Page 82 - 1962-06

paj?. i? d r um vi) wsemiisMULm Nr. 2332

&f-^J3^^i!Q2C^iWavi’i:'Ai*'3ITLi^f.Â'«3ôJIL22^iLi;aî^5r^’ 73«gwmEauAwre&'ratfawgg^sggygareuMmr.MMa^^ 5

U .R .S .S . Pe anima n a a comunismulu

• <s>«$»<|J** <L> <!>0<$•*<B>-i><!»-S'"-*>O < $ > •«>-3->í>O ^!--S-«Si>-> •<«.'-<1*>O’O «*>¦•!> «$>-*-@-«-^—<*>< t > <S--<?»_-<i>«S-<*><l><>-<®>'«-0<3

Binele poporului — jelui suprem învăţăm întul

S-au scurs m ai bine de trei ani de ram urilor industriei grele, a fost reali­ Im portante succese a obţinut poporul pentru tofi
cînd oam enii sovietici au trecut ia în ­ zată de fap t încă la siîrşitiil anului sovieţic în dom eniul construcţiei de lo­
făptuirea grandiosului plan septenal, 1961. Iu acest scop, sta tu l a cheltuit cuinţe. Iii ultim ii a n i au p rim it lo cu ­ de G . A L E X E E V
al cărui scop principal îl constituie ri­ aproxim ativ 3,5 m iliarde ruble. inţe 50 m ilioane de oam eni, adică apro­
d icarea nivelului m aterial şi cultural xim ativ 25 ia sută din în tre a g a p opu­ Cînd litri Gagarin a săvîrşit isto­ văţămînt de acest tip cu 54,3 mii stu­
de trai al poporului sovietic. L iteral­ Jn U.R.S.S. a intrat în vigoare le­ laţie a ţarii. C alculat pe cap de locui­
m ente toate prevederile plănuiţii septe- g ea cu privire la desfiinţarea im pozi­ tor, în U.R.S.S. s-an construit de două rica sa faptă de eroism — primul denţi.
11a ! s i n t s u b o r d o n a t e î n u l t i m ă i n s t a n ţ ă telor percepute la salariile unor m u n ­ ori m ai m ulte locuinţe decit în S.U.A.
acestei sarcini, D ezvoltarea industriei citori şi funcţionari. O am enii m uncii, şi F ra n ţa , şi de 2,5 ori m a i m ulte decît zbor în Cosmos — în ziarele occiden­ O realizare remarcabilă a orinduirii
şi agriculturii, a tran sp o rtu rilo r şi te ­ ai căror salariu lunar nu depăşeşte 60
lecom unicaţiilor, autom atizarea produc­ ruble, au fost scutiţi com plet de im po­ î n A n g l i a ş i Italia- tale a apărat ştirea „senzaţională " : sovietice în domeniul învăfămîntului
ţiei şi dezvoltarea ştiinţei — toate au zite, iar cei care prim esc piuă la 70
drept scop crearea condiţiilor care să ruble, plătesc în prezent în m edie cu C e schim bări vor avea loc în viaţa „Eroul sovietic nu este cîtuşi de pu­ este crearea unei uiiaşc relele de in­
asigure oam enilor sovietici o viaţă fe­ dO l a s u t ă m a i p u ţ i n e i m p o z i t e 4 e c >t
ricită, plină de bucurii. înainte de intrarea în vigoare a acestei p o p o r u l u i sovietic î n a n i i u r m ă t o r i a d i ­ ţin fiul unui simplu ţăran, aşa cum stituţii de învătămînl superior. In acest
legi. G a rezultat, salariul lor a crescut
De aceea, cînd se vorbeşte despre din prim ul an cu 360, iar în al doilea că pînă la sfîrşitul septenalului, cum a anunţai Moscova. El este urmaşul domeniu, superioritatea socialismului
creşterea nivelului de trai al poporului an cu 400 ruble. va creşte nivelul lui de frai ?
sovietic, trebuie av u t în vedere şi cele direct al cunoscutului neam aristo­ asupra capitalismului este atit de grăi­
4.000 de în trep rin d eri industriale m ari, U n rol la fel de im p o rta n t în rid ic a ­ In 1965, p ro d u c ţia in d u s tria lă a U n i­
cu un nivel înalt de m ecanizare a p ro ­ rea nivelului de trai al oam enilor sovie­ unii Sovietice va creşte cu 40 la sută cratic al Gagarinilor, care se trage toare incit nimeni pare-se nu se mai
cesului de producţie, construite şi date tici l-au jucat fondurile sociale de c o n ­ în c o m p a ra ţie cu 1961. D e z v o lta re a
în exploatare în ultim ii ani, şi cele 327 sum m ereu crescînde. D acă în 1957 agriculturii şi a industriei uşoare va încă dc la cneazul Vsevolod Bolşoc încumetă s-o pună la îndoială. In
m iliarde de kWli. de energie electrică plăţile şi înlesnirile acordate popu­ perm ite satisfacerea deplină a cerin­
