Page 79 - 1962-06
P. 79
Nr. 2331 mmm pag: a i
ffP— T X X , guvernamental Uniunii Sovietice
Vizita
CuDÎntarea tovarăşului Cuvîntarea tovarăşului Recepţie în cinstea oaspeţilor sovietici
GheorgheApostol Viktor Grişin
Vineri seara, Comitetul Cen Drăghici, Alexandru Moghioroş, lor diplomatice acreditaţi la Bu
Dragi tovarăşi şi tovarăşe, ducţia în serie a locomotivelor Dragi tovarăşi, prieteni, care întruchipează cele mal tral al Partidului Muncitoresc Dumitru Coliu, Leonte Răutu, cureşti, ataşaţi militari, mem
Entuziastul miting de astăzi, Diesel-electrice de 2.100 C.P. Permiteţi-mi să vă transmit scumpe speranţe şi năzuinţe ale Romîn, Consiliul de Stat şi Con Leontin Sălăjan, Ştefan Voitec, brii Ambasadei Uniunii Sovie
ca şi căldura cu care scumpii Nu ne îndoim că muncitorii, in dv. şi prin dv. oamenilor mun oamenilor muncii. siliul de Miniştri al R.P. Romine Mihai Dalea, Alexandru Bîrlă- tice.
noştri oaspeţi au fost primiţi ginerii şi tehnicienii de la cii de la Uzinele „Electropu au oferit o recepţie la Palatul deanu, Gheorghe Gaston Marin,
In celelalte oraşe prin care au „Electroputere“ vor depune toa tere“, tuturor locuitorilor ora Ţările socialiste păşesc cu în Consiliului de Miniştri în cin preşedintele Comitetului de La începutul recepţiei au fost
trecut, arată că vizita delega te strădaniile pentru ca noile şului Craiova un fierbinte sa credere pe drumul construirii stea delegaţiei de partid şi gu Stat al Planificări, Corneliu intonate imnurile de stat ale
ţiei de partid şi guvernamen lor produse să facă cinste măr lut frăţesc din partea oameni socialismului şi comunismului. In vernamentale a Uniunii Sovie Mănescu, ministrul afacerilor Uniunii Sovietice şi R. P. Ro
tale sovietice, în frunte cu to cii fabricii, vor face noi efor lor muncii din Uniunea Sovie Uniunea Sovietică se desfăşoară tice, a tovarăşilor : N. S. Hruş externe, Nicolae Guină, amba mine.
varăşul Hruşciov, este o mi turi pentru a înfăptui cerin o muncă gigantică de înfăptu ciov, V. V. Grişin, V.V. Kuzne- sadorul R.P. Romine la Mosco
nunată sărbătoare a prieteniei ţele partidului, de a spori con ţov, D. A. Kunaev, I. V. Andro va, membri ai C.C. al P.M.R., al In timpul recepţiei tovarăşii
celor două popoare frăţeşti, o tinuu productivitatea muncii, a tică. (Aplauze puternice). ire a programului construcţiei pov, I.I. Rodiul, M.S. Siniţa, Consiliului de Stat şi ai guver Gheorghe Gheorghiu-Dej şi Ni
puternică manifestare a unită reduce preţul de cost, a îmbu De cîteva zile în minunata comuniste adoptat de Congresul R.A. Eldarova, E. I. Afanasen nului, conducători ai organiza kita Sergheevici Hruşciov au
ţii lagărului socialist, (aplauze, nătăţi calitatea tuturor produ al XXII-lea al P.C.U.S. Noul ko, I.K. Jegalin. ţiilor obşteşti şi instituţiilor cen rostit toasturi.
urale). selor. dv. ţară se află delegaţia noas program al partidului a des trale, generali şi ofiţeri supe
tră, condusă de tovarăşul Nikita chis în faţa poporului nostru La recepţie au luat parte to riori, academicieni şi alţi oa A toastat de asemenea, Kim
In cursul vizitei, oaspeţii După cum ştiţi, condiţiile na Sergheevici Hruşciov, prim-se- perspectivele luminoase ale con varăşii Gheorghe Gheorghiu- meni de ştiinţă şi cultură, zia Dem Bik, ambasadorul R.P.D.
