Page 80 - 1962-06

m- * DRUMUL SOCrAUSMUWî Nr. 2331

« i n e . unitate“ ULTIMELE ŞTIR I ULTIMELE ŞTIRI ULTIMELE ŞTIRI ULTIMELE ŞT IR I

— Presa sovietică despre vizita delegaţiei de partid
şi guvernamentale a U .R .S.S. în R.P. Romînă —

MOSCOUA 22. — Corespondentul vcni(i sînt membrii delegatei sovie­

'Agerpres transmite : tice în frunte cu tovarăşul N. S.

‘Toate ziarele sovietice continuă să Hruşciov. Primitoarele gazde şi-aii des­

publice ample materiale despre vi­ chis în fala solilor sovietici inimile In V e n e z u e la Să fie pus în libertate Franţa cuprinsă
zita dclegafiei de partid şi guverna­ lor fierbinfi. Locuitorii pământului ro- de mişcarea grevista
pictorul Siqueiros!
mentale a U.R.S.S. in R.R. Romînă. minesc fac o primire exceptional de Detaşamentele insurgenţilor îşi
LONDRA 22 (Agerpres). —
„ Frăţie, coeziune, unitate“ — este in­ entuziastă delegaţiei noastre Un grup de cunoscuţi militanţi pe
tărâm politic şi social şi oameni dc
titulată prima pagină a „Pravdei“ in După ce subliniază marele interes intensifică acţiunile cultură din Anglia, au organizat la
ÎS iunie un miting la care au cerut
care sini publicate relatări ale trimi­ pe care îl produce vizita în întreaga în mod hotărât eliberarea cunoscutu­
lui picior mexican D. A. Siqueiros
şilor speciali despre vizita făcută la lume, „Izveslia“ scrie: „In exemplul CARACAS 22 (Agerpres). — telui Betancourt şi membrilor care dc aproape doi ani sc află în PARIS 22 (A gerpres). — gaz şi electricitate s-au adăugat g re­
După cum relatează agenţia camerei deputaţilor o scrisoare; închisoare în districtul federal din vele m uncitorilor de la căile ferate care
sideriirgiştii şi minerii români. Des­ României, întreaga lume poale vedea Prensa Latina, în diferite re­ copii după această scrisoare au Mexico. „ F ra n ţa a fost în cursul zilei de a u p ro v o c a t în to t c u rsu l zilei d e joi
giuni din Venezuela se intensi­ fost difuzate clandestin în în­ Participanţii la miting, printre care joi c u p rin să de cea d e -a tre ia zi de m ari perturbaţii de circulaţie. N um e­
criind drumul de la Oneşti la Hune­ ce rezultate minunate aduce puterea treaga ţară. In scrisoare Ca­ cunoscutul publicist Kingsley Martin grevă a oam enilor m uncii de la ser­ roase tren u ri au trebuit să fie oprite,
fică acţiunile detaşamentelor şi juristul Bltim-Cooper, au adoptai viciile publice — scrie agenţia F ran ce in gările pariziene traficul feroviar era,
doara, corespondenţii „Pravdei“ scriu: populară, libertatea deplină a oame­ de insurgenţi împotriva regimu­ mero scrie că a luat arma în o rezoluţie în care condamnă ares­ P resse care a ra tă că „rind pe rînd, potrivit agenţiei F ra n ce Presse, in
mină „pentru a lupta împotriva tarea şi deţinerea in închisoare a lui m arţi şi m iercuri oam enii m uncii de m are parle întrerupt. Aceste greve,
„7 rece trenul prin Carpăţi. După fie­ nilor, colaborarea frăţească dezinte­ lui proamerican al lui Betan­ acelor trădători care încalcă su­ Siqueiros, ca un act în contradicţie la întreprinderile de electricitate au în­ scrie „L 'H um anité“, au ca explicaţii
court. Elias Man'uit Camero, veranitatea naţională şi denatu­ cu Declaraţia drepturilor omului, şi cetat lucrul cite 12 ore pe zi, iar m u n ­ faptul că peste 200.000 de feroviari
care cotitură a drumului se ivesc noi resată a ţărilor socialiste. 1 ocmai in ofiţer din trupele guvernamen­ rează adevărata menire a for­ au cerut eliberarea lui. citorii de la căile ferate au declarat cîşfigă m ai puţin decit salariul nece­
tale, care a trecut de partea in­ ţelor armate“. De asemenea, la Londra s-a anun­ greve în cursul zilelor de m iercuri şi sa r m inim ului de viaţă în lim p ce săp-
şi noi semne ale unei regiuni indus­ aceasta constă secretul principal al surgenţilor, a trimis preşedin- ţat că un grup dc cunoscuţi repre­ joi“. tăm îna de lucru este foarte ridicată.
zentanţi ai vieţii publice din Anglia, O treim e din salariul unui muncitor
triale. Rumegă coşurile uzinelor, se succeselor Romîniei, de care prietenii printre care figurează scriitori, pro­ Aceste greve, subliniază agenţia la căile ferate este cheltuit pentiu
