Page 81 - 1962-06

PROfETARI VIN TOATE TARIZE. VNPfl-VAl

Vizita delegaţiei de partid Drumul

şi guvernamentale a Uniunii Sovietice spre institut

? WVX/W V W 'A A

Fiantz Nicolae este fiul unui

muncitor miner din Goiniineşti,

un linăr de statură potrivită.

sărilor la treabă. De nuc a

avut o pasiune — mineritul. In

virtutea acesteia se înscrie la

Şcoala medie tehnică dc căi-

hiihe din Chnpulung. pc care.

o termină în 1953. Astfel, la

20 dc ani devine maistru mi­

ner

...Toamna aceluiaşi an. Prin­

tre absolvenţii repartizaţi laţ t U Z I N A C O C S O - C H I M I C Ă - C O M B I N A T U L S I D E R U R G I C H Ü N E D O A R A1.

mina Vulcan se afla şi Frânţi

Nicolae. A fost trimis să lu­ ________________ -¦¦ ..............................i i ’ -----------------------------¦
creze în cadrul sectorului L ¦¦Z------------------------------------ ------------------------------------------------------------------------------

Dorinţa sa cea mai fierbinte Cu plano 1 semestrial îndeplinit
era să pună in practică cu­
noştinţele acumulate în şcoală.

