Page 8 - 1962-06
P. 8
DRUMUL SOCrAURMUUJI Nr. 2313
BBBtCTJgMWWaUUjli^ IXAUCTaOTMaWM»WW«nTTW**»™~OTCT;TT«TO^ni»^W;WMgjnanMaW
r F B I.* BBBBBBMBPWiilBBaiSffBOBCifflw «»BBÄsmßxaraarscv
332371ffSZTCfSKZB;
ULTIMELE ŞTIRI ULTIMELE ŞTIRI ULTIMELE ŞTIRI f r ...
r
ü
Sesiunea ®€§cli«lLrL& CongrcsDlnl
Exeeyfiv al F. S- M. P ir iid iliI Comunist
Raportul prezentat de L. Saillant din l i m a r e n
BUDAPESTA 1 (Agerpres). - cordării între state, să acorde ajutor COPENHAGA 1 (Agerpres). — După aceea s-a dat citire te Pe şantierul termocentral ci electrice „Mariţa Est“ din R- P. Bulgaria,
Luind cuvîntul în ziua de 31 n'.ai politicii monopolurilor, îndreptată îm La 31 mai, în marea sală de legramelor de salut adresate ÎN FOTO : O brigadă corn somolistă la lucru.
la cea de-a 23-a sesiune a Comitetului potriva existenţei şi recunoaşterii şedinţe a Palatului Christians- congresului de o serie de colec
Executiv al Federaţiei Sindicale Mon R.D.G., împotriva construirii socialis koborg din Copenhaga şi-a înce tive din marile întreprinderi in Lupfele grevisfe din Spania coralSroua
diale, unde a prezentat raportul cu mului de către oamenii muncii din put lucrările cel de-al XXI-lea dustriale ale ţării.
privire la situaţia internaţională şi în R.D.G. Această hotărîre este una din Congres al Partidului Comunist
deplinirea programului de acţiuni şi a manifestările cele mai caracteristice din Danemarca. La Congres După alegerea organelor con
rezoluţiilor adoptate de cel de-al V- ale politicii C.I.S.L., ostile unităţii. participă 225 de delegaţi care ducătoare ale congresului, s.a
lea Congres Sindical Mondial, Louis reprezintă toate organizaţiile stabilit în unanimitate urm ă
Saillant, secretarul general al F.S.M., Una din sarcinile fundamentale ale toarea ordine de zi: 1. Darea de
a subliniat că evenimentele care au F.S.M., a subliniat raportorul, constă partidului din ţară. în calitate seamă a Comitetului Central al
avut loc în ultimele cinci luni, con în a da un nou impuls luptei maselor de oaspeţi, la congres au sosit Partidului Comunist din Dane
firmă justeţea liniei generale a celui de oameni ai muncii pentru pace şi 16 delegaţii ale partidelor co marca ; 2. Darea de seamă a
de-al Y-lca Congres şi programului dezarmare. Secretariatul F.S.M. a hotă- muniste şi muncitoreşti frăţeşti Comisiei Centrale de C ontrol:
de acţiuni al sindicatelor în actuala rît să examineze împreună cu condu din ţările socialiste şi capitalis 3. Raportul cu privire la schim
etapă. cerea Consiliului Mondial al Păcii te. Congresul a adoptat rezolu
După ce a făcut o analiză a ul problema contribuţiei F.S.M. şi a cen ţia de protest împotriva hotări- bările din programul şi statutul
timelor evenimente internaţionale, tralelor sale sindicale naţionale la pre rii autorităţilor din Danemarca
Louis Saillant a subliniat in conti gătirea şi desfăşurarea cu succes a de a nu acorda delegaţiei partid u lu i: 4. Alegerea Comite
nuare că începutul anului 1962 a fost Congresului mondial pentru dezarmare P.S.U.G. viză de intrare în ţară.
marcat prin puternice manifestări ale generală şi pace de la Moscova. Ini tului Central şi a Comisiei Cen
oamenilor muncii şi ale sindicatelor ţiativa pentru organizarea acestui Preben Henriksen, membru în
împotriva politicii imperialiste a răz congres se bucură de sprijinul larg al Biroul Politic şi preşedinte al co trale de Revizie.
boiului.
mitetului orăşenesc Copenhaga Darea de seamă a Comitetu
In partea următoare a raportului, al Partidului Comunist din Da
nemarca. a prezentat congresu lui Central a fost prezentată de
lui pe oaspeţii străini. ICnud Jespersen, preşedintele
Partidului Comunist din Dane-
marca.