produse de centralele electrice din laţiei din fondurile sociale s-au cifrat ţelor de m ărfuri de la rg consum ale Gnpzdo adică din secolul al Xl-lea“¦ U.R.S.S. există 739 de instituţii dc in-
U .R .S .S . î n 1961 şi s p o r u l a n u a l m e d iu la 20,2 m ilia r d e ruble, în 1961 s -p u r i ­ populaţiei. F a ţă de a n u l 1958, p ro d u c­
al producţiei industriale, care în pri­ d icat ia 26,4 m iliarde ruble. D in aceste ţia de c a rn e va creşte în 1965 cu 214 Această descoperire bizară a distrat vătămînt superior (inclusiv 40 uni­
mii trei an i ai septenalului a fost de m ijloace statul plăteşte pensii de bă- la sută, de produse lactate — cu 223
10 la s u tă în loc de 8,3 la s u tă cît p re ­ frîncţe şi de boală la peste 20 m ili­ la sută, de z a h ă r — cu 176-190 la mult la timpul său pe oamenii so­ versităţi), iar numărul studenţilor din
vedea planul. o an e dc oam eni, b u rse la 4 m ilioane de su tă etc. P în ă la sfîrşitul sep ten alu lu i
studenţi, ajutoare la 7 m ilioane de se vor îm bunătăţi condiţiile de locuit vietici. Şi, bineînţeles, de această iruz- aceste instituţii dc învălămint superi
Toţi aceşti indici econom ici a u per­ m am e. Pesle 7 m ilioane de m uncitori ale circa 100 m ilioane de oam eni.
m is crearea de posibilităţi reale pen­ şi copiii acestora şi-au petrecut anual naie au rîs mult şi concetăţenii cos­ este de 2.400.000. In ultima vreme, in­
tru creşterea rapidă şi continuă a nive­ concediile la casele de o d ih n ă sa u în In cursul actualului septenal sala­
lului m aterial şi cultural de trai al în ­ sanatorii. riul m inim al va ajunge la 50-60 ruble monautului. Adevărata genealogie a stituţiile de învăţământ superior din
tregului popor sovietic. pe lună. In acelaşi tim p v or fi sporite
Printre m ăsurile sociale im portante s a l a r i i l e m u n c i t o r i l o r .şi f u n c ţ i o n a r i l o r lui litri Gagarin — nepotul unui mun­ Uniunea Sovietică sînt absolvite in
U na din cele m ai im portante reali­ înfăptuite în ultim ii ani în U.R.S.S. tre­ cu salarii medii, astfel ca în cursul cilor din Pcle.rsburg şi fiu dc lem­ fiecare an de aproximativ 350.000
zări obţinute de U niunea Sovietică în buie m enţionată, de asem enea, trece­ septenalului salariul m ediu să crească
ultimii ani este creşterea bunăstării ca­ rea tuturor oam enilor m uncii din U ni­ cu 26 la sută, iar salariul m inim — nar — era cunoscută tuturor pînă în specialişti cu înaltă calificare, dintre
tegoriilor de m uncitori şi funcţionari unea Sovietică la ziua de m uncă de 7 cu 70-80 4 a sută.
cu sa larii mici. Incepînd de la 1 ian u a­ şi 6 ore. S ăp tăm în a de lucru a scăzut cele mai mici amănunte... care peste 100 000 sînt ingineri, (dc
rie 1957 sa la riu l acestora a crescut în cu şase ore jum ătate, adică într-un an C reşterea producţiei agricole şi a
m edie cu aproxim ativ 33 la sută. cu aproape două luni. In acelaşj. timp, productivităţii m uncii în gospodăria Nu m-aş fi încumetat să răpesc trei ori mai mulţi decît în S.U.A.).
obştească va m ări veniturile reale ale
C reşterea salariului m inim al lunar, s a la riile n u n u m a i că nu a u sc ăzu t, ci, co lh o zn icilo r cu 40 Ia su tă . S e v o r îm ­ timp cititorului uminlindu-i despre Unul din principiile umanitare ale
prevăzută în planul septenal de la 27— bunătăţi condiţiile dc m uncă şi de frai
35 ru b le Ia 5 0 — 60 ru b le în m a jo rita te a d im p o triv ă, a u cre sc u t Ia m a jo rita te a ale lucrătorilor din agricultură. Se va Principala estacadă de beto nare de pe şantierul de con­ acest episod anecdotic în legătură cu socialismului este crearea condiţiilor
oam enilor muncii. term ina electrificarea tuturor colhozu­ strucţii al hidrocentralei de la Bratsk, unde se lucrează zi
rilor şi sovhozurilor ţârii. In 1965 col­ şi noapte. „scorneala“ presei burgheze, dacă egale pentru toate naţionalităţile în
hozurile şi so v h o z u rile v o r c o n s u m a