noştri au avut prilejul să cu turale favorabile permit o în cretar al Comitetului Central al struirii societăţii comuniste în Dej, Ion Gheorghe Maurer, Coreene la Bucureşti, decanul
noască nemijlocit rezultatele semnată dezvoltare a agricul Partidului Comunist al Uniunii care va fi înfăptuit măreţul prin Gheorghe Apostol, Emil Bodnă- rişti romlni şl corespondenţi al corpului diplomatic.
muncii creatoare a poporului turii în Oltenia, una din cele Sovietice, preşedintele Consili cipiu : „De la fiecare după ca
romin pentru înflorirea patriei mai mari regiuni agricole ale ului de Miniştri al U.R.S.S. Pre pacităţi, fiecăruia după nevoi“. raş, Petre Borilă, Nicolae Ceau- presei străine. Recepţia s-a desfăşurat într-o
sale socialiste. Dezvoltarea im ţării. Numai în regiunea Olte tutindeni pe unde am trecut atmosferă deosebit de cordială,
petuoasă a întregii ţări în anii nia există mai multe tractoare am fost întîmpinaţi cu aceeaşi Oamenii sovietici sînt conşti şescu, Chivu Stoica, Alexandru Au participat şefi ai misiuni prietenească.
construcţiei socialiste se reflec decît erau în întreaga Romînie căldură şi cordialitate ca şi enţi de faptul că comunismul
tă şi în transformările radicale burghezo-moşierească în anul aici, în uzinele dv. Permiteţi-mi nu va veni de la sine. El poate (Ager p re ş ):
petrecute în regiunea Oltenia. 1938. Acum, după încheierea co să vă mulţumesc din inimă pen îi creat numai prin munca har
Abia cu două decenii în urmă, lectivizării, s-au deschis noi şi tru ospitalitatea frăţească, pen nică, plină de abnegaţie a po R itm m a i in te n s lu c ră rilo r Cu planul semestrial
aşa cum cei mai vîrstnici din minunate posibilităţi în faţa tru primirea prietenească, căl porului. In ţara noastră dom de în tre ţin e re a c u ltu rilo r îsicispUnit
tre voi îşi amintesc, Oltenia era agriculturii, care este orientată duroasă. neşte un nemaiîntîlnit avînt po
una din cele mai înapoiate re de partid pe calea dezvoltării litic şi de muncă, creşte şi se D in a doua ju m ătate a lunii iunie însă suficientă preocupare pentru g ră Inamte de termen
giuni ale ţării. Exploataţi crunt multilaterale şi intensive. Regiunea dv. este renumită dezvoltă iniţiativa creatoare a se poate socoti că începe o perioadă birea lucrărilor de întreţinere a cultu cu 15 zile
de moşieri şi chiaburi, jefuiţi prin natura ei minunată, pe oamenilor muncii. Pe această bază „de vîrf“ pentru agricultură, deoarece rilor, îndeosebi a porum bului pentru
de cămătari şi speculanţi, mii Creşterea necontenită a pro care nu poţi să n-o admiri şi se dezvoltă în ritm înalt toate ra trebuie executate un volum m are de boabe şi siloz. Aşa, spre exemplu, în Silvicultorii din cadrul întreprinde-?
de ţărani, aduşi la sapă de lemn, ducţiei industriale şi agricole, să n-o îndrăgeşti. Dar cea mai murile industriei, se dezvoltă cu lucrări agricole şi într-un tim p cît se raioanele Alba, O răştie şi pe raza o ra
porneau în alte regiuni să-şl dezvoltarea proporţională, con mare admiraţie ne-o produce paşi siguri pe linie ascendentă poate de scurt. In această perioadă, şelor regionale D eva şi H u n ed o ara pra- rii forestiere O răştie, sub în d ru m a re a
facă un rost în viaţă. Conacele tinuu ascendentă, a economiei ceea ce a făcut omul pe acest agricultura, creşte productivita paralel cu pregătirile în vederea înce sila a doua la porum bul siloz nu s-a
bogate ale moşierilor şi cocioa naţionale constituie baza ridi pămînt minunat, ne-o produc tea muncii. Succese importante perii recoltatului păioaselor, cu recol aplicat nici pe 20 la sută din su p ra organizaţiilor de partid, au depus
bele ţăranilor, slaba dezvoltare cării sistematice a nivelului de oamenii care muncesc pe acest au fost realizate în dezvoltarea ta re a furajelor, cu lucrările din vii şi faţă.