fesori. sculptori, precum şi o seric dc France Presse, declarate la chem area chirie.
mal(u schelele minelor de cărbuni, ci se bucură, dar care provoacă o membri ai Parlamentului şi alţii, a principalelor federaţii sindicale ale o a­
hotărât să trimită un mesaj preşedin­ menilor muncii urm ăresc „satisfacerea R eferm du-se la g revele oam enilor
se întind linii de calc ferată înguste adâncă nemulţumire acelora cure nu telui Mexicului cerindu-i să-l elibereze revendicărilor m ai m ultor sute de mii m uncii de la g a z şi electricitate şi de
pe Siqueiros. de oam eni ai muncii din aceste sec­ la căile ferate „La N ation“ scrie că
spre exploatările de sare. Pe căile îi sînt prieteni. 7 ol ce se face în toare im portante ale economiei naţio­ „de luni de zile prin dem ersuri şi ac ­
Piafa comună — n a le “. G revele de ia g a z şi electricitale ţiuni dc protest aceştia au avertizat
suspendate de munte, alunecă cheres ¦ Romînia. care merge ferm pe drumul -S3: şi căile ferate, scrie în continuare că situaţia lor devine din ce în ce m ai
un com plot al agenţia, „au perturbat activitatea pu­ g re a “. Ziarul notează că „m işcările
tcaua. Romînia populară creşte, adună dezvoltării socialiste, se face pentru La bursa din New York blică la Paris şi în m arile oraşe. L ip­ .continuă, cu unele perioade de acal­
marelui business sii de m etro u tim p de 12 ore în d o u ă mie, d e a p ro x im a tiv 18 lu n i“ . R ăsp u ti-
forte“ . om. pentru ca el sa găsească o folo­ zile consecutive, apoi rupt de restul zînd la întrebarea dacă „cererile oa­
L O N D R A 22 (A gerpres). — ţării prin greva feroviarilor, Parisul m enilor m uncii sînt prea m ari ?“ „Le
După ce descrie atmosfera sărbăto­ sire moi bună a mîinilor şi capacită­ C e a m a i m a re p ră b u ş ire P iaţa com ună reprezintă un com ­ a cunoscut din plin am ploarea aces­ F ig aro “ scrie că „nem ulţum irile sînt
plot al m arelui business care u rm ăreş­ tor acţiuni m uncitoreşti".
rească tu care a fost întîmpinală de­ ţilor sale, pentru satisfacerea cerin­ te să sp o rească avuţiile celor bogaţi, şi reale, profunde şi legitim e“.
să accentueze pauperizarea celor s ă ­ L a g revele o am enilor m uncii de la
legaţia la Hunedoara, corespondenţii ţelor sale materiale şi culturale. De­ din u ltim ii p a tru a n i raci. scrie intr-un editorial al săptă-
mitialuliti „T ribune“, . deputata lab u ­
„Pravdei“ scriu : „Vizitarea acestei legaţia noastră vede acest lucru la ristă Jennie Lee. Concernele -monopo­
liste şi m arile bănci, scrie Lee, au
întreprinderi de prim rang care în fiecare pas. Moi am văzut la porţile NEW YORK 22 (Agerpres). — ferite de valori în cursul tran­ fost celea care au ordonat g u v ern u ­
Pentru a patra zi consecutiv zacţiilor de joi ridieîndu-se la lui să a d e re la P ia ţa co m u n ă . „ P a ­
'Romînia este numită „Cetatea otelu­ uzinelor din Bucureşti. Oneşti şi Hu­ b'ursa din New York a înregis­ suma de 6,3 miliarde idolari. tria ior este acolo tinde profitul este
trat la 21 iunie o nouă scădere După cum transmite agenţia mai mare".
lui“, a luat mult timp... La cuploa­ nedoara şi în multe alte oraşe anun­ simţitoare a cursului acţiunilor France Presso, la 21 iunie cota
care, potrivit agenţiei U.P.I., au Trebuie să ne opunem ca „Lumea în ­
rele Martin care dogoresc de căldu­ ţuri : ..'Avem nevoie de muncitori, in­ atins acum „cel mai scăzut ni­ acţiunilor a atins rin nivel mai tr e a g ă să fie îm p ă rţită în d ouă la g ă re
vel din noiembrie 1958“. tnfr-o vrăjm aşe“, scrie în încheiere Jennie
ră, la pupitrele de comandă ale la- gineri şi tehnicieni...“. Romînia era scăzut decît acela din ziua de Lee, c.hemînd m işcarea socialistă din
singură zi, indicele valorilor in­
minoarelor, se leagă convorbiri însu­ considerată în trecut una din tarile dustriale Dcw-Jones a scăzut cu 29 mai 1962 care a intrat în A nglia la acţiuni hofărîtc pentru a
încă 12,59 puncte, pierderile su­
fleţite. N. S. Hruşciov manifestă un furnizoare 'de braţe ele muncă ieftine istoria Wall Street-ului sub de­ evita această primejdie.

