Page 83 - 1962-06
P. 83
Nr. 2332 DRUMUL SOCIALISMULUI pag< 8
! »mMgfissggaam^fcTa^TOaaagaMgsggi^WKfityffl^^
Consumuri specifice mi c i
economii man 25 IU N IE 1962
DEVA: Focuri in munţi — cine „23 August“ ; ORĂŞTIE: Frumoasa
matograful „Patria“ ; Iubire încătuşa Lurettc — cinematograful „V. Roai-
F u lo sin d m a i bine m a te ria lu l lem nos tă — cinematograful ,,-F. Şirbu“ ; tă“ ; In liniştea serii — cinematogra
brumoasa aventura — cinematograful ful „Flacăra“ ; SIMERIA : Muzicantul
Reducerea preţului de cost la dimensiunile cerute, folosi In centrul oraşu grădina de vară; HUNEDOARA: Ul orb — cinematograful „I. Pinti-
planificat pe tonă şi tonă-km. rea deşeurilor pentru construi lui Petroşani, a tima repriză — cinematograful „Vic lie“ ; H A fE G : Puştiul — cine
la scosul, apropiatul şi tran rea de ţăzi, au constituit căi si !ost amenajat de toria“ ; Dragoste ele septembrie — ci matograful „Popular" ; BRAD: Post
sportul materialului lemnos cu curind un frumos nematograful stadion „Corvinul“ ; restant — cinematograful „St. ro
fun-icularele şi tractoarele, re gure de economisire a lemnu local pentru laclo- SEBEŞ: Ultimul meu tangou — ci şie“ ; LONEA : Doctorul din Bol
ducerea pierderilor de lemn la bar. nematograful „ Progresul“ ; Legea c iicnozv — cinematograful „ Minerul“ ;
lui. Numai in lunile aprilie şi lege — cinematograful „M. Sadoyea- TEIUŞ: Flăcări iii taiga — cinema
recoltarea şi manipularea ma mai, am economisit 57 m.c. buş IN FO'TOQRA" nu"; PETROŞANI: Cîntecul între tograful „V- Răpită“ ; ZLAŢNA :
terialului lemnos prin folosirea teni de fag şi aproape 30 m.c. FIE: Aspect din Vini da libertate — cinematograful
deplină a mecanismelor şi uti cherestea pentru lăzi, a căror acest locul. rupt — cinematograful „Al. Sabia“ :
lajelor din dotare, sînt sarcini valoare totală este de 18.000 lei. Omul amfibie — c'mcmatpgraful „7 „ Muncitorul“ ; IJJA ¦' Poveste despre
de bază ale colectivului între Aceste economii au fost obţinu
prinderii noastre, sarcini reieşi te prin reducerea consumului Noiembrie“ ; AERA IULIA : Drum o fată — cinematograful „ Gh. Dajn“;
te din Directivele C.C. al P.M.R. specific de cherestea pentru lăzi
cu privire la criteriile princi la 1,657 m.c. faţă de 1,7 m.c. bun, autobuzulc: — cinematograful APOl.DUL DE SUS: Evdolua — ci
cit este prevăzut şi de buşteni
„Victoria“ ; l'cnix — cinematograful nematograful „23 August".