a industriei şi nivelul ei teh trai al oamenilor muncii din pămînt, îl transformă şi 11 în ştiinţei şi tehnicii, încununate grădina de legume, cu ridicarea con eforturi susţinute pentru realizarea
nic rudimentar, numărul mare ţara noastră. frumuseţează. de zborurile oamenilor sovietici strucţiilor planificate, trebuie continuate Avînd în vedere faptul că timpul
al neştiutorilor de carte, procen în Cosmos. (Aplauze, ovaţii). cu perseverenţă si lucrările de în 're- este destul de înaintat, trebuie ca or înainte de term en a sarcinilor de
tul deosebit de mare al morta Succesele obţinute de poporul Se ştie că încă nu demult, re ţinere a culturilor prăşifoare deoarece g an izaţiile de p artid şi conducerile
lităţii infantile, teroarea cruntă romîn în construirea noii orîn- giunea dv. era considerată ca Uniunea Sovietică şi Republi aceste lucrări au u n rol hotărîto r în unităţilo r ag ricole s ă ia m ăsu rile co plan. D rep t urm are, planul în silvia
a poliţiei şi jandarmeriei, iată duiri sociale, încununate de vic una din regiunile cele mai îna ca Populară Rornînă merg în obţinerea de producţii sporite.
imaginea Olteniei de pe vremea toria deplină a socialismului la poiate din Romînia. Oraşul Cra front unit în lupta pentru con respunzătoare pentru grăbirea ritm ului cultură pe sem estrul I a fost reali
stăpînirii burghezo-moşiereşti. oraşe şi sate, sînt rezultatul po iova, a cărui linişte n-o tulbura struirea societăţii noi. Pe baza Gu toate că acum în agricultură sînt
liticii leniniste a partidului nos niciodată sirena vreunei fabrici, măreţei învăţături marxist-leni- o mulţime de treburi, acolo unde for lucrărilor de întreţinere a culturilor, z a t cu 15 zile în a in te de te rm e n . S -a
Şi tocmai de aceea clasele tru şi a Comitetului său Cen ţele şi m ijloacele sînt judicios rep arti deoarece num ai astfel se poate asigura
dominante au hotărît că este tral, în frunte cu tovarăşul zate şi folosite, lucrările agricole sînt reuşit ca planul la recoltări sem inţe
mai sigur ca procesul conducă Gheorghe Gheorghiu-Dej. (a- efectuate la tim p şi de bună calitate. obţinerea u nor recolte sporite.
torilor eroicelor lupte ale cefe plauze puternice). In ultim ele zile, pe în tre g cu p rin su l să fie d epăşit cu 5 kg., la culturi în
riştilor şi petroliştilor din fe regiunii, colectiviştii, m ecan izato rii şi Situaţia praşilei a il-a la porumb
bruarie 1933, care începuse a lucrătorii din gospodăriile agricole de la data de 22 iunie a.c. . pepiniere cu 139 ari, la îm p ăd u riri cu
fi judecat la Bucureşti, să fie stat au intensificat ritm ul de efectuare
transferat la Craiova. S-a ade a celei de a d oua praşiie la toate cul 14 ha., la în g rijire a a rb o re tc lo r tir
verit însă şi de data aceasta că turile. D atorită unei bune organizări
socoteala de acasă nu se potri a muncii, în gospodăriile agricole de nere cu 56 ha.