La sector, oamenii l-au pri­ Exploatarea minieră Uricani Sectorul II Petrila
mit cu încredere. Şi în scurt
timp el a dovedit că este un Gu ocazia dezbaterii cifrelor de brigăzi au îeuşit să obţină o produc­ Colectivul sectorului II de la E.M.
linăr' de nădejde, bine pregătit tiv ita te a m u n c ii în a b a ta j de 7,5 — P etrila este deţinătorul drapelului dc
şi cu mare putere de muncă. p lan pc 1962 şi apoi în consfătuirile 9 tone cărbune pc post. D atorită aces­ sector fruntaş pe C.C.V.J. A nul aces­
tui fa p t a fost posibil ca încă ’ in ta el a m u n cit [ cu m u ltă, însufleţire,
Conducerea sectorului şi a dc producţie care au urm at, m inerii cursul zilei de 23 iunie , să se reali­ a aplicat cu curaj m etodele noi dc
minei a avut întotdeauna nu­ zeze planul de producţie pe sem es­ m uncă. A şa se face că a reuşit să
L a uzinele „E lectroputere“ din Craiova. mai cuvinte de laudă pentru de la E. M. U ricani au propus n u ­ trul I al anului. obţină o productivitate a m uncii m e­
activitatea maistrului miner d i e p c s c c o t r d c 1,-179 t o n e c ă r b u n e p c
Frânt: Nicolae. Pentru merite­ meroase măsuri tcbnico-organizatorice. M ai trebuie am intit că în această post, m ai m ult decît avea planificat.
le sale deosebite în procesul dc p erioadă colectivul E. M. U ricani a In plus, prin îm bunătăţirea calităţii
producţie şi pc Unic obştească, A p licarea lor întocm ai a făcut ca în înregistrat o productivitate a m uncii p ro d u c ţie i şi re d u c e re a c o n s u m u rilo r
în putini ani Frânt: a fost m ed ic pe e x p lo atare dc peste 1,300 dc m ateriale a realizat o economic
Simbătă dimineaţa a plecat regional Dobrogea al P.M.R., maia, coloana de maşini pleacă numiţi în funcţia de prim- fiecare zi d in ace st an să e x tra g ă tone pc post. iar prin reducerea con­ suplim entară la preţul de cost în 5
maistru miner. La cererea sa, sumului de lemn de m ină, a cheltuieli­ luni de 110.000 lei. Şi, ceea ce cslc
spre Constanţa delegaţia de Petre lonescu, preşedintele la Eforie Nord. Şi aici, nu­ comuniştii din sectorul I al peste sarcina p lan ificată cca. 120-150 lo r dc secţie şi b u n a fo lo sire a u tila ­ m ai im portant, zilele trecute a ex­
• minei l-au primit in nndurilc jelor a realizat o econom ie peste tras ultim ele tone dc cărbune din
partid şi guvernamentală so­ Sfatului popular regional şi meroşi localnici precum şi oa­ membrilor da partid. Brigăzile tone cărbune .cocsificabil. N um eroase p la n la p re ţu l dc cost dc ciîcă
de mineri de care răspundea 200.000 Ici.
vietică în frunte cu tovarăşul alţi reprezentanţi ai organelor meni ai muncii aflaţi la odih­ Frânt: Nicolae au fost îndru­ Cooperativa
Micită Serglieevici Hruşciov. locale de partid şi de stat, ai nă aclamă şi salută cordial pe mate cu multă pricepere, iar meşteşugărească P rin tre brigăzile care au adus cca
împreună cu delegaţia sovie­ organizaţiilor obşteşti. sarcinile încredinţate dc orga­ mai m are contribuţie la obţinerea a-
oaspeţi. nizaţia de. bază îndeplinite cit „R e te z a tu l“ cestor succese se n u m ă ră cele con­
tică au plecat tovarăşii Gheor- In numele oamenilor muncii Simbătă seara, Comitetul re­ cinste. Aelivitţited sa in cadru!
ghe Gheorghiu-Dej, Ion Gheor- din oraş şi din regiune, tova­ gional Dobrogea al P.M.R. şi Comitetului U.T.M. al minei cit duse dc V ictor C îrcium aru, Stâncii
glvs Maurer, Gheorglie Apostol, răşul Vasile Vîlcu. transmite Sfatul popular regional au şi ca secretar al organizaţiei T e o d o r c s c u , V a s ile H î ţ c a n şi G h e o r g h e
Nicolae Ceauşescu, Cliivu Stoi­ un fierbinte salut de bun oferit la Eforie o masă în cin­ UT.M. a sectorului 1 a fost M em brii cooperativei meşteşugăreşti M iscbie.
ca. Leonte Rdutu, Ştefan Voi- sosit. la fel dc bună ca şi în pro­ „R etezatul“ din H aţeg, au realizat
stea delegaţiei de partid şi ducţie. Ca răsplată a întregii planul valoric la producţia globală