pale ale întrecerii socialiste. Re pentru cherestea la 1,738 m.c. OOOO OOOOOOO<X>OOe><^OOO0O<X>OOOOOOO<y>OOOOOOOOOOOOOOOO
zultatele obţinute pînă acum do faţă de 1,75 m.c. Merită să fie
vedesc o preocupare permanen evidenţiaţi în această muncă, ANUNŢ IMPORTANT! |
tă din partea întregului colec brigadierii Siniion Cornea, Vio-
tiv pentru traducerea în viaţă rel Ivaşcu, Emil Blaga, Maria IN T R E P M E g » DE CONSIRUOTil SIDERURGICE
a acestor sarcjni. Acurmploae, şipcuitcare, şi Eli-
Modernizarea secţiei de lăzi sabeta Szabo, circularistă. HUNEDOARA
prinţr-o nouă grupare a circu ing. R. MOGOŞAN
larelor în fluxul tehnologic, şeful serviciului producţie I. F. zSBSBi Oferă spre vîuzare din stoc disponibil
utilizarea maximă a cherestelei O răştie conform H.CM. nr. !16 / 1962, următoarele
Pe teme guifairale
A p licăm metode n o i de lu cra Din fier vechi, ofel nou — FITINGURI din fontă — negre şi zincate de 1/4 „-4“
— MATERIALE DE CONST RUCŢII din care :
'A telieru l n o stru ele tu rn a to rie f u r n i m in a te o p e ra ţiile de f o rm a r e şi d e z b a în tre p rin d e r ile şi instituţiile din
zează secţiilor prelucrătoare unele pie tere iar piesele turnate sînt de cea subordiriea sfatului popular al oraşu plăci de gresie de 10x10 cm.
m ai bună calitate. lui regional D eva şi-au luat a n g a ja
se ce trebuie înlocuite la locom otive m entul de a sprijini oţelarii în spo întrecerea brigăzilor arti sties de agitaţie plăci opaxit de 20x20 cm.
Folosind aceste m etode, num ai în rirea producţiei de m etal, prin co
le intrate în reparaţii, E xecutarea aces lu n ile ap rilie şi m ai am reuşit să lectarea de cît m ai m u lt fier vechi. De curind, la Orăştie, în ca găzii artistice de agitaţie de la şnur de asbest uscat de 0 2,5 mm.—40 mm.
re d u c e m reb u tu l la 0,78 şi 0,8 la sută In prim ul semestru din acest an an drul Festivalului regional al cuartită granulată
tora constituie de fapt planţd nostru fa ţă de 1 la sută cît este adm is. Cele g a ja m e n tu l lu a t p re v e d e co le c ta re a şi cîntecului şi dansului „Pe plaiu
m ai bune rezultate au fost obţinute predarea către I.C.M . a unei canti rile Hunedoarei“, a avut loc o
de producţie pp carţ, lună de lună de comuniştii D um itru Cornea, Petru tăţi de 74 tone fier vechi. In urm a pasionantă întrecere între Bri întreprinderea forestieră. Acesta azbociment praf
D a n c iu , Z aslo ţi S ig ism u n d şi tîn ă ru l a c ţiu n ilo r in tre p rin s e s -a c o le c ta t şi găzile artistice de agitaţie ale a ilustrat cu exemple bine alese asbest praf
h a m îndeplinit, ffoi m ai turnaţii însă Viorel H om orodeanu. p redat I.C.M .-ului de la începutul an u întreprinderilor din localitate. strădania depusă de forestieri
Astfel, brigăzile artistice de geamuri riglate
d ife rite p iese şi p e n tru a lte u n ită ţi In aceeaşi perioadă am obţinut eco lui şi p în ă acum peste 80 tone fier agitaţie de la Fabrica chimică
nom ii în v alo are de peste 6.000 lei vechi. — sectorul 2 şi 3 — şi de la
aparţinătoare D irecţiei regionale prin reducerea încărcăturii de fontă Fabrica „Vidra“ au prezentat în pentru traducerea în viaţă a — MATERIALE CIHIMICE din care :
n o u ă şi înlocuirea p a rţia lă a acesteia Comuna noastră spectacolele date aspecte carac sarcinilor reieşite din Documen- > fi'uorosilicat de sodiu
C-F.R. T im işoara. cp fo n tă veche colectată d e noi. tot mai frumoasă teristice din munca însufleţi
A ceasta s-a făcut ţinîndu-se scam ă de tă depusă de colectivele de tele Congresului al Ill-lea al j — MATERIALE TELEFON1 CE
In acest a n sarcinile noastre sînt condiţiile m ecanice cerute de fiecare Mobilizaţi de deputaţi, locui muncitori pentru realizarea sar
piesă în parte. torii comunei Petreşţi au ame cinilor de plan, pentru continua P.M.R. cu privire la refacerea şi — MATERIALE DE CALE FERATA DIN CARE :
şporite. D e aceea, a fost necesar să najat în faţa fabricii de hîr- îmbunătăţire a calităţii produ regenerarea patrimoniului fo- I moderator de viteză tip 45
Realizările obţinute pînă acum con tie „1 Mai“ un frumos parc selor. Un program mult apreciat aparate de manevră tip 17.65
găsiip noi m etode de lucru p rin a stituie o dovadă grăitoare a eficaci cu o fîntînă arteziană, pe de spectatori a fost cel al bri restier, la valorificarea superi
tăţii preocupărilor colectivului nos străzi au amenajat rondouri de
căror aplicare să obţinem o creştere tru de turnători pentru aplicarea m e flori, iar de curind s-a termi oară şi raţională a masei lem
todelor noi de lucru, în scopul creş nat trotuarul de beton de pe
a productivităţii m uncii. Rezultatul te rii p r o d u c t i v it ă ţ i i m u n c ii şi î m b u strada principală.