veşte cu cea din tîrg. Unii din stat, pînă la data de 22 iunie ă fost
tre voi îşi amintesc că la Cra term inată praşila a doua la cartofi, T raducînd în viaţă Directivele ce
iova'au venit atunci, în ciuda ia r Ia p o ru m b a c e a s tă lu c ra re s-a
piedicilor puse de autorităţi, zeci efectuat pe 98,2 !ă su tă din su p ra lui de-al III-le a C ongres al p a rtid u
şi sute de muncitori, ţărani, in faţă. De asem enea, în gospodăriile
telectuali din toate colţurile ţă- colective din raionul O răştie s-a ter lui, silvicultorii au av u t ca obiectiv,
" ' " ' f ' i r ' Ş i au făcut, în calitate de m inat cea de a doua prăşită la cartofi
şi floarea-soarelui. A ceastă lucrare este principal crearea arboretelor de în al
” "martori ai apărării, depoziţii a v a n s a t ă şi î n r a i o a n e l e B r a d , Tlia şi
prin care şi-au exprimat solida Sebeş. N u în toate raioanele există tă productivitate, cu specii repezi
ritatea cu luptele muncitoreşti
din februarie 1933. Vasta mun Sebeş 57.3% crescătoare. Astfel, pen tru p reg ătirea
că politică desfăşurată de
partid, atitudinea revoluţionară m aterialului dc îm pădurire pentru u r
combativă a conducătorilor aces
tor lupte, în frunte cu tovară Brad 50.0% m ătorii sni, în pepiniere au fost cul
şul Gheorghiu-Dej, au făcut ca
procesul, care urmărea punerea Tovarăşi, tivate specii repezi crescătoare la
sub acuzare a clasei muncitoa
re şi a partidului ei comu Epocalele realizări ale Uniu Alba 47,2% 1 ocolul silvic Cugir, pin strob, pin
nist, să se transforme într-o
acţiune de demascare a regimu nii Sovietice, alături de înfăp era denumit „Reşedinţa celoi niste ele sînt legate prin uni n e g ru şi salcie la ocolul silv ic O r ă ş
lui burghezo-moşieresc, a poli tuirile celorlalte ţări socialiste,
ticii sale antipopulare. Aceasta constituie o dovadă grăitoare 700 de moşieri“. Se scurgeau tatea de ţeluri şi sarcini. In H aţeg 37,3% 1 tie şi plo p n e g ru h ib rid , pin n e g ru
a constituit o însemnată victo a superiorităţii socialismului Ilia 35,5% 1
rie politică a partidului nostru. asupra capitalismului. Uzinele zeci de ani, dar înfăţişarea ora relaţiile dintre ţările şi partide şi s a lc ie l a o c o lu l silv ic G e o a g iu .
In anii construcţiei socialiste,
înfăptuind cu consecvenţă poli automatizate şi giganţii side şului şi regiunii nu se schimba le noastre s-a statornicit priete îm păduririle executate pe suprafaţa
tica de industrializare a ţării, rurgici, centralele electrice fără
partidul şi guvernul nostru au O r a ş H u n e d o a r a 33.2¦ dc 5S0 ha. au fost făcute cu specii
desfăşurat o vastă acţiune pen seamăn în lume şi marile con
tru ridicarea regiunilor rămase strucţii răspindite pe întreg în cu nimic. Dar poporul a scu nia frăţească, unitatea şi cola dc înaltă productivitate ca m olid,
în urmă. Ca urmare a acestor tinsul ţării, creşterea neconte
măsuri, Oltenia a devenit şi ea o nită a nivelului de trai al oa turat jugul exploatatorilor şi borarea de nezdruncinat, ambe Oraş Deva 29,3 % p lo p n e g ru h ib r id şi p in strob.
regiune cu o industrie în conti menilor sovietici, ca şi minu
nuă creştere şi o agricultură natele realizări ale ştiinţei şi intr-un timp scurt, aidoma voi le noastre ţări şi partide îşi Lucrări de bună calitate au fost
în plin avînt. Crearea şi extin tehnicii sovietice, încununate de
derea în regiune a unor aseme nicului din basm, a readus la aduc contribuţia la întărirea O răştie 25,5% executate în raza ocoalelor silvice
nea ramuri ca industria elec zborurile cosmice ale lui Ga-
trotehnică, construcţia de ma garin şi Titov, măreţele succese viaţă şi a pus în mişcare tot continuă a întregului sistem O ră ştie şi G e o a g iu , e v id e n ţiin d u -s c în
şini agricole, industria chimi în întrecerea economică paşnică
că, a petrolului, carboniferă, de cu Statele Unite, toate acestea m od deosebit brigada a V -a din ra
prelucrare a lemnului, indus
tria materialelor de construc sînt rodul muncii creatoare a ceea ce orînduirea burghezo-mo mondial socialist. za ocolului O răştie — brigadier, co
ţii, precum şi dezvoltarea in poporului sovietic şi în acelaşi
dustriei alimentare şi uşoare, timp, confirmarea justeţei po şierească condamnase la para Sistemul mondial socialist a Gata pentru campania de vară m u n istu l V a s ile V u lsa n şi b r ig a d a I - a
sînt o mărturie a politicii parti liticii leniniste a Partidului Co
dului şi statului nostru de va munist al Uniunii Sovietice, gină. devenit factorul determinant al — brigadier Ioan Cătănici.