viu interes fată de condiţiile de mun­ pe piaţa mondială, iar acum, numai numirea de „marţea neagră“.

că ale siderurgişlilor romîni, fată de in ultimii zece ani, numărul munci­

diferite noutăţi tehnice. Sideriirgiştii torilor ncupafi în industrie a crescut

povestesc şefului delegaţiei sovietice cu 70 la sută“.

despre experienţa lor, dau o înaltă Sub titluri ca „Marca frăţie“

apreciere utilajului sovietic cu care (.,Selskaia Jizn“ ), „In mijlocul prie­

sint dotate multe întreprinderi de tenilor“ („Sovelskaia Rossia“): „Prie­ în g r ijo r a r e în cercu rile guvernam entale 250.000 de grevişti în S.U.A.
ş i economice din S .U . A.
buză ale combinatului. tenie pe veci“ („Komsomolskaia Prov­

Sub titlul „De la inimă la inimă“, eia") : ..Întâlniri frăţeşti“ (Moskovskaia N EW YORK 22 (A gerpres). - in tr-u n v iito r a p ro p ia t, nu v o r ii în ­
In prezent în Statele Unite ale Ame- c h eiate c o n tra c te co lective în tre o “e-
ziarul „Izveslia“ publică un amplu ' Protida") — toate ziarele sovietice ricii participă la g rev e 250.000 o am eni rie de sindicale şi societăţi, alţi apro­
ai muncii. După cum relatează a g e n ­ x im ativ 170.000 de o a m e n i ai m u n cii
reportaj al corespondenţilor săi spe­ publică materiale despre mitingul care NEW YORK 22 (Agerpres). — iwă să rumîhă la numai jumătate din ţia United Press International, dacă vor declara grevă.
„Scăderile de săptămina aceasta de întreaga capacitate a (arii, numeroa­
ciali, în cure se spune, printre altele: a avut loc în Valea Jiului. subli- la bursă au început să exercite o in­ se societăpi siderurgice au început să
fluenta nefavorabilă asupra economici închidă uzinele. Oamenii de afaceri
,.ln aceste zile 'de neuitat ale lunii niindn-sc transformările care s-au pe- S.U.A în general — transmite co­ din industria siderurgică nu se mai
mentatorul economic al agenţiei Uni­ aşteaptă la noi comenzi înainte de
iunie. întreaga Romînie este casă mare tiecut în această regiune în anii pu­ ted Press International. Reflectând în­ luna august. Previziunile pentru luna
grijorarea dc care sint cuprinse cercu­ iulie arată o nouă scădere cu 10 la
în sărbătoare ai cărei oaspeţi' bine- fnii populare. rile guvernamentale şi economice din sută a producţiei de otel, ceea ce va BELOBA: Greva muncitorilor din Glas ia am niom
S.U.A., agenţia subliniază că „dacă face ca volumul total al producţiei
S.U.A. împiedică folosirea valorile acţiunilor la Wall Street vor să scadă sub 50 la sută din capaci­ B R U X ELLES 22 (A gerpres). — N u m ă ru l g re v iştilo r creşte pe zi 'c
continua să scadă, pericolul ua' fi şi tatea totală a întreprinderilor. Socie­ G rev a m uncitorilor de la uzinele m e ­ frece, com unică ziarele locale. R even­
spaţiului cosmic în scopuri mai mare“. tatea „Us Steel“ a şi anunţat de talurgice din oraşul O lan (provincia dicările m etalurgiştilor din oraşul O lan
încă de pe acum, arată agenţia acum blănurile de a închide la 24 Lim bourg), care cer m ajorarea salarii­ sînt sprijinite de m arile organizaţii
paşnice americană, evenimentele de la Wall lor, a in trat în a treia să p tăm în ă . sindicale din ţară.
Street au început să aibă urmări. iunie, pentru o perioadă nedefinită,
G E N E V A 22 (Agerpres). - TA SS I n ş e d i n ţ a s a "de î n c h e i e r e , s e s i u ­ „Scăderea vânzărilor cu amănuntul în Incercînd să-î intimideze pe m unci­ M uncitorii dc la alte în treprinderi
transm ite : nea a aprobat raportul cu privire la cursul lunii mai este apreciată de ob­ uzina din Braddock (Pensylvania) din tori şi să zădărnicească greva, ad m i­ din oraşul O lan au hotărît să declare
activ itatea depusă, în care sc subli­ n istra ţia u z in e lo r a c h e m a t poliţia şi şi ei g rev ă dacii patronii nu vor sa tis­
L a G eneva şi-a încheiat lucrările cauza lipsei dc comenzi“. jandarm ii, d a r acest lucru nu i-a sp e­ face revendicările juste ale muncitorilor
riat pe. m etalurgişti. grevişti.

sesiunea subcom itetului juridic al C o­ niază că deşi subcomitetul nu a putut servatori co o reflectare a prăbuşi­ P e scu rt m Pe scurt
m itetului O .N .U . pentiu folosirea spa­ a d o p ta h o tărîri la niciuna din p ro p u ­ rilor de la bursă — scrie agenţia. Se