nătăţirii calităţii produselor turnate.
străd an iei n o astre n - a întîrziat. să se noase etc. ^ MATERIALE Şl ECHIPAMENT DE PROTECŢIE din care:
Ş T E FA N M ÎN D R E SO U întrecerea brigăzilor artistice
arate, locepînd din luna aprilie fo m aistru tu rn ăto r A telierele R.M.R. pantaloni vătuiţi
de agitaţie a fost urmărită cu
losii!) ţ u suepeş b e iitp n jta în a m e s te S im eria viu interes de ţin public nume şorţuri din prelată -
ros.
cul de fo rm are şi p en tru m iezuri. coliere din piele o
LAURENŢIU POPESCU
Acest liant asigură o legătură per genuneliiere din piele ^
fe c tă a m a te r ia le lo r d e am estec şi o umerare o
com portare bună a am estecului la - şorţuri pînză cauciucată §
p p eratiile d e fo rm a re şi tu rn a re . D e corespondent &i»0<:>OC>< X X > ^ ÎK X > 0 0 0 < » fX X > 0 0 0 0 0 0 < X > 0 '® O C > < > > 0 0 0 0 O O O O O O O O O O O O
a s e m e n e a , d e m a i b i p e ,dp d o u ă lu n i
de zile turnătorii noştri aplică cu Emisiuni locale în sprijinul producţiei
m ult succes tu rn area în cochile m eta TRUSTUL M lN iT o E V A ^
lice a c o rp u rilo r şi c o n u rilo r de la In cadrul multiplelor proble introducerii pe scară largă a I A N G AJEAZĂ IMEDIAT
me pe care le tratează colecti tehnicii noi ş.a. In acest sens,
robinctii de probare, conurile robi- vul de redacţie al staţiei de ra- zilele trecute la staţia de radio- o trei ingineri constructori
dioficare din Petroşani, un loc ficare tov. Eugen Kolev, ingi
n e ţilo r d e la sticla d e n iv el şi a important îl ocupă organizarea ner, a vorbit despre „Metode
emisiunilor în sprijinul produc tehnice înaintate la săparea
a lto r -piesp. I n fejiil a cesta sîpt e li
Succesul ccţiunilor — legătură cu masele ţiei. Astfel, sătpîămînal, la rubri puţurilor de extracţie din Va ® trei ingineri electromecanici
cile „Aportul nostru la progre lea Jiului“, iar tov. Ludovic ° patru tehpieieni mineri
sul tehnic“ şi ,.Muncitori frun
Atîţ din experienţa proprie transportat cu autocamioanele le mai importante propuneri a taşi la microfon“, precum şi Kristaly, şef de brigadă la ® doi tehnicieni constructori
în reportaje, note etc., sînt
cît şi din munca altora m-am circa 170 m.c. piatră brută, popularizate metodele noi de U.R.U.M.P., a vorbit despre or- o frei tehnicieni electromecanici
muncă, succesele obţinute în în
fost înfăptuită, a făcut ca ce trecerea socialistă, rezultatele aavizarea şi desfăşurarea între ° doi ingineri economişti
convins că cheia succeselor în nîtpvs vîip io vînri npi vi cp— tăţenii să vină cu noi propu cerii socialiste la U .R.U.M .P,
activitatea pe care o desfăşor -tăţeni de pe strada viilor au lu- neri. Zilele trecute, cu prilejul
RUSALIN B A L Ş A N ® patru ingineri geologi sau geologi
ca deputată constă în legătura' crat voluntar la săparea si lăr- unei întîlniri pe care arn avut-o ¦*&)>._**C*.«•,A & n . 'i i f t¦*i • « patru ingineri topografi
corespondent
cu masele de cetăţeni din cir
cumscripţie. In circumscripţia girea drumului şi la taluzarea cu alegătorii din circumscrip ® patru tehnicieni topografi
lui. In cadrul celor 672 ore de ţie, după ce am analizat activi