circa 23-25 m iliarde kWli. en erg ie elec­ această „senzaţie“ lipsită de senzaţio­ ce priveşte accesul spre învălămint.
trică ; 40 la sută din această cantitate
va ti folosită p e n tru sa tisfa c e re a n e ­ nal nu ar reflecta părerea larg răs- Dacă înainte de revoluţie pe terito­
voilor zilnice ale populaţiei săteşti. Va
creşte nivelul cultural al poporului so­ pîndilă în unele (uri încă şi astăzi, riile Kazahstanului şi Asiei centrale
vietic. Se va construi o reţea vastă de
şcoli. M uzica, arta, teatrul, televiziu­ Ţinutul electrificării totale şi anume fă faptele de eroism care nu exista nici o instituţie de învă­
nea şi turism ul vor deveni an de an
fot m ai accesibile m aselor largi de o a­ cer curaj şi cunoştinţe profunde ar ţământ superior, în prezent, în repu­
m eni ai muncii.
putea fi săvârşite numen de repre­ blicile uniomle Kazahă, Uzbckă, Kir-
A cestea sînt în linii g en erale p e rs­
pectivele im ediate ale poporului so v ie­ de ANATOLI ŞUVALOV zentanţii claselor privilegiate... ghizu, Tadjikă şi Turhmenă funcţio­
tic şi pentru înfăptuirea lor lucrează
cele m ai îndepărtate ale ţinutului. Ţ oa­ In „lumea liberă“ asemenea con­ nează 76 de instituţii de învălămint
în prezent cu a v în t fiecare om al m u n ­ le m agistralele de cale ferată sînt elec­
cii d in U n iu n e a S ovietică. P en in su la Kola. R eţeaua d easă de li­ trificate, locom otivele cu ab u r au cedat cepţii au o mare circulaţie. In ceea superior în care învaţă 225.000 stu­
nii. de !n a ltă ie n siu u e , în tin se d e a s u ­ locul locom otivelor electrice.
pra colnicelor şi a tundrei form ează ce priveşte lumea nouă, lumea so­ denţi.
trăsătu ra caracteristică a peisajului pe­ N um ai în ultimii patru ani în penin­
ninsulei. sula Kola a u fost puse în funcţiune cialismului şi comunismului în a cu­ Răspîndirea învătămîntului in ma­
hidrocentralele de la Iovsk şi Kirov
In subsolul acestui ţinut cu clim ă şi cascad a de construcţii hidraulice de • rei construire întîietatea şi experien­ să a fost condiţia principală care a
asp ră se află zăcăm inte de apatită, cu­ la P a z s k la g r a n iţa cu N orvegia.
pru, nichel, fier... O d a tă cu în c e p e re a ţa cea mai mare o are ‘Tara Sovie­ permis Uniunii Sovietice să creeze
valorificării acestor bogăţii aici au In prezent se construiesc hidrocen­
fost în ălţate centrale electrice. P rim a t r a l e l e d e l a E o r i s o g l e b s k , K u n i s k Şi tică, ea priveşte rolul maselor mun­ înaintea celorlalte state un aparat
cen trală a fost co n stru ită pe fluviul Vernhe-Tulomsk. E nergia furnizată de
Tulom a, acum un sfert de secol. E a a ele v a d a un nog şi puternic im puls citoare, al oamenilor simpli, în ştiin­ unic de cercetări ştiinţifice, corespun­
furnizat energie electrică oraşului M ur- dezvoltării industriei extractive, va per­
mite să se sporească sim ţitor extrac­ ţă şi tehnică, cu totul altfel. zător cerinţelor actuale, şi să-l asi­
niansk, a pus în m işcare mii de m aşini ţia de m inereuri, producţia de m etale
=33:. ale noilor întreprinderi industriale. n e f e r o a s e , c o n c e n t r a t e d e a p a t i t ă Şi Cunoştinţe pentru toii oamenii fără gure cu cadre de oameni de ştiinţă.
fier. excepţie! Acest principiu a fost pus In prezent, în U.R.S.S¦ funcţionează
Maşini de irezai-gigaiîtice realizate Foarte m ult s-a dezvoltat energetica chiar la baza comunismului ştiinţific. 3-828 instituţii de cercetări ştiinţifice,
la Leningrad peninsulei K ola în zilele noastre. La în­ In viitorul apropiat va începe supu­ In această privinţă, marxism-lcninis- iar numărul lucrătorilor ştiinţifici din
nerea fluviilor în raioanele cele m ai în ­ tnul a fost succesorul direct al idei­ aceste instituţii este de 854.000.
La Leningrad, sub conduce­ zate, găurite şi strunjite inte­ c eputul a n u lu i 1962, în c o m p a ra ţie cu d e p ă rta te ale reg iu n ii M u rm a n sk . In lor nobile ale umanismului din epo­