lorificare multilaterală a bogă
ţiilor naturale ale ţării. (aplauze, urale). Prin munca sa Vechea Oltenie nu mai există dezvoltării omenirii. Uniunea Anul acesta mecanizatorii de lalte maşini agricole. De aseme ANTONE. OLARU
eroică pentru construirea pri la Staţiunea de maşini şi trac nea au fost revizuite şi repara secretarul com itetului de p artid
Anul 3cssta, industria Olte mei societăţi comuniste din azi. In locul ei a apărut o re Sovietică, Republica Populară toare din Miercurea vor recolta te tractoarele şi plugurile în ve
niei va depăşi de 15 ori nivelul lume, poporul sovietic înfăptu cu combinele şi secerătorile derea efectuării la timp a ară I. F. O răştie
producţiei realizate în 1938. Se ieşte o operă de uriaşă însem
înfăptuiesc cu succes prevede giune nouă, care creşte şi se Rornînă şi celelalte ţări socia 3.980 hectare cu păioase şi vor turilor de vară. Totodată au întreprinderea
rile Congresului al III-lea al nătate internaţională, care are treiera 7.837 tone cereale. De fost luate măsuri pentru apro
Partidului Muncitoresc Romin. o profundă înrîurire asupra în dezvoltă impetuos şi dă astăzi liste promovează cu perseveren asemenea, vor efectua peste „I. C. Frimu“ Orăştie
Astfel, în regiunea Oltenia tregii evoluţii mondiale. 4.000 de ore traotor la transpor vizionarea cu piese de schimb
este în curs de construc a 6-a parte din tot petrolul ţă şi consecvenţă politica leni şi carburanţi a brigăzilor şi s-a O corespondenţă sosită recent
ţie unul dintre cele mai mari tul recoltelor. Pentru aceasta stabilit planul de lucru al trac la redacţie ne informează că
combinate chimice care va pro care se extrage în Romînia şi nistă de întărire a păcii, de des lucrătorii acestei unităţi au fă toarelor şi maşinilor agricole. muncitorii, tehnicienii şi ingi
duce îngrăşăminte şi materiale cut intense pregătiri. Datorită nerii întreprinderii „I. C. Fri
sintetice. Vor lua extindere con aproape 2/3 din utilajul electric tindere a încordării internaţio bunei organizări a muncii, ei au Fruntaşe la efectuarea revizii mu“ Orăştie, antrenaţi în între
siderabilă exploatările de lig reuşit să termine reparaţiile la lor şi reparaţiilor utilajului ne cerea socialistă pentru a realiza
nit, în vederea creşterii bazei produs în ţară. S-a schimbat nale, de rezolvare a probleme combine, secerători legători, ba produse tot mai multe, mai bu
energetice a ţării. Se vor ridica toze, motoare electrice, remorci, cesar în campania de vară sînt ne şi la un preţ de cost scăzut,
astăzi şi Craiova, oraş al oame lor litigioase pe cale paşnică. echipele conduse de Patriche au reuşit să realizeze planul de
o puternică termocentrală, o fa prese de balotat paie şi a celor producţie global şi marfă pe în
nilor muncii care construiesc Datorită creşterii forţelor socia Olteanu, Ion Kremer şi Vaier treg semestrul I cu 15 zile îna
brică de ciment, întreprinderi Franci sc. inte de termen.