ţiului cosmic în scopuri paşnice. nerile discutate, totuşi, în cursul se­ aşteaptă ca situaţia din luna iunie să VIENA. — Intre 15 şi 2 2 iunie, faţă dc Cuba şi ai altor organizaiti.
D elegaţia U niunii Sovietice a pre­ siunii a avut loc un schimb extrem a avut. loc la Vicna ccl dc-al doilea BUENOS AIRES. — După cum re
de util dc păreri. Raportul subcom i­ turneze aceeaşi cale. Efectele înrău­ festival bienal al filmului. Cu ocazia
zentat spre exam inare participanţilor tetu lu i ju rid ic va fi p re z e n ta t spre acestui festival a fost prezentat pc lalează agenţia UPI, în
la sesiune un proiect dc declaraţie exam inare comitetului O .N.U. pentru tăţirii situaţiei ta bursă se fac sim­ Economia vest-europsani In declin ecranele cinematografelor din capi­ (qniinuă greva perlată a muncHo­
a principiilor fundam entale ale acti­ folosirea spaţiului cosmic în scopuri tala Austriei filmul românesc „Homo ţilor dc la poştă, telegraf şi telefoane,
vităţii statelor în dom eniul cercetării paşnice a cărui sesiune va avea loc ţite insă cel mai serios în domeniul Sapiens“ creaţie a regizorului român care cer plata salariilor restante pr
şi folosirii spaţiului cosmic. în august— septem brie a.c. la N ew Ion Popescu Gopo. luna mai. Comunicaţiile telefc/nice nu
York. firmelor mici care şi-au abandonat PA R IS 22 (A gerpres). — preşedintele K ennedy şi-a trim is co n ­ se efectuează decît în „cazuri excep­
D eclaraţia cere să sc contribuie la PARIS. — Tribunalul militar din
cucerirea Cosmosului în interesul ştiin­ planurile de dezvoltare din cauza lip­ Rapoartele economice care se în­ silierii economici în E uropa occiden­ Madrid a condamnat la opt ani în­ ţionale“. Ghişeele poştale sînt des­
ţei şi dezvoltării relaţiilor de p riete­ sei de credite“. tală pentru a studia dc ce economia chisoare pe preotul militar, maiorul
n ie în tre state, p re c u m şi la m e n ţi­ hi acelaşi timp — arată agenţia t o c m e s c î n d i f e r i t e ţ ă r i d i n E u r o p a o c ­ acesteia este într-o situaţie relativ mai Jose Bailos, acuzat dc „rebeliune, pro­ chise, iar scrisorile şi colelele poş­
pagandă ilegală, ofensă adusă şefu­
UPI — deşi producţia de otel conţi- | c i d e n t a l a , r e l a t e a z ă G o b l e n t z , c o r e s p o n ­ tale nu sint livrate destinatarilor.

dentul din P aris al ziarului „N ew York b ună decît econom ia am e ric a n ă “. Go­ MONTEVIDEO. — Agenţia Asso­

Manevrele grupării H erald T ribune“, sînt din ce în ce m ai blentz arată, de asem enea, că în rău ­
sum bre. In A ngiia de pildă din 666 de tăţirea situaţiei economice din Europa
societăţi chestionate de Federaţia in­ arc o influenţă directă asupra încer­