nr. 25 din oraşul Deva, unde muncă voluntară prestate de ce tatea de pînă acum, am discu C ălăreţi de muzică populară în mijlocul an m d*’’*
am fost aleasă ca deputată, or tăţeni s-au săpat 152 m.c. pă- tat despre ce anume să facem
ganizez în mod periodic — de în viitor. colectiviştilor PENTRU EXPLOATAREA MINIERA CERTEJ-SACARIMB
obicei trimestrial — întîlniri Cuvîntul deputatului In urma discuţiilor şi propu Zilele trecute, colectiviştii din cultural un reuşit recital de ® un inginer electromecanic
cu alegătorii unde discutăm di nerilor făcute, s-a întocmit un comuna Brănişca, raionul llia, cîntece.
mint, taluzîndu-se strada pe o plan de acţiune. împreună cu au avut oaspeţi. Orchestra de ° un inginer topogrgf
ferite acţiuni ce trebuie în lungime de 150 m. şi o lăţime de alegătorii am stabilit ca pe muzică populară „Doina Arge Colectiviştii, veniţi în număr
treprinse. Ajci ne sfătuim asu 10 m. O acţiune asemănătoare strada Petru Maior să amena şului“ din Piteşti, aflată in tur mare la spectacol, au aplaudat 0 up tehnician topograf
pra acţiunilor gospodăreşti ce am stabilit să organizăm şi pe jăm un părculeţ, iar pe strada neu prin regiunea noastră, a cu căldură măiestria artiştilor
vrem să le organizăm şi alte strada P. Maior unde s-au tran Viilor să amenajăm pe una din prezentat pe scena căminului piteşteni. ® un tehnician electromecanic
aspecte. In cadrul unei astfel sportat deja 12 m.c. piatră părţi un trotuar, iar pe partea • un geolog
brută. carosabilă să transportăm în M. ŢIC ® un inginer miner
de întîlniri, cetăţenii de pe stra că 20-25 m.c. pietriş care să ® opt maiştri mineri
da Viilor au venit cu propune La toate aceste rezultate o fie aşternut peste piatra brută. corespondent
contribuţie preţioasă şi-a adus-o Cu toţii, cetăţenii s-au arătat T ea t r u e x p lo a t a r e a m in ier a m u n c e iu l mic
rea de a se lărgi drumul de ac şi comitetul de stradă al cărui hotărîţi să contribuie la înfăp
ces şi a se taluza. Propunerea a preşedinte este tov. Aron Ple tuirea acestor propuneri. Spectacol Sa Baru IViars • doi ingineri mineri
trezit un viu interes în ripdul ter. Fiind mereu în mijlocul ce ° un inginer economist
tuturor şi chiar în cadrul întâl tăţenilor, î-a mobilizat la mun Nu de mult sfatul popular Sala clubului întreprinderii „C era iubiţi sovietici“, „C întec d rag de v ia ® un maistru miner (mineri, ajutori mineri)
nirii, ei ş--au angajat să parti că voluntară, şi s-a preocupat orăşenesc a analizat munca de m ica“ din B aru M are a găzduit zi ţă n o u ă “ şj „ J i e n e a ş c a “ . ® un maistru electromecanic
cipe Qd toţii la muncă volunta de asigurarea pietrei brute. pusă în ce priveşte buna gos lele trecute form aţiile cujtural-artis- ® un inginer geolog
ră. Dar pentru amenajarea stră podărire. Cu acest prilej cir- tice ale spitalului din Păclişa. La Cele cinci soliste vocale care au ® un tehnician topograf
zii era necesară o anumită can Faptul că strada Viilor a fost cumscriiPţia noastră a fost de spectacolul prezentat de form aţia de urcat scena în cadrul aceluiaşi, spec 9 doi sudori