rea proiectantului M. Golo- rior. 1937, lu n g im e a liniilor p e n tru t r a n s ­ pădurile de nestrăbătut ale taigalei se cile trecute. Uniunea Sovietică a începui con­
viria, în trecut muncitoare la portul energiei electrice crescuse aici vor planta num eroşi stîlpi noi pentru struirea societăţii comuniste. In comu­
uzina constructoare de maşini- Aceasta este una din cele trei Lichidarea totală a analfabetismului nism, toţi membrii societăţii fără ex­
unelte „Şverdlov“, a fost reali­ gigantice maşini de frezat prin de 73 de ori. Electricitatea a p ătruns liniile de în altă tensiune. P e fluviile înfăptuită de puterea sovietică într-o cepţie vor putea să-şi însuşească nu
zată o maşină, care va înlocui copiere pentru prelucrarea in aşezările m uncitoreşti şi localităţile tară uriaşă într-un termen istoric numai studii medii, dar şi (dacă do­
în întreprinderile constructoa­ scurt a făcut să cadă ultima barieră resc) studii superioare.
re de maşini un sector întreg unor piese cîntărind o sută de repezi cu praguri, Ponoi şi V bronia care stătea în calea maselor largi
de utilaj greu pentru aşehierea tone şi a unor matriţe mari, a ale oamenilor muncii spre învălămint. In anii următori, în U.R.S.S. se va
metalelor. căror construire a început la Perspectivele industriei v o r fi p u se in fu n c ţiu n e noi h id ro c e n ­ face un nou pas important înainte pe
Uzina „Şverdlov“. trale puternice. O am enii din ţinuturile In ceea ce priveşte nivelul dezvol­ calea dezvoltării continue a sistemu­
Maşina-gigant, de înălţimea tării învăţământului şi ştiinţei, Uniu­ lui dc învăţ-amint. Astfel, încă în
unei case cu două etaje, cîntă- Toate aceste trei maşini, cu alimentare sovietice sovietice transpolare v o r începe valori­ nea Sovietică a depăşit tarile capi­ anul 1965, numărul elevilor din clase­
reşte peste 400 de tone şi este ficarea industrială, a bogăţiilor naturale taliste cele mai înaintate. le superioare ale şcolilor medii va
un înalt nivel de automatizare, fi de 4,6 milioane oameni, adică cu
lungă de 25 m. Pe gigantica ma- vor fi dirijate de la distanţă. In d u stria alim en tară, al cărei ţel Anglia, F ra n ţa şi R. F. G erm ană. din răsăritul şi centrul peninsulei. In prezent, în Uniunea Sovietică, 2,5 milioane mai mulţi decît in pre­
Ele vor permite ridicarea pro­ principal este crearea unui belşug de Nici u n sta t capitalist nu şi-a pro­ Aici în ţin uturile sovietice tra n sp o ­ 40 la sută din totalul muncitorilor zent ; fată de nivelul actual, numărul
şină-unealtă, care are 54 de mo­ m ărfuri alim entare, este indisolubil le­ şi 23 la sulă dpi loialul ţăranilor':'au studenţilor de la instituţiile de învă­
ductivităţii muncii de 2—2,5 ori. g a tă de ag ricu ltu ra socialistă, fiind pus niciodată şi nici nu-şi putea pro­ lare se proiectează construirea unei hi­ studii medii şi superioare. Fiecare al 4- tămînl superior se "va "dubla.
toare electrice, piese cîntărind Asamblarea maşinilor-gigant oarecum o continuare şi desăvîr.şire a pune să asigure întregii populaţii un drocentrale acţionate de fluxul m arin. lea om sovietic învaţă. Numărul şco­
producţiei -agricole. In ultim ii ani a g r i­ asem enea nivel de consum , care să co­ In ctirtnd valurile O ceanului îngheţat lilor dc cultură generală este dc Pe măsura apropierii de comunism,
zeci de tone vor putea fi fre­ se va termina în acest an. Ele cultura sovietică a obţinut succese im ­ resp u n d ă norm elor ştiinţifice. vor pune în m işcare turbinele hidrocen­ 224.000, şi al elevilor din aceste şcoli sc va acorda o atenţie mai mare în­
vor fi livrate uzinelor industriei portante. Producţia de cereale a crescut tralei unice dtp golful K ola (M area dc 36.J80.000. văţământului estetic. Oricine va avea