n e r e a p ăcii şi secu rităţii pe p ăm în t. de la Savannaket dustriaşilor britanici, 64 la sută au cărilor adm inistraţiei K ennedy de „a lui stalului şi instigare la rebeliune“. ciated Press anunţă că guvernul Uru­
Reprezentanţii m ai m ultor state — declarat că în prezent întreprinderile apăra dolarul“. „O econom ie vest-eu- NF.iU YORK. — Comitetul cubano- guayan a finul o şedinţă extraordi­
lu i fă ră a m a i fi n ev o ie d e a p r o b a r e a lor lucrează su b capacitatea de pro­ ropeană în declin, arată coresponden­ nară pentru a discuta grava situaţie
m em bre ale subcom itetului au aprobat V IEN T IA N E 22 (A gerpres). — A dunării Naţionale. ducţie. Industriaşii olandezi anunfă că tul, va cu m p ăra şi m a i puţine pro d u se anerican pentru apărarea libertăţilor economică, ca urmare a faptului că
investiţiile de capitaluri în industrie din Statele Unite. Efectul inevitabil cetăţeneşti a organizat la New York exporturile dc carne, principalul arti­
necesitatea elaborării principiilor ju ­ Dupa cum transm it agenţiile de D u p ă trei zile de d isc u ţii p u rta te la sînt iu continuă scădere. va fi s u b m in a re a eforturilor, c ă ro ra a d ­ un miting dc protest împotriva perse­ col dc export al Uruguayului, sînt
Vienfiane între Fnm i Nosavan, S u ­ m inistraţia le-a făcut o largă publi­ cutării de către Biroul federal de in­ ameninţate de politica vamală restric­
ridice internaţionale ale activităţii p resă, r e p re z e n ta n ţii g r u p ă r i i d e la vanna F um m a şi Funii Vongvicif (re ­ R e ie rin d u se Ia efectele sc ă d e rii a c ­ citate. dc a ridica exporturile am eri­ vestigaţii (F.B I.), a persoanelor car» tivă a fărilor Pieţei comune vest-eu•
prezentantul partidului Neo Lao Hak- tivităţii economice din E uropa occiden­ cane la un nivel care să m icşoreze d e­ au criticat politica agresivă a guver­ ropene. Europa occidentală a fost în­
statelor în spaţiul cosmic. S av an n ak et rîdi n obstacole artificiale sat), agenţiile de presă au anunţat că tală asupra economiei am ericane, Go­ ficitul balanţei dc plăţi al Statelor nului S.U.A. fată de Cuba. La mi­ totdeauna „piafa tradiţională“ pentru
g rupul de îa S a v a n n a k e t a ren u n ţat blentz scrie că „Ironia acestei stări de U nite". exporturile uruguayene de carne.
în calea aplicării acordului din Valea la aceaslă cerere, după cum a ren u n ­ lucruri constă în aceea că tocm ai acum ting au luat cuvântul reprezentantii
ţ a t şi Ia c e re re a c a g u v e r n u l p r o v i­
D elegaţia Statelor U nite ale Amc- Ulcioarelor între cele trei părţi din zoriu să nu-şi exercite puterile decît Comitetului extraordinar pentru apă­
după .in teg rarea adm inistraţiilor civilă rarea libertăfilor cetăţeneşti, Comite­
ricii a re fu z a t însă să p a rtic ip e la Laos pentru a căror înlăturare g ru ­ şi m ilitară ale celor trei zone din Laos, tului de luptă pentru o atitudine justă
c e e a c e î n m o d p r a c t i c a r fi î n s e m n a t
elaborarea unei asem enea declaraţii parea neutralista a prinţului S uvanna a m inarea pentru o perioadă nedefinită
a instalării sale. G ru p area de dreapta
întrucît guvernul am erican foloseşte F iim m a şi a p artid u lu i N eo L a c H ak- s-a declarat de acord cu convocarea
C ongresului naţional al Laosului, al­
sat depun o activitate răbdătoare şi
totodată plină de iermitafe. cătuit din Consiliul regal şi A dunarea
cosmosul pentru intensificarea cursei
N aţională, care să delege puterile sale
în a r m ă rilo r ato m ice şi rezerv ă în p l a ­ Cel m ai recent din aceste obstacole
suveranului pentru a-i permite acestuia
n u rile sale agresive un loc im portant l-a co n stitu it cererea fo rm ulată de F n m i
Nosavan — Bonn Oum ca guvernul să investească noul guvern.
sateliţilor-spioni. Politica de la Bonn şi destinele faptul că în literatura G erm aniei occi­
dentale predom ină concepţia milita-
D elegaţia S.U.A. a îm piedicat sub­ p ro v izo riu de co aliţie s ă fie in v estit

de c ă tre A d u n a re a N a ţio n a lă de la ristă, clericală. Cit priveşte m oştenirea

com itetul juridic să aprobe cele dc Vientiane, pe care celelalte două părţi culturală, sînt tot m ai vădite încercă,

m a i sus ca şi o a ltă p ro p u n e re so ­ din Laos nu o recunosc. Această ce­ culturii vest-germane rlle de falsificare, de distrugere prin
ardere a lucrărilor care descriu într-un
v ietică, şi an u m e , pro iectu l unui aco rd rere contravine prevederilor acordului