Louis Saillant s-a ocupat de lupta oamenilor muncii. In unele regiuni m u n citorii au obfinut v ic to ria
oamenilor muncii din ţările capitalis Sindicatele trebuie să facă propa
te împotriva exploatării crunte din H o tă r? rile p le n a re i C= C. al P. C. MADRID 1 (Agerpres). — unde la începutul lunii aprilie au iz cind vor fi puşi în libertate toţi tova
partea monopolurilor, pentru satisfa gandă cit mai largă în favoarea aces Din Spania sosesc tot mai des ştiri bucnit primele greve, care au cuprins răşii lor, arestaţi de autorităţile fran-
cerea revendicărilor lor. tui forum mondial pentru pace şi de din Izrae l despre victoriile pe care oamenii mun apoi alte provincii din Spania. cliistc pentru participare la greve.
zarmare. cii le-au ob(inut în cele mai diverse Chiar în prima zi după adoptarea
rApoi el s-a referit la problemele TEL AVIV 1 (Agerpres). — clară că „numai dezarmarea ramuri ale economiei prin lupta grea Minerii au coborît la 30 mai în acestei hotărîri, la întreprinderile in
unităţii sindicale. In legătură cu aceas In discuţiile pe marginea raportu Ziarul „Kol Haam“ a publicat generală şi totală va asigura şi istovitoare, în condiţiile terorii po abataj şi în prezent continuă greva dustriale din Bilbao — principalul oraş
ta L. Saillant a caracterizat drept lui lui Louis Saillant au luat cuvîntul la 31 mai hotărîrile plenarei Co pacea şi liniştea popoarelor“. In liţieneşti permanente. „braţelor încrucişate“. Ei protestează al acestei provincii — aproximativ
provocatoare hotărîrea conducerii Con Frantisek Zupka, preşedintele Consi mitetului Central al Partidului alte rezoluţii C.C. al P.C. din In partea de sud a Spaniei, în re împotriva manevrelor întreprinse dc 45.000 dc muncitori au organizat o
federaţiei Internaţionale a sindicatelor liului Central al Sindicatelor din Ce Comunist din Izrael, care şi-a giunea oraşului Jcrez-dela-Frontera, patronii acestor întreprinderi care în grevă „a braţelor încrucişate“,
libere (C.I.S.L.) de a convoca cel de hoslovacia, Lombardo Toledano, pre încheiat reoent lucrările. Izrael cheamă la luptă pentru 5.000 de muncitori constructori au cearcă să înşele pc mineri la calcu
al V ll-lea Congres al său în iulie a.c. şedintele Confederaţiei Oamenilor smuls patronilor obligaţia dc a semna larea sporurilor dc salarii. ?
în Berlinul occidental. Prin aceasta, a Muncii din America Latină, V. V. C.C. al P. C. din Izrael sa preîntîmpinarea războiului şi un nou contract colectiv care să Ic sa
spus el, C.I.S.L. tinde absolut vădit Grişin, preşedintele Consiliului Central lută Congresul mondial pentru tisfacă revendicările. In aceeaşi regiu Autorităţile poliţieneşti, căutînd să LONDRA 1 (Agerpres). —
să aţîţc războiul rece în mişcarea sin al sindicatelor din U.R.S.S. împotriva cursei înarmărilor în ne continuă greva 4.000 dc muncitori !năbuşe grevele, continuă arestările şi La Barcelona — principalul oraş
dezarmare generală şi pace care regiunea Orientului Apropiat şi agricoli. Ei au determinat autorităţile represiunile. In Asturia, la mina „Bal- al Catalonici — continuă grevele şi
dicală şi să împiedice destinderea în să pună în libertate pe 7 din tovară tazaara“, unde 200 dc mineri au or încetinirea ritmului dc lucru în 6enm
va avea loc la Moscova şi de- demască politica discriminatorie şii lor arestaţi. Muncitorii dc la plan ganizat o grevă a „braţelor încruci de protest împotriva salariilor extrem
taţiile de orez din regiunea Don-Be- şate“, poliţia a arestat un miner caic de mici din care cauză de fapt, mun
a guvernului izraelian faţă de din cauza istovirii a fost nevoii: să citorii sint înfometaţi, anunţă cores
iasă la suprafaţă. La Barcelona, unde pondentul ziarului englez „Times".