dc la 5.036.000.000 p u d u ri în 1953, la In cursul perioadei de 20 de ani se B areni). posibilitatea să studieze temeinic lite­
grele sovietice. S.422.000.000 de p u d u ri în 1961. In a c e ­ prevede îm bunătăţirea radicală a cali­
eaşi p erioadă a cresc u t co n siderabil şi tăţii şi sortim entului produselor ali­ “A c a d e m ia m a g ie i
producţia anim alieră. Producţia de ca r­ m entare. Va spori considerabil produc­ transbai kafice“ In U.R S.S. se numără 3.328 şcoli ratura beletristică, muzică, pictură ele.
ne a sp o rit dc la 5.800.000 la 8.800.000 ţia de carne conservată prin frig, a
tone, cea de lapte de la 36.500.000 dc m ezelurilor de calitate superioară, a Alexei Lisicinikov, E rou al m uncii medii tehnice şi alte şcoli medii de In societatea viitorului, cultura mul­
lone la 62.500.000 dq lone, iar de ouă sem ifabricatelor şi p reparatelor din socialiste, care a obţinut pe o g o a­
d c la 16 la 29 m i l i a r d e d e b u c ă ţi. carne, producţia de peşte proaspăt, con­ r e l e c o l h o z u l u i „1 M a i “ d i n r e g i u ­ specialitate în care învaţă peste tilaterală completă va deveni un fe­
servat prin frig, sau afum at, de con­ nea Cita, unde clim a, este foarte 2 .000. 000 de studenţi. In Rusia vechenomen lot atit de obişnuit cum este
Potrivit calculelor specialiştilor sovie­ serve de peşte, de produse lactate de aspră, cele m ai ridicate recolte de
tici, pînă în 1965 U .R .S .S . se va a p ro ­ calitate superioară din lapte integral. porum b din întregul O rient înde­ nu erau decit 460 de instituţii de în­ astăzi simpla ştiinţă de carte.
pia m ult de nivelul S.U.A. în ceea ce Se va lărgi sortim entul conservelor de p ărtat şi din Siberia este num it în
*6"'ţ Ş f j g r ; priveşte consum ul m ediu de carne, pre­ legum e şi fructe, de sucuri de fructe şi U.R.S.S. „vrăjitorul Baikaluliii". La A nul acesta în
p a ra te de c a r n e şi c o n s u m u l de o u ă pe roşii, dc t r u d e congelate. V a fi extinsă acest colhoz a fost deschisă o ori­
Conveierul prin­ locuitor, iar în privinţa consum ului dc rault producţia dc sem ifabricate şi va ginală „A cadem ie a cultivatorilor U niunea Sovietică
cipal pentru mon­ lapte şi produse lactate va depăşi cunoaşte o m are dezvoltare livrarea de de porum b". Pentru a învăţa din
tarea maşinilor de S.U .A . în că în 1963. m încâruri g ata preparate, ceea ce va experienţa lui Lisinicikov vin aici au fost pregătiţi
spălat marca „ Nis­ uşura m ult m unca femeilor. nu n u m ai ţăran i colhoznici ci şi sp e­
trul“, dc la uzina Normele de consum prevăzute de pla­ cialişti. D upă sfatul lui N ikiia peste 800.000 de
„Eleclromaşina“ din n u l d e p e r s p e c t i v ă p e 2 0 d c a n i v o r fi in cadrul producţiei de carne va spori H ruşeiov - - „vrăjitorul B aikahdui“
Chişinău. realizate în viitorul apropiat: întreaga p o n d erea cărn ii de vită şi de p asăre. va cultiva porum b cu ştudeţi în specialişti. T utu­
activitate a P artid u lu i C o m u n ist al U n i­ Producţia dc unt de calitate superioară faza de m aturitate ceroasă. Lisici­
In prim plan : unii Sovietice, toate calculele planului v a reprezenta 95-98 la sută, iar de brin- nikov intenţionează să obţină o re­ ror tinerilor so­
general urm ăresc realizarea acestor sa r­ zeliiri 87-90 la sută. coltă de 600 chintale m asă verde cu
Lăcătuşii - montări cini încă în prim ul deceniu al p erio a­ vietici le este asi­
A. M a n l e a şi dei prevăzute în P rogram ul P.C.U.S. In prezent, cînd în U.R.S.S. necesa­
M. T . Kirillov. rul dc cereale în scopuri alim entare gurată o muncă
P în ă în J 970, în U n iu n e a S o v ie tic ă este satisfăcut în întregim e, industriei
A vor reveni anual în m edic pe locuitor: alim entare i s.p trasat sarcina de a creato are în d o ­
Wr' p une la d isp o z iţia locuitorilor de la
90-100 k g . d c c a r n e şi p r e p a r a t e d e c a r ­ oraşe şi sate produse de panificaţie de m e n iu l p e c a re şi