internaţional cu privire la salvarea de la Zfirich care stipulează că for­ m od progresist realizările contem po­
rane.
m area guvernului de coaliţie va urm a Viaţa culturală şi politică dintr-uo ai m uncii din R.F.G. nu-i este dat să arh icu n o scu t: naţionalism ul, rasism ul,
stat sau altul sînt împletite strins. ke bucure să se alim enteze din te­ şovinism ul etc., au devenit de m u lt
co sm o n a u ţilo r şi a n a v e lo r cosmice o p r o c e d u r ă s p e c i a l ă r g u v e r n u l v a fi T răsăturile şi aspectele diverse ale zaurul unei culturi progresiste. P e te­ elem ente ale politicii de sta t în R.F.G. însetat de o adevărată cultură, de
culturii s-au form at în decursul an i­ ritoriul acestui stat, în sfera activi­ Despre o cultură de m asă acolo nu
care au suferit avarii. | investit direct de către regele Laosn- lor Ia fiecare popor, fiecare naţiune. tăţii „culturale“, pătrund pe scară tot p o ate fi v o rb a . C ind ra d io d ifu z iu n e a dorinţa de a cunoaşte adevărurile des­
A şa a şi a ju n s cultura să fie co m u n ă m ai largă corpuri străine om ului m un­ sau televiziunea se adresează publicu­
pentru poporul respectiv, iar această cii. A letodele fa sc ism u lu i h itle rist ( în ­ lui cu aspecte din viaţa cu ltu rală dc pre lum ea socialistă, despre m ersul
com unitate să constituie u na din tră ­ truchipate în politica culturală a lui m a s ă , a c e s to ra li s e s p u n e „ d eşeu ri
săturile fundam entale ce deosebeşte o G oebbels — m in a d reap tă a Iui H itler), culturale“. Omul m uncii este supus dis­ evenim entelor, poporul din G erm ania
naţiune de alta. p a r a fi c o m p ro m ise total. D e aceea, crim inării. este despărţit de bunurile
conducătorii de la B onn c a u tă noi m e ­ spirituale ale naţiunii. Şi totuşi, B onn­ occidentală protestează îm potriva ten­
C um stau lucrurile, din acest punct tode, m ai rafinate, de care s ă facă uz ul a creat o n ouă „cultură“, pe care o
de vedere în G erim -iia o ccid en tală? pentru m enţinerea aşa-zîsei „dem ocra- răspîndeşte pe scară largă — „cultura dinţei de a i se servi decadentism ul,
M ai întîi ar trebui să precizăm că pen­ distractivă“. D acă o studiezi puţin,
tru întregul popor germ an (îm părţit în p iM » iţi dai s e a m a im e d ia t de „ c o n ţin u tu l“ m isticism ul, m ilitarism ul. Scriitorii şi
prezent în două state din vina im peria­ ei. M a i precis, îi vezi efectul. G iteva
liştilor), istoria a întronat în sistemul ţii" a statului. Prea m ult n-au trebuit aspecte vin să elucideze totul : M ai poeţii cu vederi lucide din R.F.G. pre­
c u ltu ra l obiceiuri şi tră să tu ri psihice co­ să caute pentru a găsi asem enea m e­ m ult de jum ătate din producţia de
