tot sufletul pentru primi Intrină in Piaţa Gării, Mitingul a fost deschis de Gheorghe Apostol, membru a’ x
această căldură izvorită din Poate că vă veţi gîndi: con Trebuie să recunosc că atunci rea ospitalieră, cordială făcută
inimă cu care ne-aţi primit aici, ducătorii noştri romîni ne-au în cînd iau cuvîntul în faţa mun delegaţiei noastre, pentru cu oaspeţii trec pe sub arcuri îm tov. Constantin Drăgan, prim- BirouluiPolitic aic.C .al P.M.R.. g
să transm it sentimentele calde demnat întotdeauna să sporim citorilor sovietici le spun ace vintele calde spuse ’de tovară pletite din crini şi crengi de secretar al Comitetului regia- prim. vicepre?eăinte al Consi. ?>
de prietenie, pe care le expri productivitatea muncii, iar acum laşi lucru. şul Gheorghe Gheorghiu-Dej şi
maţi faţă de poporul nostru, a venit din Uniunea Sovietică de ceilalţi tovarăşi la adresa g brad. pe care sînt scrise din nai Oltenia al P.M.R. Uulu- de Miniştri şi Y. v. Gri- g
faţă de ţara noastră. (Aplauze Hruşciov, care — ca fost mi Congresul al XXH-lea al poporului sovietic şi a Parti
prelungite). ner, ne este ca un frate — ne P.C.U.S. a adoptat noul pro dului Comunist al Uniunii So g flori de trandafiri roşii, ini- !n oraşele şi satele olteneşU ^ membru supleant al Pre. g
vorbeşte şi el despre necesita gram al partidului — Program ui vietice.
Dragi tovarăşi, am venit în tea sporirii productivităţii mun construirii comunismului. Po 9 ţialele „R.P.R.—U.R.S.S.“. altă dată înapoiate, se înalţă ziăiului c c al P c.u.S., pre- o
vizită la poporul romîn ca la cii. Nu este nimic de mirare în porul nostru nu-şi precupeţeşte Vă urăm dv. şi tuturor mi
un frate, cred însă că muncito aceasta. Se ştie că numai spo eforturile pentru îndeplinirea nerilor, tuturor oamenilor mun Aici, ca şi de-a lungul bu- acum, spie mulţumirea oame- şedinţele Consiliului Centrai &
rii şi ţăranii din Romînia mă rirea necontenită a productivi acestui program. Există şi oa cii din Romînia socialistă noi
vor înţelege atunci cînd voi tăţii muncii asigură dezvoltarea meni care îşi închipuie constru succese în construirea socialis g levarăului Republicii, Căii nilor muncii, numeroase aşe- (lj sindicatelor din U.R.S.S. oo
continuă a economiei ţărilor irea comunismului cam astfel : mului ! (Aplauze furtunoase, L Biicureştiului şi pe alte ar- zăminte social-culturale
spune că pentru mine minerii noastre, ridicarea nivelului de să lucreze mai puţin, după cum urale). o9oooooo tere pe unde trec oaspeţii, s-au spus în cuvîntul său tov. Con- Cuvintările au fost viv 0
sînt de două ori fraţi. (Aplau trai al poporului. au chef, dar să mănînce mai
ze furtunoase). Tatăl meu a fost Trăiască harnicul popor ro adunat zeci de mii de oameni stantin Drăgan. Aceste reali- aplaudate, participanţii la mi- o
miner, copilăria şi adolescenţa Dacă am admite că produc mult, după nevoi. Dar dacă toţi mîn care păşeşte cu încredere — muncitori din fabricile ora- zări sînt o dovadă vie a mun- dng ovaţionînd pentru priete- o
mi-am petre(dut-o printre mi tivitatea muncii nu va creşte, vor proceda aşa atunci cine va pe calea socialismului, sub con şuiul, constructori ai marelui cii însufleţite a poporului nos-
neri. De aceea am venit la voi atunci nivelul de trai al po- lucra, cine va crea bunurile ne ducerea gloriosului său Partid lda rom}no-sovietică. 9
cu sentimente deosebite, deoa porului nu numai că nu se va cesare pentru viaţa oamenilor ? Muncitoresc Romîn, a Comite
rece pricep fără cuvinte sufle lîdica ci va scădea, pentru că N s Hruşciov a mulţumit o
tul vostru. nopulatia creşte. De pildă, la Construirea comunismului poa tului său Central, în frunte cu
dv. în Romînia, natalitatea pare te fi înţeleasă în felul acesta nu Gheorghe Gheorghiu-Dej, fiu g complex industrial ce se riăi- tru care urmează cu încrede- pentm ospitalitatea şi căldura %
Fiecare muncă utilă este dem a fi destul de bună. Şi cel care mai de leneşi, de oameni ce nu credincios al poporului rom în!