populaţia arabă, precum şi ac
S c u r te ştiri® S c u r te ştiri © S c u r te ş t i r i ţiunile guvernului îndreptate
spre îmbogăţirea continuă a ce
MOSCOVA. — La 31 mat în NICOSIA. — „Dorim pace nu glez ca neţinînd seama de nici lor avuţi şi pauperizarea mase nito (Estramadura), au obţinut majo cci puţin 10.000 dc muncitori se află Aceste greve, scrie corespondentul,
Sala Coloanelor a Casei Sindi război 1“, „Libertate, pace, feri un fel de sacrificii, să adere la lor muncitoare. rarea salariilor şi numai după aceasta în grevă, poliţia se dedă la acte sa au cuprins atît uzinele şi fabricile, cît
catelor din Moscova s-a deschis cire pentru copii 1“, „Arma nu Piaţa comună. au revenit pe plantaţii. mavolnice. In dimineaţa zilei dc 30 şi transporturile urbane din Barcelo
cel de-al XV-lca Congres unio cleară să fie scoasă de pe teri C.C. al P.C. din Izrael îşi ex mai poliţia a arestat în acest oraş 30 na. Troleibuzele circulă cu viteza pie
nal al terapeuţilor. toriul ţării noastre !“ — sub BUENOS A1RES. — Violente In Asturia continuă să rămînă în dc muncitori, caic chemau pc tovarăşii tonilor. La filiala din Barcelona a
aceste lozinci s-au desfăşurat la furtuni de zăpadă însoţite de primă solidaritatea frăţească cu inactivitate minele societăţii „Fabrica lor la continuarea luptei. Băncii Spaniei ritmul de lucru este atit
GENEVA. — La 1 iunie repre 30 mai în oraşele cipriote Fa uragane s-au abătut asupra su de Mieros“, care numără aproximativ dc încetinit incit se formează rînduri
zentantul sovietic în Comitetul magusta şi Larnaca întruniri dului Argentinei. Sute de loca partidul comunist şi oamenii 3.000 de muncitori. Din acest grup la- Dar şi acolo unde muncitorii au re nesfirşite în faţa ghişcelor.
celor 18 state pentru dezarma consacrate Zilei internaţionale lităţi din regiunea Anzilor şi ce dc asemenea parte mina „Nicolasa“. luat lucrul, ci nu au depus armele
re, V. A. Z'orin, locţiitor al mi pentru apărarea copiilor. provinciilor Neuquen, Rio Negro muncii din Spania, care luptă şi şi-au păstrat întreaga capacitate de Corespondentul arată că în multe
nistrului Afacerilor Externe al şi Chubut au fost izolate, şose împotriva regimului îranchist. luptă. Astfel, metalurgiştii din Bis cazuri protestele oamenilor muncii au
U.R.S.S., a oferit un dejun în MOSCOVA. — La 1 iunie, cu lele fiind blocate şi stîlpii de te caya au hotărît acum să organizeze avut succes şi au dus la majorarea sa
Ciocnire între studenţi şi poliţie
cinstea delegaţiei Republicii o oră înaintea deschiderii ofi legraf doborîţi. Chiar şi la Bue- in fiecare zi greve de o oră pînă lariilor.
la Lisabona
Populare Romîne. ciale a noului 'Palat al pionieri nos Aires valul de frig a provo
La dejun, care s-a desfăşurat lor din Moscova, acest splen cat scăderea temperaturii pînă LISABONA 1 (Agerpres). — Naţionale, dar poliţia a intervenit cu A flecep& at r e p a t R 8Kea*ea
într-o atmosferă prietenească, did complex arhitectural a fost la zero grade. Agenţia France Presse relatează că brutalitate încqreînd su-i împrăştie pe
au luat parte membri ai dele vizitat de N. S. Hruşciov, care joi după-arniază studenţii de la Uni manifestanţi. sse f f t E g ia |iI© i9 a l g e r i e s M d is i T u n i s i a .