l-au ales.

JN FOTO : T i­
neri ingineri fizi­

cieni efectuînd cer­

cetări în laborato­

rul spărgătorului

dc g h eaţă atomii

„L cn in “.

ne, 467 kg. de lapte şi produse lactate calitate superioară şi într-un sortim ent ştiuleţi la fiecare din cele 100 dc

(inclusiv 5,7 kg. de u n t), 260 dc ouă, bogat, pe gustul fiecăruia. hectare cultivate.
44 kg. de z a h ă r, 98 kg. de fructe şi Ritmul înalt dc dezvoltare a indus­

struguri, la care trebuie a d ă u g a t p eş­ triei alim entare se bazează pe intro­

Ce reprezintă 1 s u t ă te, leg u m e etc. A ş a d a r, în 1970 în p r i­ ducerea în producţie a celor m ai noi La maeştrii „flăcării' albastre
vinţa producţiei şi consum ului de ca r­ cuceriri ale ştiinţei, tehnicii şi expe­
ÍCIF'KE Si ne, lapte, unt, z ah ăr, leg u m e calculate rienţei înaintate. ,Sc va putea realiza Gine nu este ferm ecat de acest ţi­ albastre". P e conducta de gaze, în larea prim ilor kilom etri ai reţelei de
pe locuitor U .R.S.S. va depăşi nivelul astfel u n în a lt nivel de a u to m a tiz a r e şi nut, de o frum useţe fără egal, cu lungim e de 215 km., vor ţîşui spre oţel şi trep tat apropie toi m ai m ult
® Pe au ce trece un procent din producţia ţării sovietice capătă o v a­ producţiei şi consum ului acestor ali­ m ecan izare com plexă a proceselor de m unţi înzăpeziţi şi defileuri azurii V capitala Gruziei, Tbilisi, gazele din această reţea de m unţi.
loare tot m ai m are. D acă în 1940 1 la su tă din producţia de oţel, de pildă, m ente pe cap de locuitor din S.U.A., producţie. Ş oseaua V oem i'j-G ruzinskaia ba un- Sţavropol. Constructorii povestesc că
r e p re z e n ta 183.000 d e to n e , în 1961 s - a r id ic a t Ia 707.000 to n e . In a c e e a ş i d i l i c i t e u n d e v a 111 v ă i , b a u r c ă s p r e pînă acum nu le-a m ai fost dat să Nu va trece m ult şi cele două '
perio ad ă 1 la su tă din pro d u cţia de en erg ie electrică a crescut de la 483 creste. construiască o asem enea m agistrală- p u r i d c c o n s t r u c t o r i s e vor i n t i l n i .
Ia 3.270 m ii ioane kW h., ad ică de ap ro ap e şapte ori, în producţia de trac­ U rinează ca reţeau a de oţel a co n ­
to a re 1 la s u t ă a. r e p r e z e n t a t o c re ş te r e de l a 316 la 2.636 b u c ă ţi — d e p e ste hi jur dom neşte o linişte profundă'. ductei să fie in sta la tă prin m u n ţi Atunci se va aprinde flacăra albastră
opt o ri! Num ai de undeva din vale su su ră !nalţi şi prin defileuri adinei. S e vor in casele locuitorilor oraşului Tbihsi.
construi nouă tuneluri, cel m ai lung !11 î n t r e p r i n d e r i l e o r a ş u l u i .
© A crescut şi ponderea unui p ro c e n t în producţia b u n u rilor de consum înfundat riul A ra g v i c a re -şi p o a r iâ d i n t r e a c e s t e a — d e 4 3 3 m , v a fi Î 11
popular, Iu 1940 un p rocent al p ro d u cţiei de în călţăm in te din piele reprezenta a p ro p ie re de Tbilisi. încă de pe acum , o dată cu sosi­
2.110.000 perechi, în 1955 — 2.712.900 p erech i, ia r în 1961 — 4.424.000 p e ­ valurile înspum ate, iar de cealaltă rea |a Tbilisi a g azelo r din K aradag.
r e c h i; la c easo rn ic e 1 la s u tă a r e p r e z e n ta t respectiv — 28.000, 197.000 şi pa rte a trecătorii K restovii, işi c iu ­ Pe şantierul conductei m agistrale în 25.0Q0 de a p a r ta m e n te ale o n m e-