mune. Înflorirea culturii presupune, tode. Au recurs la principala lor arm ă filme din G erm ania occidentală au tem e zintă şi cîntă în lucrările lor (desi­
a ş a d a r, ca a c e ste tră s ă tu ri şi obiceiuri — anticom unism ul. S periaţi şi uim iţi şi co n ţin u t de r ă z b o i ; în ordine, u r ­
tradiţionale să fie dez.voltate continuu, de realizările ştiinţei şi culturii şi de m ează filmele de groază, im oralităţi gur, în condiţiile unei cenzuri fas­
în conform itate cu interesele în treg u ­ celelalte realizări din ţările socialiste, ş.a.tn.d. (N u trebuie uitat că şi H itler
lui popor. utilitariştii de la B onn ţipă cit îi ţine cind pregătea războiul a subordonat ciste) viaţa potrivit aspiraţiilor po­
gura despre „pericolul com unist“. Ţi­ totul acestui scop). Cit priveşte litera­
D ar în tim p ce în R.D.G. viaţa cul­ petele lor însă au devenit de m ult cu­ porului. D ar lucrările lor greu văd lu­
turală se desfăşoară norm al, în linie noscute, iar scopurile pentru care m i­ tura, situaţia nu diferă deloc. Subiec­
ascendentă, în G erm ania occidentală litează la fel. P rin politica a n tic o m u ­ m in a tiparului. înşişi ei, lucrători cu l­
cultura, în an sam b lu l ei. se află în ­ nistă, de fapt, urm ăresc să scindeze tele şi conţinutul lor proslăvesc m i­
tr-o criză cum plită Pentru mulţi o a­ unitatea clasei muncitoare, să facă turali progresişti, tiu sîn t lăsaţi să
m eni de aici — artişti, intelectuali etc. imposibilă unirea forţelor progresiste litarismul, rasism ul, anticom unism ul.
— lum ea devine tot mai de neînţeles. astfel incit aceste forţe să nu urm eze m u n c e a s c ă p o triv it concep ţiilo r lor. Au
Viaţa culturală a poporului cuprins în ­ drum ul R.D.G. Cărţile aju n g uneori la u n cerc re-
tre graniţele G erm aniei occidentale loc insă în ţa ră acei care proslăvesc
este subordonată intensificării mili­ Politica culiurală a G erm aniei occi­ strîns de o a m e n i; oam enilor de rind
tarizării, închistării gîndirii şi a puterii dentale este de fapt politica culturală m ilitarism ul şi revanşism ul, care cer
creatoare. Războiul psihologic este prin­ le este Ia în d em în ă televiziunea prin
cipala caracteristică a crizei politicii cu in sisten ţă (sa u sp rijin ă politica lui
culturale. c a re Ic s în t în fă ţiş a te cele m a i d e c a ­
A denauer), înarm area Bundeswehrului
A r fi de priso s s ă m a i su b lin ie m dente aspecte ale vieţii, pentru ei se
cu arm a nucleară, care scriu pentru a
tipăresc o puzderie de titluri şi reviste
pregăti sufleteşte soldaţii G erm aw ci
ilustrate din literatura ieftină în care
occidentale pentru o nouă invazie,
se popularizează im oralitatea, desfrîul,
pentru un nou incendiu mondial.