gaţiilor sovietică şi romînă. SAIGON. — Dictatorul sud- versitatea din Lisabona au organizat
a fost salutat cu mult entu vietnaniez Ngo Dinh Diem s-a pc străzile oraşului un „marş al tăcc- Ciocnirea dintre studenţi şi poliţie TUNIS 1 (Agerpres). — tate în cîmp deschis. In jur nu existau
R eb elii laoţieni ziasm de miile de tineri mosco întilnit la 31 mai cu Garfield a provocat serioase perturbaţii în cir l.a 30 mai din Tunisia au fost re nici arbuşti, nici pomi care să ofere
s u fe ră în frîn g e ri viţi veniţi la deschiderea pala Barwick, ministrul de Externe Coloana studenţilor s-a îndreptat culaţia vehiculelor. patriate in Algeria primele 100 dc fa adăpost de razele fierbinţi ale soarelui
tului. al Australiei, care se află în spre clădirea Ministerului Educaţiei milii de refugiaţi algerieni... Corespon african. Autorităţile militare franceze
X1ENG KUANG 1 (Agerpres). - Vietnamul de sud. Barwick s-a France Presse reaminteşte că „do dentul TASS a făcut o vizită în Alge nu au permis mult timp refugiaţilor să
Postul de radio „Vocea Laosului“ BERLIN. — La o adunare a angajat să acorde lui Ngo Dinh C ălău l E ic h m a n n liul academic“, care constă, printre al ria în regiunea oraşului Tebessa la treacă barajul de sîrniă ghimpată. Deo
anunţă câ în ciuda insucceselor sufe Academiei Germane de Arte Diem un ajutor mai substanţial a fo st s p în zu ra t tele, în neprezentarea studenţilor la punctul de control prin care autorită sebit de grea a fost situaţia femeilor
rite, trupele lui Funii Nosavan conti care a avut loc la Berlin, s-a In arme, muniţii şi experţi în cursuri şi la examene, continuă în ciu ţile militare franceze primesc pe al şi copiilor din autobuzele iuăbuşitoare
nuă să atace regiunile eliberate din vederea intensificării războiului IERUSALIM 1 (Agerpres). — da faptului că mai sînt cîteva zile pînă gerienii care se înapoiază în patrie. Di din cauza temperaturii de peste 40 de
Laos. liotărît să atribuie acestei aca împotriva patrioţilor sud-vietna- Agenţia, Reuter comunică că mineaţa devreme în micul orăşel tuni grade. In sfîrşil. datorită acţiunilor
in cursul unui asemenea atac, re demii numele de Academie ger mezi. la 1 iunie în închisoarea din la terminarea anului universitar. sian de graniţă domnea o animaţie energice ale reprezentanţilor Crucii
belii au cucerit Ban Mai la 50 kilo mană Socialisfă de Arte. A fost apropierea Tel-Avivului a fost neobişnuită — se făceau pregătiri în Roşii internaţionale şi ai societăţii a l
metri sud-vest de Attopeu (in regiunea aleasă noua conducere a Aca MOSCOVA. — între 9 şi 13 spînzurat Adolf Eichmann, con Studenţii cer aprobarea de către au vederea înapoierii în patrie a refugia
de sud a Laosului). Forţele patriotice demiei şi a fost adoptat noul iunie va avea loc la Gorki primul damnat pentru exterminarea în ţilor algerieni. La ora 10 femei şi co geriene de Semilună Roşie, administra
au trecut la contraatac şi au respins masă a evreilor. torităţi a sărbătoririi „Zilei studentu pii luau loc în mari autobuze. Bărbaţii
pe rebeli izgonindu-i din Ban Mai. In statut. Ca preşedinte al Aca fcsii>;al de muzică contempora s-au îmbarcat în autocamioane. Sub ţia franceză a dat dispoziţie să se aducă
timpul acestei operaţiuni, ele au făcut demiei a fost ales în unanimi lui". Această cerere a fost respinsă cu pazv subunităţilor armatei algeriene de
inofensivi un număr de soldaţi inamici, tate Willi Bredel. nă din U.R.S.S., care va fi unul cîteva săptămîni în urmă de către au eliberare naţională, prima coloană a apă refugiaţilor. Abia la ora I coloana
capturînd totodală muniţii şi alt echi trecut graniţa tunisiano-algeriană.