tec şi alte persoane oficiale. Mii de cetăţeni — muncitori guvernamentale a Uniunii So­ sale munci. în august 1961. cu şi la p r o d u c ţ i a m a r f ă , la r a m u r a i n ­
din port, de la Uzina de acid prilejul 2.'Ulei minerului, a fost dustrială, pc semestrul 1 al anului
In gările prin care a trecut sulfuric şi superfosfaţi de la vietice. decorat cu „Medalia Muncii“ c u r e n t cu 12 zile m a i d e v re m e . L a planul prim ului sem estru al anului
trenul oficial, mii de cetăţeni şi propus pentru a urma Insti­ obţinerea acestui succes şi-au adus 1962.
au salutat cu căldură pe solii Năvodari, constructori ai com­ Au. participat tovarăşii N. S. tutul dc mine. In prezent
poporului sovietic şi pe con­ plexelor de pe litoral şi oa­ Hruşciov şi ceilalţi membri ai ) Frânt: Nicolae este student în contribuţia cooperatorii din secţiile co-
ducătorii de partid şi de stat meni. ai muncii din alte între­ delegaţiei sovietice, tovarăşii 5 anul I al facultăţii dc mitic.
ai ţării noastre. prinderi dobrogene aflaţi pe Gheorghe Gheorghiu-Dej, Ion > la Institutul de mine din Pc- jocăric, boiangeric, confecţii pentru •> V. IOAN
peron şi în piaţa gării aclamă Gheorghe Maurer şi alţi con­ s troşani. Aici a rămas acelaşi
In oraşul Constanţa dom­ şi ovaţionează îndelung. ducători de partid şi de stat \ linăr harnic şi cinstit. Ca slu- b ă rb a ţi şi fem ei ş.a. .! corespondent
neşte atmosfera marilor sărbă­ ai ţării noastre. c dent. cit şi ca secretar al or­
tori populare. Pe blocuri, mul­ De la gară, oaspeţii pleacă ganizaţiei U.T.M. pe an. mun­ ¦ • • ¦\ N. ŞBUCHEA Alte sectoare miniere
te din ele construite recent, la staţiunea Mamaia. Pe bule­ Masă. s-a desfăşurat intr-o ceşte cu multă conştiinciozita­ corespondent
flutură drapele roşii şi trico­ vardele Republicii, Tomis şi atmosferă cordială, frăţească, te. ,,Doresc nespus de mult —
lore. Balcoanele sînt împodo­ spunea el — cu în sesiunea de La uzina „ V i c t o r i a '“ în tre c e re a en tu ziastă ce se d esfă­ L a baza succeselor pe care le-a
bite cu frumoase covoare na­ Lenin, şiruri nesfirşite de oa­ •k examene din vară să promo­ Căian şo a ră în tre colectivele m in e lo r şi sec­ obţinut colectivele acestor sectoare sta
ţionale, cu ghirlande de flori. meni salută cu entuziasm pe vez toate examenele cu note toarelor din V alea Jiu lu i a făcut ca traducerea în viaţă a unor măsui
oaspeţi. Duminică, în jurul orei 16,30 cil mai bune". Incepind de la 21 iunie, două zilele trecu te şi a lte colective d c m i­ tebnico-orgardzatoricc eficiente, spori
La ora 12 trenul oficial so­ staţiile noastre de radio şi te­ colective de muncă de la Uzi­ neri să raporteze îndeplinirea înainte rea productivităţii m uncii prin apli
seşte in gara Constanţa. rÂceeaşt atmosferă de marc leviziune vor transmite mitin­ Şi rezultatele obţinute de na „Victoria“ Căian produc pes­ carea iniţiativelor noi în întrecere ţ
însufleţire domneşte şi la sta­ gul oamenilor muncii din Ca­ Franlz Nicolae în prezenta se­ te planul primului semestru al dc term en a planului sem estrial dc a m etodelor noi dc muncă.
In întimpinarea oaspeţilor ţiunea. Mamaia. Oameni ai pitală. organizat cu prilejul siune ou arătat că el îşi res­ anului: semieoesarii şi turnăto­
au venit tovarăşii Vasile Vîl- muncii veniţi la odihnă şi tu­ vizitei delegaţiei de partid şi pectă cuvinttil, că se străduieş­ rii de piese mecanice. producţie. D intre acestea fac parte co­
rişti. străini fac oaspeţilor o guvernamentale a Uniunii So­ te din toate puterile să răs­
vietice, în frunte cu tovarăşul pundă cum se cuvine încrede­ Primii, prin reducerea pro­ lectivele sectoarelor IV Anirioasa I B I. POPA
cu, membru al C.C. al P.M.R., primire călduroasă. rii acordate de foştii tovarăşi centului de umiditate şi de ş; III L u p en i.
de muncă, dc colegii lui. praf, prin îmbunătăţirea călită corespondent
ţii producţiei, au realizat pînă
N . S. Hi'uşciov. în prezent şi o economie în­ • J * «n
semnată la preţul de c o st: m aicii
prim-secretar al Comitetului După vizitarea staţiunii Ma­ {Agerpres). 1.189.000 lei.