societatea socialistă. Membrii lismului şi păcii imperialiştii nu
ale industriei uşoare şi alimen
tare. delegaţiei noastre au fost pu au izbutit să dezlănţuie un nou
In cadrul industriei noastre ternic impresionaţi de ceea ce război mondial. Aceasta nu în
constructoare de maşini şi uti Tovarăşi, •— - ' au văzut la uzinele „Electropu seamnă însă că pericolul de răz
tere“, de colectivul ei minunat, boi este complet înlăturat. Sta
laje electrotehnice, un loc de Preîntîrnpinarea unui nou răz care realizează produse de mare tele imperialiste şi în primul Să executăm fu bune condiţiile!
boi, instaurarea unei păci trai importanţă pentru economia na rînd S.U.A. agravează încorda lucrările de vară mA vi• i«
cinste îl ocupă uzinele „Elee- nice pe pămînt, reprezintă nă ţională. rea internaţională, intensifică
cursa înarmărilor, efectuează Principalele lucrări de întreţinere de al treilea înainte de începutul coa m erelo r şi a p lan taţiilo r tinere — d e
troputere“. Crearea şi dezvolta zuinţa fierbinte a tuturor po împreună cu dv. ne bucurăm experienţe cu arma nucleară, care trebuie aplicate viţei de vie în cerii. O d a tă cu leg atu l lă s ta rilo r sc
poarelor lumii. Ţările socialis din inimă de marile prefaceri proferă ameninţări la adresa perioada de v ară sînt praşilele, lega fa c e şi copilitul. P r in a c e a s tă lu cît la tim p u l şi în te rm e n u l in d ic a t d e
rea acestei uzine în anii puterii te păşesc cu hotărîre în prime care s-au produs în viaţa re Uniunii Sovietice şi a întregu tul lăstarilor, plivitul, copilitul, com crare lăstarii de la subţioara frunze
giunii dv. în anii puterii popu lui lagăr socialist. b a te re a b o lilo r şi d ă u n ă to rilo r. lor sînt scurtaţi la 4 p în ă la 6 fru n avertizări, deoarece boala produsă de
populare ilustrează convingător le rînduri ale luptei pentru lare. Subliniem în mod deose ze.
apărarea păcii. împreună cu bit contribuţia dv. la dezvolta In aceste condiţii popoarele Praşilele au rol de a distruge bu m an ă intervine num ai cînd se întîl-
atenţia neslăbită pe care parti Uniunea Sovietică şi celelalte rea industriei electrotehnice. ţărilor socialiste consideră că ruienile, de a sparge crusta şi de a Pentru prevenirea căderii boabelor
state socialiste, Republica Popu sarcina lor constă în a întări prin m enţine um iditatea la rădăcini — care se execută ciupitul lăstarilor. C iupi nesc an u m ite condiţii de că ld u ră şi
dul şi guvernul o acordă indus lară Rornînă aduce o contribu Ştiţi că V. I. Lenin, conducă toate mijloacele vigilenţa po cresc m ult m ai uşor în tr-u n sol afi tul, care se face o d ată ce a început
torul şi învăţătorul oamenilor poarelor, în a întări şi mai mult nat. Lipsa dc um iditate din luna mai înflorirea, este indicat în special p en um iditate.
triei electrotehnice, ca o verigă ţie activă la destinderea încor muncii, acorda o uriaşă impor unitatea şi coeziunea, puterea şi iunie ne d eterm in ă să executăm tru soiurile de m asă C oarnă neagră
dării internaţionale, la dezvol tanţă electrificării. Lozinca le economică şi capacitatea de praşilele spre a nu se pierde um e şi C ha sse las. O altă boală care în ultim a vre
esenţială pentru electrificarea tarea colaborării paşnice între ninistă „Comunismul înseamnă apărare a ţărilor lagărului so zeala care m ai există încă în păm înt.