260.000 b u c ă ţ i ; a p a ra te de ra d io — 1.605 bucăţi, 35.490 şi 42.290 b u c ă ţ i ; tă neobosit m elodia iiestirşită riul de g aze O rdjonikidze— Tbilisi lu crea­ npenilor m uncii din G ruzia arde „fla­
frig id e re — 35 bucăţi, 1.514 şi 6.864 bucăţi. Terek. ză, în genere, cele m ai bune cadre căra alb astră“, Secţiile de cazane,
din rîiulul constructorilor de con­ zeci de m ari întreprinderi construc­
® V aloarea unui procent din p ro d u cţia peste plan este ilustrată de u r­ — Acum la noi poporul denum eşte ducte din ţară. M ulţi d intre ei au toare de m aşini, oţelării, întreprinderi
m ătoarele ex em p le: fiecare procent din producţia de ţesături peste plan în­ Şoseaua V oeim o-G ruzinskaia drum ul participat pe şantierele conductelor m ecanice precum şi întreprinderi ale
se am n ă pe în tre ag a U.R.S.S. a p ro x im a tiv 20 m ilioane de rochii şi costum e prieteniei, mi-a spus uu colhoznic — de g aze Siavropol-M oscova. Serpu- industriei uşoare, textile, alim entare,
b ă rb ă te şti, In 1062, fiecare p ro c e n t d in p ro d u cţia de în c ă lţă m in te în s e a m n ă o povestitorul popular Valerian Huţu- hov-Eeningrad, Karadag-Tbilisi. Gaz- funcţionează pe bază de gaze. Eco-
cantitate suficientă pentru a încălţa pe toţi locuitorii Moscovei. rauli. hV laşk en t etc. nor-U obţinută în urm a introducerii
gazelor n atu rale în oraşul fbilfsi a
© D e p ă ş ire a p lan u lu i de p ro d u cţie pe a n u l 1962 n u m a i cu u n u la s u tă va Pe acesl d ru m , a c o n tin u a t el, au C onstructorii din Tbilisi şi cei din rep re zen tat în an ii 1960-1961 240.000
î n s e m n a o p r o d u c ţie s u p l i m e n t a r ă de 1,703 m a ş in i- u n e lte a ş c h ie to a r e de m e ­ p ă ş it ilu m in a ţii Iii ai p o p o r u lu i ru s O rdjonikidze m erg unii în înlim piim - de to n e de cărbuni, p ăcu ră şi petrol
tal, 770.000 tone de oţel, 2.972 de Iracto are, 65.500.000m etri de ţesături l’uşkiu şi L ernim itov, m a i tirziu rea celorlalţi. R itm ul în a in tă rii lor lainpant pentru transportul cărora ar
de bumbac, şi m ulte alte produse. G orki. Ei pu rtau in inimi o m a re se accelerează. ii fo s t n e c e s a re 15,500 d e v a g o a n e de
dragoste faţă de poporul gruzin, faţă cale ferată şi cisterne. D atorită fo­
« R e d u c e re a p reţu lu i de cost al p roducţiei cu n u m ai unu la s u tă in de cu ltu ra lui. S p re R usia, au m e rs Iii v a le a T jţa n iu r lin g ă M ţhet, cea losirii com bustibilului guzos g o sp o ­
cursul actu alu lu i septenal va perm ite ca în 1065 să se obţină în în tre p rin d e­ pe ac e st d ru m cei m a i b u n i fii ai m ai veche capitală a Gruziei, se în­
rile din R .S .F .S .R . o s u m ă cu care se pot e x tra g e sa u p roduce 10 m ilioane poporului gruzin, care vroiau să cu­ tinde orăşelul m uncitoresc al c o n s­ dăria o răşen ească a oraşului Tbilisi
to n e de c ă rb u n e , 30 m ilio a n e to n e de ţiţei, 50.000 de tra c to a re , 100 m ilioane n o a sc ă sufletul şi cu ltu ra m arelui
m etri de ţe s ă tu ri de b u m b ac, 20 m ilio a n e de perechi de în c ă lţă m in te de piele. frate, poporul rus,.. Şi iată că acum ,