amenajată şi astfel una din ce- clarată fruntaşă pe oraş înmînîn- cor, echipa dc dansuri populare, re tacol s-au bucurat de aprecierea u n a • zece artificieri
titate de piatră ce trebuia tran citatori şi solişti vocali, au lu at p arte nim ă a publicului. Ap plăcut îndeo
sportată din altă parte. Pentru du-i-se „Steagul d.e comitet de ap ro a p e 400 de m un cito ri de la „C e sebi m elodiile p o p u lare „M în ă bade. ® douăzeci muncitori calificaţi
a ne ajuta in acţiunea propusă, r a m i c a “ , d e Ia s e c t o r u l f o r e s t i e r şi boii b in e !“ , „ V in e d o r u ’ şi m ă -n tre a -
am solicitat sprijinul sfatului stradă fruntaş“. Această apre şantierul de construcţii drum uri, pre b ă “, ro m an ţa „ N -a i să ştii n ic io d a tă “ , jPENTRU EXPLOATAREA MINIERA GHELAR
popular orăşenesc, care ne-a cum şi colectivişti d in L iv a d ia , V a le a ş.a.
L u p u lu i şi P o n o r.
ciere a muncii noastre ne-a mo Pentru spectatorii prezenţi la acest 0 doi ingineri mineri
Intr-un aran jam en t pe mai multe spectacol ca şi p e n tr u a rtiştii a m a to ri
Oameni şi fapte bilizat si mai mult în acţiunile voci, corul, fo rm at din peste 60 de oaspeţi, com itetul sindical al în tre • cinci maiştri mineri
de viitor. m e d i c i , s u r o r i m e d i c a l e , i n f i r m i e r e şi prinderii „C eram ica“ Baru M are a
alţi muncitori sanitari, a dovedit o organizat pc stadionul sportiv din lo ® şaizeci mineri
NICULINA RAŞINARU calitate o frum oasă serbare cîmpe- ® una sută ajutori mineri
9 una sută douăzeci vagonetari
•yrr?#»:»* #¦*-1f*"*I d ep u tată în circum scripţia bună pregătire. Cu Piuite aplauze au nească. 9 treizeci muncitori necalificaţi .
electorală nr. 25 D eva fost răsplătite bucăţile „Cu voi fraţi ^
U n sLeguleţ triu n g h iu la r, roşu ca •ţ PET R E FĂ RCA ŞIU
Ies ce în sea m n ă scu rta rea tim p ii- J
l fla că ra în lh n p in ă p e v iz ita to r i în lu i d e rep a ra ţie, d e aceea au -j > _ Angajarea se face cu îndeplinirea condiţiilor de studii şi ve-$
i secţia electrică a A telierelor cen k o tă rît să lucreze şi peste orele ^
ÍÍ —-t r a l e d i n C r iş c io r de program . D upă 72 de ore, tro- ¦j Asigurăm animalelor cantităţile ) cbime conform H.C.M, 1053/19 60 pentru personalul te h n ic i
„Secţie fru n lin i a fost dus în a p o i la m in a V a - ] n ecesare de furaje
lea M o rii şi in sta la t. R ecu noştin ţa ]j \ superior, iar pentru m aiştri con forai H.C.M. 1061/1959. {
Í. t a ş ă “ . m in erilo r a fost atunci cea m a i 1 Pentru a contribui la aprovi lor depinde în măsură hotărâ tea de seminţe pentru anul vii
I D acă stegu leţu l ar fi în soţit de m are ră sp la tă a m u n cii lor. -j ) Pentru exploatarea minieră Gheţar se asigură căzute în dotv I
un ju rn al care să cuprindă d es ( mitoare comune, iar masa la cantină contracost,
[ crierea fa ptelor pen tru care m un zionarea oamenilor muncii din
cito rii secţiei electrice au fo st d is centrele muncitoreşti apropiate, tor. Nu vom mai fi deci nevoiţi
l s-artin ş i, m u lte p a g in i P a sin i m u lte ar trebui să cu- 1 cu produse animaliere cît mai toare şi de asigurarea bazei fu s-o cumpărăm.