pament militar. MOSCOVA. — Norodom Sia- din cele mai importante eveni torităţi. Studenţii cer, de asemenea, îm de maşini a plecat mai departe.
nuk, şeful statului Cambodgia, Coloana a fost însă oprită pe neaştep-
Rebelii au lansat un atac şl în re mente muzicale ale anului. bunătăţirea condiţiilor dc studiu şi dc In fiecare zi se prevede ca din Tu
şi-a exprimat dorinţa ca fiul şi viaţă.
nepotul său să-şi facă studiile nisia să plece în Algeria 500 de relu-
--NOTE EXTERNE giaţi.
în Uniunea Sovietică. La 31 mai
aceştia au sosit la Moscova.
TOKIO. — Studenţii universi
tăţii particulare „Meidzi“, una
din cele mai mari universităţi
giunea de nord a Laosului, pornind din din Tokio, au boicotat la 31 mai Adevăratul secret să semneze uctc de ipotecare a unor Cind acestea nu aveau efectul scon Noi crime săvîrşite de O. A. S.
oraşul Huoi Sai de unde fugiseră an cursurile, protestînd împotriva
terior trecînd peste graniţa cu Tailan- hotărîrii administraţiei de a ma al succesului depozite inexistente . tat, intrau in joc, în numele civi ALGER I (Agerpres). — Presse, bandele Uroriste din O..VS. au
da, dar unde au revenit la ordinul ofi jora cu 10.000 de yeni taxele de încurajaţi de faptul că Tribunalul pus la cale în ziua de 31 mai la Al
ţerilor americani. Unităţile patriotice studii. lui Billie Estes Judecind clupu relatările presei, lizaţia. gloanţele. Ele cîntăresc mai militar francez, dizolvat recent şi în lo ger o serie de ateutale care au provo
opun o dîrză rezistenţă. Situaţia în ju cul căruia a fost creat un tribunal mi cat moartea a 17 persoane, majori
rul oraşului Huoi Sai continuă să ră- LONDRA. — La 31 mai, atît „Casa Albă a anulat abonamentul Estes a înşelat multe companii fi greu. litar special, a salvat capul fostului tatea din rîndul populaţiei musulmane.
mînă încordată, transmite postul de ra laburiştii cît şi conservatorii au Ia ziarul „New York Herald 'Tri general Salan, bandele de huligani fas
dio „Vocea Laosului". criticat vehement în Camera Co bune“, unul din cele zece cotidiene nanciare, convingîndu-le să-i acorde Zilele trecute ne-a fost oferită o cişti membri ai O.A.S., continuă să-şi La Oran, exploziile unor bombe pro
munelor tendinţa guvernului en. primite de preşedintele Kennedy şi facă de cap în Algeria. vocate de huliganii din O.A.S. au prim-
de consilierii săi“. Această hotărî- credite pentru aceste depozite ima nouă mostră a rezultatelor rolului După cum relatează agenţia France rit în cursul aceleiaşi zile 7 persoane.
re, după cum anunţă agenţia As
sociated l’ress, a fost luată in legă ginare. Pentru ca să fie şi mai con ,,civilizator“ jucat de colonialişti. In
tură cu faptul că „New York He
rald Tribune“ s-a încumetat să pu vingător el a schimbai numerele calitate de secretar de stat adjunct
blice amănunte legate de cxcroclie-
2S lia săvirşită de milionarul american unor depozite şi le-a prezentat ca pentru relaţiile cu O.N.U. şi cu alte
Estes care a făcut mare vîlvă. Mai
Să ibcciczc OTiesfcciia s.fia. mult decît alit, ziarul a publicai in imobile abia cumpărate. organizaţii internaţionale. Harían
prima pagină fotocopia unei scrisori
care începea cu cuvintele „Dragă „Adevăratul secret al succesului Cleveland a făcut o vizită in cursul im:
Billie" şi la sfîrşiiul căreia era sem
nătura : „Cu cele mai bune urări, lui Billie Estes, după cum recunoaş lunii mai in Congo. Luhul cuvîntul Provocări ale pol if iei vest-germane
Lyndon".