state. Sînt cunoscute eforturile puterea sovietică plus electrifi cialist — bastionul de nădejde D u p ă ploi, este iarăşi necesar In viticultură neglijarea com baterii m e p ro d u ce m a ri p ag u b e este făi.-
ţării. îndeplinind sarcina tra susţinute depuse de ţara noa carea întregii ţări“ a înarmat al păcii şi securităţii popoare să se e x e c u te p ra ş iie c a şi în tim p b o lilo r şi d ă u n ă to rilo r p o ate aduce
stră pentru dezvoltarea şi întă partidele comuniste şi popoare lor. (aplauze furtunoase). secetos. D in rezultatele experim entale n area (O idium ). B oala este p rodusă
sată de partid, colectivul uzinei rirea colaborării paşnice între le din ţările socialismului cu în^ obţinute, rezultă că dacă în loc dc SFATUL
popoarele balcanice, pentru ţelegerea adevărului profund că Fără îndoială că oamenii mun 2-3 praşiie, cîte se execută în m od SP E C IA L IST U L U I de o ciupercă cu m iros urît de peşte
dv., în colaborare cu uzinele transformarea regiunii Balca electrificarea este aceea care pe cii din Uniunea Sovietică, Re ob işn u it, e x e c u tă m 5 p în ă la 7, p u
nilor într-o zonă a păcii, ca şi baza orînduirii socialiste asigu publica Populară Rornînă, din tem obţine sporuri de recoltă de la m ulte pagube. U n a din principalele stricat care atacă m ai ales boabele în
Reşiţa, trece în acest an la pro propunerile făcute de guvernul ră victoria definitivă a societă toate ţările socialiste îşi vor 100 la 500 kg. de struguri la ha. p e n boli ale viţei de vie este m ana, care
romîn la O.N.U. cu privire la ţii comuniste ca societatea cea aduce şi pe viitor contribuţia tru fiecare praşilă dată. atacă toate p ărţile verzi ale viţei creştere. Boabele crap ă şi M au un vin
acţiunile pe plan regional, în mai înaintată şi mai dreaptă importantă la cauza triumfului de vie. C o m b aterea ci se face num ai
vederea îmbunătăţirii relaţiilor din lume. (Aplauze, urale). măreţelor idei ale marxism-le- O altă lucrare dc întreţinere a vi preventiv, fapt pentru care — aver de calitate inferioară. A ceastă boală
de bună vecinătate între state ninismului, menţinerii şi întări ţei de vie este şi p liv itu l lă s ta rilo r, tizările care se d a u dc staţiu n ile de
cu sisteme social-economice di Oamenii muncii din Republi rii păcii, libertăţii şi progresu lucrare care urm ăreşte com pletarea avertizare trebuie executate la ter se p o ate com bate p rin p ra f ui rea v i
ferite. Ţara noastră va milita ca Populară Rornînă au realizat lui, la cauza luptei pentru o tăierilor prin în lătu rarea unor lăstari m enul prescris. O rice întîrziere in tim p
şi în viitor pentru dezarmarea multe în domeniul electrifică viaţă mai bună a omenirii. de prisos. A ceasta perm ite ca lăsta poate să producă pagube. Pentru stro ţ e lo r şi în s p e c ia l a c i o r c h i n i lo r cu
generală şi totală, pentru trium rii ţării lor. Se poate spune cu rii d e ro d să c re a sc ă m ai b in e d e o a p ire îm p o triv a m an ei sc foloseşte z ea
ful principiilor coexistenţei paş certitudine că ritmul înalt de Daţi-mi voie să vă urez încă rece la butuc aju n g e mai m ultă lu m a bordeleză preparată din piatră flo are dc pucioasă sau cu 0,3 — 0,4
nice în relaţiile internaţionale. dezvoltare a bazei energetice a o dată din toată inima noi şi m i n ă şi a e r . E x e c u t a r e a p l i v i t u l u i şi vînătă, la început 500 gr. iar m ai
Romîniei socialiste poate fi in mari succese in construirea so intensitatea lui este legată de vigoa tîrziu 750 gr. neutralizată prin var la sută sulf m uiabil. Sulful m uiabil
vidiat de orice ţară capitalistă. cialismului în minunata dv. ţară. rea butucilor după apariţia inflores nestins 250 gr. respectiv 375 gr. la
cenţelor. Se în lătură m ai întîi unul 1 0 0 1. a p ă . S e v a a v e a g r i j ă s ă s c se introduce în soluţia de stropit con
De mii de ani oamenii muncii Trăiască clasa muncitoare din din cei doi lăstari care au p o rn it din toarne varul peste soluţia în care s-a
visau la crearea unei orinduiri Romînia şi avangarda ei glori acelaşi ochi, apoi cei lacom i de pe dizolvat piatra vînătă. Este foarte tra m anei, tratam entul făcîndu-se oda
sociale drepte pe pămînt. In oasă — Partidul Muncitoresc butuci — mai ales la Feteasca albă, im p o rta n t ca soluţia să sc p rep are
imaginaţia lor ei îşi zugrăveau Romîn 1 G a lb e n a de A rd e a l, C h a sse la s d ‘ore ch iar în ziua cînd se stropeşte, să nu tă cu stropitul. Soiurile ca Ricsling,
şi a ltele. C în d sc ru p lă sta rii, în c a r ă m î n ă p e n t r u a d o u a zi şi p e cît p o s i
zul cînd avem nevoie de cepi, se la bil varul să fie proaspăt. A lu z-A li şi T ăm îioasă rom îneas-
să cîte 1-2. N u plivim însă lăstarii
dc p e cep. Z eam a de piatră vînătă cu var că sînt m ai puternic atacate. Prim ul
trebuie să aibă o culoare albastră
O d a tă cu prim ul legat, se exe ca a c e ru lu i şi re a c ţie n e u tră , a ltfe l tratam en t sc face cînd via e în plină
cută al doilea plivit al lăstarilor cres poate produce arsuri.