a şte rn e în prin d ă ju rn alu l secţiei pen tru a multe şi pentru a obţine veni rajere. Asigurarea unor canti •'N/VV-,
t e l zilnic- S ă răsfoim cu gh idu l descrie m u lte asem enea fapte. C on - - turi sporite, gospodăria noastră Asigurarea cantităţilor nece
ştiin ţa în a in ta tă a m u n citorilor d in •} colectivă şi-a îndreptat atenţia tăţi îndestulătoare de nutreţuri sare de furaje însă, depinde în
cîteva, în toarcem file le cu cîtc- secţie face ca repararea u tila jelo r } în acest an spre creşterea unui în sortimente variate şi de bu mare măsură şi de felul cum se ANUNŢ
m in iere să fie ex ecu ta tă în cel "j număr mai mare de ani nă calitate pentru hrana ani face recoltarea lucernei, trifo
v a să p lă m h ii în u r m ă ; m a i scurt tim p. C it d esp re ca lila - male. La sfirşitul anului, malelor existente în prezent şi iului, borceagului şi fineţelor
tea reparaţiilor, num ai cu vin te d c 1 efectivul de animale al gos a celor pe care le vom mai naturale. Este bine ştiut că pe
N o a p te. B ătăi in sisten te in uşă la u d ă M u n citori ca cei d in ceh i- ^ podăriei va număra 342 bo cumpăra, precum şi crearea re măsură ce se întîrzie recoltarea
pa com u n istu lu i M axiin T o d , sau î vine, din care 114 vaci de lap zervelor necesare, constituie o furajelor, scade mult valoarea
îl trezesc p e m a istru l T raian L u - ., te, 280 porcine, din care 40 preocupare de căpetenie a co lor nutritivă şi se produc pier C O O P . „D R U M N O U " H U N ED O A R A '
j lectiviştilor din Rapolt. De acee- deri de recoltă. De aceea, una
ca. II că u ta cin eva d e la flo ta - scroafe fătătoare, 618 oi cu lină ea, Ia indicaţia organizaţiei de din cele mai importante sarcini <
semifină şi un număr însemnat partid, a fost acordată la timp este organizarea recoltării şi a
ţie pen tru că se defectase m otoru l de păsări. Avem deci posibili toată atenţia cultivării plante transportului furajelor în cel
tatea să livrăm statului însem mai scurt timp şi depozitarea
p rin cip a l. In c îte v a m in u te şi şe nate cantităţi de produse ani lor furajere şi sporirii produc lor în bune cpncliţiuni. Zilele primeşte ucenici pentru calificare prin şcolarizare timp dej
maliere, mai ales că producţia trecute am început a doua coa
fu l secţiei electrice, T raian Luca, a lu i G heorghe O nea, A vram S tîn - de lapte, pe cap de vacă fura ţiei acestora. încă din anul tre să la lueernă, iar la trifoi şi fin trei ani la urm ătoarele me serii ; ’ <
gă sau ca A u rel N egru, Ion B ă- jată va fi cu 400 litri mai mare cut a fost Insămînţată cu tri prima coasă. Pentru însilozări,
era lin gă m otor. îş i îm p ă rtă şi gh i răştean u , Ion M u n teanii şi a lţii, j decit cea din anul trecut, iar foi şi lueernă o suprafaţă de 107 am pregătit deja şapte gropi ® bijuterie
şi-au făcu t d in ca lita tea lu crărilor numărul de porci îngrăşaţi va cu o capacitate de peste 800 to