sii Asia dc sssi-ess te comentatorul american Drew Pear- la 30 mai la o reuniune a Ligii
Această scrisoare i-a fost trimi
să lui Estes de vicepreşedintele son, este sistemul politic american juriştilor din cadrul O.N.U.. el a în B erlinul occidental
S.U.A., Lyndon Johnson. „Vă fac
cunoscut, scria Johnson, că i-am in în care banul joacă rolul hotărîtor vorbit despre situaţia dezastruoasă BERLINUL OCCIDENTAL 1 (Ager dcntului care a avut loc la 23 mai la
format despre propunerea dv. pe oa pres). TASS transmite : frontiera dintre Berlinul occidental şi
în g rijo ra re în B irm a n ia menii care vor lua hotărîrea defi în campaniile politice". moştenită de Congo de la colonia R.D.G. şi a adresat un apel populaţiei
nitivă în această problemă. Sper că Urmînd un plan dinainte stabilit, sa lupte pentru normalizarea cit mai
rezultatul va fi favorabil“. (Agerpres). liştii belgieni. detaşamente ale poliţiei vcst-berlincze grabnică a situaţiei din Berlinul occi-
au săvîrşit Ia 30 mai incursiuni în dental.
RANGOON 1 (Agerpres). — Asia de sud-est scriitoarea Dau A Ma Potrivit spuselor ziarului, este vor „Există numai doi jurişti congo mai multe staţii ale căii ferate orăşe
Opinia publică şi presa din Birma adresează un apel popoarelor ţărilor neşti de pe teritoriul Berlinului occi Personalul staţiilor a refuzat să în
nia îşi exprimă îngrijorarea în legă din această parte a lumii să se pro „Misiunea civilizatoare“ lezi", a informat el. Din această dental, aflate sub controlul Republicii deplinească aceste cereri ilegale ale
tură cu acţiunile agresive ale S.U.A. nunţe împotriva agresiunii şi ameste Democrate Germane. Poliţiştii au cerut poliţiei vcst-bcrlincze. Nesocotind pro
cului S.U.A. în treburile lor. ia scadenţă cauză, in ţară „nu funcţionează un să fie scoase din vitrinele aşezate in testele feroviarilor din R.D.G., poli
în Asia dc sud-est. sistem judiciar precis". ţiştii vest-germani au vopsit în ne
Intr-un articol dc fond publicat la Ziarul „Rangoon Daily“ cheamă să staţii, numerele ziarului „Die W ahr- gru toate vitrinele staţiilor care cu
se tragă învăţăminte din ultimele eve Nu puţini au fost cei care au „întregul sistem sanitar este asi prindeau numerele ziarului „Die W ahr
31 mai, ziarul ,,1’cople‘s Daily“ scrie heit“ (organ a! organizaţiei din Berli heit“. Un funcţionar al căii ferate oră
că planurile S.U.A. urmăresc amestecul nimente. Prin trimiterea de trupe şi încercat să justifice jaful colonial gurat numai de Organizaţia Mondia şeneşti, după cum anunţă ziarul, a fost
nu numai în treburile Laosului, ci şi nul occidental a P.S.U.G.). Acest ziar arestat dc poliţia vest-berlineză.
în treburile altor ţări ale acestei re consilieri militari în ţările mici, S.U.A. prin „misiunea civilizatoare“ a me lă a Sănătăţii". Medici congolezi nu
a demascat acţiunile provocatoare ale
giuni. creează o situaţie periculoasă, subli tropolei. există. „Cînd actualii studenţi in
Comentînd ultimele evenimente din niază „Rangoon Daily“. poliţiei vcst-berlincze în timpul inci-
Necuprinzind şi ncputînd să cu medicină ai ţării vor termina stu
prindă nici o dată un sens real, diile, vor fi numai aproximativ 30 dc
expresia „misiunii civilizatoare", în medici congolezi". Şi asta, intr-o
văluită într-o aureolă dc merite pre Iară cu peste 13 milioane dc locui
supuse, a circulat ani îndelungaţi ca tori.