In aceste zile pe ogoarele colectiviştilor S-au evidenţiat echipele con­ Colectivul fabricii de aglome­ produse şi livrate furnalelor cu
duse de Arcadie Medgeşi, Iosif rare a minereurilor de la Com­ 55.000 de tone de minereu de
G. A. C. Răhău c e p u t şi p r a ş i l a a d o u a . P a r t ic ip î n d Cimpoeş. Praşila I-a a fost term ina­ Stronski. Munteanu Dionisie şi binatul siderurgic Hunedoara a fier aglomerat mai mult decit
zi d e zi la lu c ru , în n u m ă r m a r c , tă la toate culturile iar în prezent Adolf Ştempel de la turnătorie, îndeplinit simbătă planul de în aceeaşi perioadă a anului tre­
L a gospodăria agricolă colectivă colectiviştii din G elm ar au reuşit să colectiviştii de aici prăşesc culturile echipele conduse de Nicos Am- producţie pe primul semestru la cut. Totodată conţinutul de
d in R ăhău, raio n u l Sebeş, se duce o prăşească a doua oară toate cultu­ a doua oară. Printr-o hărnicie deo­ belidis. Constantin Pinzaru şi toţi indicii. Punerea în funcţi­ metal al aglomeratului a cres­
activitate susţinută pentru term inarea rile. sebită se evidenţiază colectivistele R a- Nicolae Filip de Ia cocserie. cut cu peste 1 Ia sută faţă de
lucrărilor dc întreţinere a culturilor 1i l a S t e r i a n , F l o a r e a N a t a l a n , S a v c t a une- a unei instalaţii speciale de plan.
şi s trîn g e rc a fu ra je lo r. S u b în d r u m a re a P aralel cu efectuarea praşilci, colec­ Stoicoi şi altele. I. CEAŞCA
perm anentă a organizaţiei dc bază, tiviştii au lu crat cu spor şi Ia ştrînsui eliminare a prafului de minereu Muncitorii fabricii ele aglome­
consiliul de conducere a organizat te­ fu rajelo r. P în â în p rezen t ei au co­ G.A.C. Ungurei corespondent din şarjă şi ridicarea indicelui rare au realizat in primele 5
m einic m u n ca colectiviştilor astfel că sit şi strîn s lu c e rn a şi trifo iu l de pc luni ale anului economii supli­
ci au te r m in a t p ra ş ila a 11-a pe 315 35 ha., fu raje care au fost d eja puse Ţ inînd seam a de faptul că în acest de utilizare a maşinilor au asi­ mentare însumînd 446.000 lei.
ba. cultivate cu porum b. în şire. an sectorul zootehnic va cunoaşte o
m are dezvoltare, colectiviştii din U n - gurat o creştere a productivită­
G.A.C. Gelmar G.A.C. CovrapJ şi Ginţaga gurei, raionul Sebeş, concom itent cu ţii muncii cu 5 la sută faţă de
efectuarea lucrărilor de întreţinere a
Insăm inţate la tim p, culturile prăsi­ Colectiviştii din cele două sate v e­ c u ltu rilo r, p o m ilo r şi v iţei dc vie, se plan. Pe această cale au fost
toare ale colectiviştilor din. satul G el­ cine, C o v r a g i şi G î n ţ a g a , r a i o n u l H a ­ p re o c u p ă şi dc a s ig u ra re a bazei fu ­
m a r , r a i o n u l O r a ş tic,- a u r ă s ă r i t şi ţeg, m uncesc d in zori şi p în ă în se a ră rajere . Ei au cosit, strîns şi d e p o ­ Fe caran de munte, în întimpinarea
s-au dezvoltat uniform . Stadiul dc la prăşitul culturilor, strînsul fu ra ­ z ita t p î n ă în p r e z e n t f in u l d c p e 75 vacantei
dezvoltare a culturilor a fost perm a­ j e l o r şi r e p a r a r e a u n e l t e l o r p e n t r u h a. şi a u în s ilo z a t o c a n t i t a t e d e 150
nent urm ărit dc către tehnicianul tone de secară v erd e am estecată cu A. A L B ESG U Curtnd vor intra in vacanţa al poienelor, cu miresmele tabără, in altă parte a re­
a g r o n o m A u r e l ¦ D o b o ş şi b r i g a d ie r ii cam pania dc recoltări — ne infor­ alte furaje. de vară toţi elevii. In regiunea tari. ale înălţimii.. giunii la fel de pitoreas­
de cînip. L a m om entul po triv it co­ m ează corespondentul nostru A nton /“S/WW-x/X* noastră, ca de altfel in în ­ că. Este vorba de tabăra re­
lectiviştii au aplicat culturilor p ri­ treaga ţară, ei. au create con­ Un şuierat, scurt şi „Trenu­ gională de la Valea Dosului,
m a praşila. D u p ă , cîteva zile s-a în­ diţii dintre cele mai. bune lui" opreşte. Iată-ne ajunşi localitate în apropierea Zlat-
pentru a-şi petrece această la destinaţie. Coborim in nei. Drumul şerpuie cil punte
_t»___ vacanţă intr-un mod plăcut, apropierea cabanei „Lunca line. paralel cu Valea Ampo-
instructiv. Astfel. în afara ta­ F lo rilo rsitu a tă intr-o splen­ iului., Şi aici ne intimpina pri­