d ă rile m u n citorilor ce-l înconjurau: o chestiu n e d e p rim ordin . } fi şi el de asemenea mai mare. ha., iar în primăvara acestui an ne, ceea ce va permite să insi- 9 croitorie bărbăţi
j Numai prin contractarea lapte am mai însămânţat 35 ha. cu lozăm cantităţi îndestulătoare
„D e dem on tai nu p o t să -l dem on 1 lui şi cărnii vom obţine un ve porumb pentru siloz, 20 ha. cu pentru întregul efectiv de ani « cismărie-tălpuitori
nit de 676.000 lei. Pînă acum, borceag şi 5 ha. cu sfeclă fura male proprietate obştească, să
te z singur şi ap o i rep a ra ţia ar d u am şj livrat mai mult de jumă jeră. Mai avem şi o suprafaţă sporim productivitatea lor şi să 9 richtuitori '
de 170 ha. cu fineţe naturale întărim din punct de vedere eco
ra peste 10 ore. Să v ă d ce pot H ărn icia şi p riceperea m u n cito- 1 tate din cantităţile contractate nomic şi organizatoric gospo • reparaţii-obiecte uz casnic
rilo r d in această secţie stau în scri- ^ şi se prevede o depă-şire a aces pe care, în primăvară, am efec dăria colectivă.
fa ce“. R evizu i m o to ru l fu aten ţie. se p e fiecare in stalaţie d e sem na- .] tora. tuat lucrări de întreţinere, ca ® instalaţii sanitare
imprăştierea muşuroaielor, cu VIRGIL BL1DARU
P riceperea şi experien ţa l-au a ju Dezvoltarea creşterii anima- » tîmplărie mobilă
răţirea de mărăcinişuri şi spini. inginer agronom la G.A.C.
ta t să găsească im ed ia t defecţiu U zare o p tică şi acu stică d e la to a - : Ielor şi mărirea productivităţii Tot în primăvara acestui an am 9 electricieni instalatori lum ină şi forţă
mai însămânţat sub plante pro „23 A ugust“ Rapolt.
nea. L a ro to r con exiu n ile se m o d i te m in ele d in ţară. M odest, do u ă ¦i tectoare 115 ha. cu trifoi şi 12 Candidaţii trebuie să îndeplinească următoarele condiţii :
^ ha. cu lucerna. In felul aces
ficaseră. D u p ă 45 d e m in u te de litere in d ică locu l unde au fo st } ta, ne-am asigurat şi cantiţa- — să fie din localitate
j —r să fie absolvenţi a 7 clase elementare
m uncă m otoru l fun cţion a d in nou. —f a b r i c a t e : „ A . C .“ A telierele — să aibă vîrsta între 14— 16 ani
Cererile de înscriere se prezintă la biroul cooperativei pînă*
P ro d u cţia nu a su ferit. C rişdor. la 1 iulie 1962.
în to a rcem m a i m u lte file. P opo 1.„ A c e s t e a s î n t d o a r u n c r î m p c i
sim la una clin z ile le lu n ii iu n ie. din fa p tele care au fă cu t ca ste
gu leţu l pu rpu riu ca fla că ra p asiu -
L a a telier a fo st adu s un troliu n ii cu care m uncesc aceşti oam en i -j
să strălucească in secţia electrică -j
d e la m in a V a lea M orii. In sta a A telierelo r d in C rişcior. •j
^
la ţia electrică era defectă. R epa
ra ţia ar fi d u ra t în m o d norm al
a p ro x im a tiv o lună. D ar m in a a vea Sneepînd cu data de 1 iulie a.c., candidaţii vor fi siipuşi la^
n evo ie d e acest tro liu cît m a i re D. CRICOVEANU /p ro b ă practică, timp de două luni, după care cei corespunzători;
HOREA POPA1
pede. M uncitorii secţiei au în ţe- ţ vor in tra la examen de admitere.. ^