De-a lungul anilor de domnie a
clicii m ilitariste de la Bonn, unita­

tea culturii g erm an e a fost destră­
m ată treptat, tre p ta t; în G erm ania

occidentală a p ătru n s politica N.A.T.O.,

pe care A denauer şi colaboratorii săi

nu num ai că o proslăvesc, dar o pre­

zintă şi o susţin pe linie de stat.

Pentru refacerea unităţii culturii

g erm an e ca şi a ţării însăşi luptă cu

perseverenţă şi chibzuinţă o forţă pu­

ternică, trainică, o putere ce exprim ă
în m od fidel interesele în treg u lu i ponor

La Uzina de maşini-unelte grele de la Ulian, R.P. Chineză care lucrează cu maşini reali, că poporului m uncitor (inclusiv celui a N.A.T.O. Obiceiurile şi m odul de m isticism ul etc. P roducţia de literatură germ an. A ceastă forţă este Republica
zate în tară. din G erm ania occidentală), îi sînt v iaţă N.A.T.O. — în care „m odul de ieftină (aceasta nu se referă la preţul D em ocrată G erm ană care are prieteni
sc u m p e obiceiurile, cîntecele şi jo cu ­ viaţă am erican“ precum păneşte — au revistei etc.) are un volum d e 25 de şi în G erm an ia occidentală şi în res­
rile străvechi de care s-au ocupat în ­ intrat de m ult în instituţiile G erm aniei ori m ai m are decit producţia de cărţi tul ţărilor lumii.
deaproape m ulţi scriitori şi com pozi­ occidentale. Şi apoi u n fapt este cert, propriu-zisă. R eţine m u lt aten ţia şi
tori realişti. Şi totuşi m asei de oam eni V. D.

R e d a c ţ i a şi a d m i n i s t r a ţ i a z i a r u l u i : s t r . 6 M a r t i e n r . 9. I d e t u n ; 188, 189, 75, 674. T a x a p l ă t i t ă î n n u m e r a r c o n l o r m a p r o b ă r i i D i r e c ţ i e i G e n e r a l e P . T .T .R . n r . 2 6 3 . 3 2 8 d i n 6 n o i e m b r i e 1949. — T i p a r u l : Î n t r e p r i n d e r e a P o l i g r a f i c ă „1 M a i " — D e v a .