nă de stimă, iar munca grea a se naşte vrea să mănînce, are g că în apropiere şi alţi locui- re politica Partidului Munci- cu care a f 0Sf primită delega- 9
minerului este demnă de o sti nevoie de locuinţă, îmbrăcămin vor să trăiască din muncă cin Să se întărească şi să se dez
mă deosebită. V. I. Lenin spu te, mai tîrziu de şcoală unde stită. Oamenii cinstiţi, munci volte prietenia de nezdruncinat g tori ai Craiovei, grupuri de toresc Romîn, de construire a ţia ln amintirea vizitei, oas- f
nea foarte ju s t: Cărbunele este să înveţe şi să primească edu torii, ţăranii conştienţi înţeleg dintre popoarele sovietic şi ro
pîinea industriei. Dacă ţăranii caţie etc. că numai prin muncă se poate mîn ! o muncitori de la mari între- socialismului. peţilor le-au fost oferite da- 9
produc grîne pentru hrana oa făuri o viaţă mai bună şi că, g prinderi din regiune, colecti- însufleţiţi de puternicele
menilor, minerii extrag cărbu Dar de unde pot fi luate mij cu cit munca va fi mai produc Trăiască puternicul lagăr so 6 vişti şi mecanizatori din satele sentimente de sinceră şi caldă ruri. Delegaţia sovietică a ofe- g
nele— pîinea industriei. Cărbu tivă cu atît mai îndestulată va cialist ! 0 din împrejurimi care ovaţio- prietenie care leagă popoarele
loacele necesare pentru toate fi viaţa poporului. 6 nează entuziast, aştern in ca- noastre, vă salutăm, dragi oas- rit daruri reprezentanţilor re- g
nele înseamnă energie, cu aju acestea ? Pentru aceasta trebuie Trăiască pacea în lumea în
torul lui se pun în mişcare ma să se creeze mai multe bunuri In ţările capitaliste, capita treagă ! (Aplauze furtunoase, giunii Oltenia. g
şini şi strunguri. Minerii tre materiale. Pentru a asigura pro listul nu plăteşte muncitorului urale. Participanţii la miting
buie să fie mîndri de meseria greşul societăţii trebuie măriţi decit o parte neînsemnată a Membrii delegaţiei sovietice g
lor şi să înţeleagă că munlca scandează : „P.M.R.-P.C.U.S. 1“,
lor este plină de responsabili „R.P.R.-U.R.S.S. !“ ). o lea înalţilor oaspeţi un covor peţi sovietici, prezenţi astăzi şt conducătorii de partid şl g
tate. îmbinarea mîndriei cu sen
timentul responsabilităţii — iată de flori. ln mijlocul nostru şi prin dv. de stat s-au îndreptat apoi g
ce trebuie să caracterizeze pe
Tovarăşii N. S. Hruşciov şi salutăm marele popor sovie- Spre gară. De-a lungul intre- g
Gheorghe Gheorghiu-Dej ras- tic care înalţă mereu mai sus gului traseu, zeci de mii de g
pună cordial aclamaţiilor steagul luptei pentru pace, oameni şi-au luat cu călău X
populaţiei Coloana de maşini pentru fericire şi progres. ră rămas bun de la oaspeţi, g
se îndreaptă spre Uzinele Muncitorii, tehnicienii si După-amiază, membrii dele- g
„Electroputere“. funcţionarii de la uzinele gaţiei sovietice şi conducătorii
La intrarea in întreprinde- „Electroputere“ — o spus in de partid şi de stat ai ţării
re, oaspeţii sînt aşteptaţi de cuvîntul său tov. Mihai Ucu- noastre au sosit în Bucureşti.
g Constantin Tuzu, ministrul lescu, inginer şef la secţia (Agerpres) g
g0
9 0000000000000009000000<x>000000000000000000c<x>00000<x>00<>0000000<xx>0000c>0oe j
un miner.
Extrăgind cărbune, biruind
greutăţi, minerul nu trebuie să
uite că fără munca lui nu se
poate merge înainte. Cărbunele
pe care îl extrage minerul este
aşteptat de căile ferate, de fa
bric!, uzine, de metalurgie, de
termocentrale. Toate aceste ra
muri se dezvoltă datorită acti
vităţii muncitorilor, datorită
muncii minerilor. De aceea dv.,
minerii, ocupaţi un loc de cin
ste în rîndul clasei muncitoare.
Aceasta trebuie să vă dea un
sentiment de mîndrie, şi — ceea
ce este important — sentimen
tul înaltei răspunderi pentru
munca dumneavoastră.
L-am ascultat cu plăcere pe
bătrînul miner, tovarăşul Feher,
care a luat' cuvîntul aici. El a
infăţiş'alt in cuvinte vii un ta
blou al trecutului pe care eu
îi înţeleg bine.
Dragi tovarăşi, prieteni!
Vad cu bucurie şi mîndrie ce
a.u devenit minerii din ţările Vizita delegaţiei de partid şi guvernamentale a U.R.S.S. în frunte cu N. S. Hruşciov la Hunedoara.
noastre socialiste. Fi nu mai