Dragi oaspeţi, cuţi din m uguri secundari. C înd lăs floare, apoi, după înflorire, cînd b o
tarii au aju n s la 40-50 cm., se face N u este necesar să se folosească
Sintem încredinţaţi că vizita legatul. P e şpalicr se leagă răsfiraţi concentraţii m ai m ari decît cele in bul începe să crească. T ra ta m e n tu l se
dv. în Republica Populară Ro- iar pe pari, fără să-i îngrăm ădim . P ri d icate m a i sus şi nici n u este necesar
mină va contribui la dezvolta m ul legat se face înainte de înflo să sc stropească — cu excepţia pepw mai poate repeta după necesitate. P u
rea continuă a relaţiilor fră rit, al doilea după înflorire iar cel
ţeşti romîno-sovietice, va sluji c io asa şi su lfu l m u ia b il c o m b a t şi
cauzei comune a popoarelor p ăian jen u l roşu.
noastre. In spiritul simţămin-
telor pline de căldură, de dra Pentru a com bate însă m olia stru
goste tovărăşească, exprimate
aici, vă rugăm să transmiteţi gurilor, efectuăm stropiri cu L in d ato x
poporului sovietic urări de noi 20 em ulsionabil sau D etox emulsio-:
şi strălucite victorii în construc
ţia comunistă, sub conducerea nabil în doze de 0,15— 0,20 la sută,
încercatului său cîrmaci, marele
partid al lui Lenin, a Comite C o m b a te re a b o lilo r şi d ă u n ă to r ilo r
tului său Central în frunte cu se face pe baza avertizării d ate de
Nikita Sergheevici Hruşciov. Staţiunile de A vertizare.
(aplauze, urale).
adesea tabloul încîntător al Să trăiască şi să înflorească D a c ă tra ta m e n te le se fac în tim
p u l in d ic a t şi la d a ta p re v ă z u tă , re s-
unei vieţi fericite. Harnicul po prietenia romlno-sovietică I p e c tîn d u -se c o n c e n tra ţiile p re sc rise şi
c a n tităţile prevăzute, bolile şi d ă u n ă
por al Romîniei, Înarmat cu teo Trăiască unitatea de nezdrun torii pot fi bin e com bătuţi.
Trăiască şi să înflorească în ria ştiinţifică a comunismului cinat a ţărilor comunităţii so Este de datoria tuturor unităţilor
veci prietenia dintre poporul şi nu cu vise utopice, constru cialiste şi a partidelor marxist- din agricultură care au plantaţii de
romîn şi popoarele Uniunii So vii de a executa la tim p atît com
vietice ! ieşte cu succes temeliile viito leniniste 1 b a te re a b o lilo r cît şi ce le la lte lu c ră ri
ele în tre ţin e re .
(Aplauze prelungite, urale). rului său luminos. Sub ochii (Aplauze puternice, urale pre
noştri se naşte o societate nouă. lungite). ing. N. CÎNDEA
şeful secţiei de H ortiviti cultură
din cadrul Consiliului agricol
regional