Unde mergem astăzi ? F ilatu ra Lupeni. Aici lupta p e n tru produse de bu n ă calitate co n stitu ie o preocupare a fiecărei m unci-' berelor de munte. în regiune didă poiană. Aici pregătirile velişti caracteristice muntelui:
toare. F ru n ta ş în în tre c e re este c o le c tiv u l secţiei a 11l-a. vor fi amenajate 10 tabere re­ pentru amenajarea taberei sint piscuri sţînccase, văi împădu­
8 In localităţile H nţeg, V inţul de gionale unde vor veni pe tim ­ în toi. Un tinăr oacheş, şeful rite, ape rostogolindu-se tu ­
J o s , M e f e ş , G î r b o v a .şi S î n t a n d r e i f o r ­ IN C L IŞ E U M aistrul E m a V asiu discută cu m uncitoarele P arasch iv a T îrcă şi T udora A ndrei despre cali­ pul verii 3 400 elevi. Situate unei echipe de muncitori de multoase in albiile de piatră...
m aţiile artistice dc am atori susţin spec­ ta te a producţiei şi Ie d ă indicaţiile necesare. in localităţi pitoreşti ca Pui, la l.G.o. Petroşani, ne expli­
tacole în cadrul festivalului regional Geoagiu, Haţeg, Pietros, in ta­ că : Ajungem la Valea Dosului.
„ P e plaiurile H u n e d o a re i“. bere se fac ultimele pregătiri Tabăra va fi amenajată într-
pentru ca tinerii oaspeţi să — încă citeva zile şi vom un vechi castel, in trecut pro­
j« L a D e v a , î n s a l a d e e x p o z i ţ i i d e fie bine primiţi. Dar să popo­ termina totul. Tabăra îşi va prietate a fostului stăpin de
sim in două tabere regionale... intimpina pionierii şi şcolarii pe acele locuri. Astăzi, cind
pc strada Dr. Petru G rcza se des- > bine pusă la punct... poporul a alungat exploatato­
chide expoziţia de sfirşit de an a şco­ Lunca florilor rii pentru totdeauna, în castel
lilor de 8 an i şi m edii din localitate. Pătrundem în interiorul ca­ se odihnesc vara copiii.
Am pornit cu „Trenuţul“ banei. Intr-adevăr lucrările de
® T ot la Deva, pe stadionul „ S e ta te “, din staţia Petrila. Destinaţia amenajare, reparaţiile necesa­ Am intrat în interiorul, clă­
în tre orele 7,30 şi 10 se d e sfă şo a ră — tabăra regională de la Lun­ re, zugrăvitul, sint pe termina­ dirii. Şi aici pregătirile pen­
etapa regională a cam pionatului repu­ ca Florilor. Lăsăm in urmă te. Afară, in apropierea caba­ tru amenajarea taberei se exe­
blican dc atletism — juniori şi se­ Petrila şi Lonea. Cu cit îna­ nei se pregătesc terenurile de cută într-un ritm rapid. Se
niori. intăm, cu atît muntele ne ofe­ sport unde curînd se vbr des­
făşura aprige competiţii. Ma­ zugrăveşte, se spală duşumele­
I n t r e o rele 10 ş i 12 v a a v e a loc pe ră mai generos fermecătoarele terialele necesare pentru aceas­
acelaşi stadion festivitatea de închi­ ta s-au şi procurat în marc le, se repară instalaţiile de
dere a anului şcolar. G u acest prilej sale privelişti. De o parte şi de măsură. Sint in curs de procu­
v o r fi p r e z e n t a t e i n t e r e s a n t e r e p riz e rare lenjeria pentru paturi, apă etc. In curînd tabăra va
de gim nastică. alta a liniei ferate, pînă de­ vesela şi altele. Curînd, - la
„Lunca Florilor“ vor veni co­ fi gata să-şi primească oaspe­
• In cad ru l Gupei E liberării au loc parte. spre izvoarele repezi ale
astăzi urm ătoarele întîlniri de fo tb al: piii. Tabăra îi aşteaptă cu toa­ ţii. Pe lingă grupul de mun­
L a Deva, M inerul — D inam o B arza ; Jiului, piscuri negre-albăstrui
L a Haţeg, Retezatul — Victoria Gă- te bucuriile unei vacanţe la citori care lucrează la amena­
l a n ; La H unedoara, Constructorul — îşi înalţă cutezător crestele ¦munte.
M in eru l G h e la r ; L a Teiuş, G.F.R. — jare, remarcăm un grup de
A uto Alba l u lia ; .La Gugir, M etalur­ spre albastrul cerului. Dealu­ Valea Dosului
gistul — Sebeşul S eb eş; La Sim cria, pionieri rAu venit să ajute, să
G.F.R. — D acia O răştîc. rile mai apropiate ne intim - Călătoria noastră pe cărări
de munte continuă spre altă aranjeze totul cit. se poate de
o La Alba lulia, pe terenul de vo­ pină cu verdele închis al pă­
lei „A rd e le a n a “ se d e sfă şo a ră etapa frumos pentru viitorii prieteni
de zonă — juniori şi junioare — a durilor, cu smalţul de flori
c a m p io n a tu lu i re p u b lic a n d e volei. ce vor veni în tabără.

PETRE JURCONI