P ro te s tu l pop orulu i ja p o n e z o bancnotă aruncată pe piaţă fără Este şi o criză acută de profe
acoperire in aur Ia bancă. Abia cirul sori. „Pentru anul 1963 sint nece
TOKIO 1 (Agerpres). — vietnamez care luptă pentru pace şi ba de numirea, in urma recoman a sosit vremea scadenţei — cînd lup sari aproximativ 2.300 de profesori
Un numeros grup de reprezentanţi independenţa ţărilor lor. Ei au hotărît dării lui Estes, a unui oarecare W il- ta de eliberare naţională a început din străinătate". „Din cei 1.500.000 H e w Y ork — oraşul record
ai diferitelor organizaţii obşteşti din de asemenea să adreseze Comitetelor liam Mettaxa intr-un post impor să fie încununată în tot mai multe dc elevi din şcolile primare, aproa
Japonia s-au întrunit !a 31 mai în ca de solidaritate cu ţările Asiei şi Afri tant in Departamentul Agriculturii colonii dc cucerirea independenţei — pe jumătate se află în primele două al asasinatelor
drul unei conferinţe pentru a anali cii din Vietnam şi Laos, telegrame în din statul Texas. a putut afla întreaga opinie publi clase".
za situaţia creată în Indochina în care să-şi exprime sprijinul lor. că mondială adevărata valoare a NEW YORK 1 (Agerpres). —
urma amestecului S.U.A. în treburile Estes avea nevoie de „un om al acestei bancnote. Aceste cifre sînt pe ’deplin edifi New Yorkul deţine puţin invidiatul record de a fi primul oraş din Sta-
statelor din sud-cstul Asiei. In vederea desfăşurării unei largi său“ pentru maşinaţiunile legale de catoare. In locul bogăţiilor nemă iele Unite in ce priveşte numărul persoanelor asasinate în cursul primelor
campanii de solidaritate cu popoare retribuţia pentru depozitarea rezer In strădaniile lor de a civiliza surate jefuite din ţările cit soare ar trei luni ale anului! Numărul acestor asasinate este de 119 în comparaţie
Participanţii la conferinţă au con le din Indochina, participanţii la con velor guvernamentale dc cereale şi poporul angolez, de pildă, colonia zător şi oameni cu pielea neagră, cu 112 în perioada corespunzătoare a anului trecut După New York urmează
damnat orice amestec al S.U.A. şi al ferinţă au ales un comitet executiv de achiziţionarea de loturi de pă- liştii portughezi l-au masacrat, re- colonialiştii au lăsat incultură, anal Chicago, unde s-au înregistrat 99 de persoane asasinate.
altor puteri coloniale în Indochina. din care fac parte reprezentanţi ai Co rnînt de la fermierii săraci, precum ducindu-l dc la 12 milioane la 4,5 fabetism, mizerie. Toate acestea în
mitetului japonez de solidaritate cu şi pentru a-i determina pe fermieri milioane. Mijloacele civilizatorii au soţite însă de o expresie pompoa Aceste date sînt cuprinse în rapo rful, întocmit de Edgar Hoover, direc
Ei au hotărît să adreseze diferitelor ţările Asiei şi Africii, ai Comitetului fost cele folosite de toţi colonialiş să privind o... misiune. torul Biroului Federal de Investigaţii (FBI). In raport se precizează că nu
japonez pentru apărarea păcii şi ai tii lu m ii: o mare varietate de bice. mărul crimelor a crescut în perioada citată în oraşele americane cu 1 la
organizaţii chemarea de a-şi exprima altor organizaţii. N. IONESCU sută.
sprijinul faţă de poporul laoţian şi i
Redacţia Ş1 administraţia ziarului: str. 6 Martie nr. 9. telefon: 18b, 189, 75, 674. Taxa plătită în numerar conform aprobăm Direcţiei Generale l'- 1.1.R. nr. 263.328 din 6 noiembrie 1919. — tiparul; întreprinderea Roti grafică „t Mai" — Deva.