50.011!) t o n e d e g r ă s i m i a n i m a l e e i c . prin aceste locuri Irece alt traseu, al tructorilor form at din frum oase v a ­ a realizat anul trecut o economie de
prieteniei, conducta de g aze O rdjoni- g o an e rem orcă. In fiecare v ag o n exis­ 5,3 m ilioane ruble.
o Dacă lucrătorii din agricultură vor vinde anul acesta statului num ai Intr-una clin secţiile uzin ei constructoare ele maşini- kidze-Tbilisi. tă sobă, racilor, spălător — în ge­
nere tot confortul. G. LăBANIDZE
cu u n u la su lă m ai m ulte produse a g ric o le decit prevede planul, aceasta va unelte ..Sergo Orăjonticiăze“ din Moscova. In m unţi ră su n ă bubuitul explozii­
lor. S e fac a u ziţi m a e ştrii „ flăcării Constructorii au şi term inat insta- corespondent al ziarului
în se m n a un plus de 640.000 tone de cereale, 51.300 tone de b u m b ac brut. IN FOTO: Brigadierul A. Jidkov (stingă) şi lăcătuşul V. „Pravda"

656.000 tone de sfeclă d e z a h ă r , 100.000 t o n e d e c a r to fi. 323.000 lo n e d e la p te , Nazarov lucrează la asamblarea unei linii automate pentru

398.000 lone de lină, peste S l m ilioane de ouă. producerea de maşini agricole „IL-151“.