Page 84 - 1962-06
P. 84
Pf. 3 DRUMUL SOCIALISMULUI Nf. 2332
O emoţionantă sărbătoare a prieteniei ULTIMELE ŞTIRI ULTIMELE ŞTIRI ULTIMELE STIR!
n a t u - sovietice
P re sa din ţă rile so cialiste despre vizita d elegaţiei de p a rtid Sâ înceteze jocul periculos P r i m a culegere de versuri
ş i guvernam entale a U. R . S . S . în R . P . R o m î n ă revoluţionai e în Cuba
Uniunea Sovietică astăzi de 15 ori mai mare decît în format într-o manifestare cordială a al atomiştilor americani ! HAVANA 23 (Agerpres). — Volumul, care cuprinde poezii ^
trecut“. prieteniei şi colaborării frăţeşti intre Cu prilejul apropierii zilei de 26 scrise în timpul revoluţiei, poartă
MOSCOVA 23. — Corespondentul cele două popoare vecine. Eu este o — Protestul oamenilor de ştiinţă japonezi iulie, dala la care în amil 1953 a titlul „Pentru 26. iulie' Aceasta $
Agerpres transmite : „ Populaţia Craiovei şi colectivul manifestare luminoasă a prieteniei şi începui lupta împotriva lui Batista, este prima culegere din lucrările
Uzinei „ Eleclroputere“ au salutai cu coeziunii tarilor socialiste, a voinici T O K IO 23 (Agerpres). — TA SS m ai cu seam ă îm potriva experienţe Uniunea scriitorilor şi oamenilor poeţilor cubani, scrise in perioada *.
Ca in fiecare zi de la începerea vizitei, nespusă căldură delegaţia sovietică, lor de a trăi în pace şi colaborare transm ite: de artă din Cuba a editat o anto de luptă a poporului cuban pentru ţ
..Pravda“ şi alte ziare sovietice, pu scrie în continuare „Tribuna Lüdu“. cu toate popoarele, de a lupta pen lor nucleare am ericane la m are alti logie de’ versuri revoluţionare, scri libertate care a început în 1953. ă
blica ample materiale şi fotografii Drumul prin oraş a prilejuit o pu tru pace in Balcani, pentru transfor C ondam nîud cu severitate jocul pe se de poeţi cubani.
infăţişindu-i pe tovarăşii Nikita Ser- ternică manifestare a prieteniei romi- marea lor într-o zonă a păcii, pentru riculos al atom iştilor am ericani, o a tudine. O am enii de ştiinţă japonezi
gheevici Hruşciov şi Gheorghe Gheor no-sovielicc şi a sentimentelor de prier dezarmarea generală şi totală, jicnim m enii d e ştiinţă jap o n ezi cer să sc
ghiu-Dej în mijlocul oamenilor mun tenie fată de celelalte tari socialiste“ . instaurarea unei păci trainice pe îu- pună neîntîrziat capăt experienţelor c a re se p r o n u n ţă p e n tr u p a c e şi secu
cii din lara noastră. „Solii Uniunii Ziarul publică de asemenea expuneri li eaga noastră planetă". n u c le a re şi să se in te rz ic ă p e n tr u to t
Sovietice, scriu corespondenţii „Prav- ale cuvîntărilor rostite de tovarăşii deauna arm a nucleară. ritate în întreaga lume, sînt datori
dei“, au cutreierat aproape întreaga Gheorghe Gheorghiu-Dej şi Nikita Vecinul nostru de la nord — po
tară. Peste un milion de oameni au Serghecvici Hruşciov la Lupeni. porul frate romîn, trăieşte zile pline N oi nu putem fi de acord cu a rg u să folosească cunoştinţele lor spe
salutat pe oaspeţii din '(ara Soviete de entuziasm, scrie „Zemedelskoe m entele invocate de S.U.A. pentru a
lor, de-a lungul întregului lor drum. Informaţii despre desfăşurarea vizi Ztiame“. Vizită delegaţiei de partid justifica reluarea de către ele a ex c iale şi re z u lta te le c e rc e tă rilo r ştiin Teritoriilor Ruanda şi Urundi frétais să
Vizita delegafiei de partid şi guver tei înalfilor oaspeţi sovietici si despre şi guvernamentale sovietice in frunte perienţelor nucleare, a declarat recto li se acorde o independenţă reală
namentale sovietice s-a transformat cvvinlările rostite cu acest prilej au cu N. 5. Hruşciov s-a transformai rul U niversităţii din Tokio, Sendzi ţifice pentru a dem onstra poporului
într-o emoţionantă sărbătoare a prie apărut în toate ziarele poloneze. încă din primele minute intr-o mani — Intervenţia reprezentanţii'ui romîn în Comitetul
teniei romîno-sovieticc, într-o demon festaţie grandioasă şi spontană a prie întreaga prim ejdie pe care o im plică nr. 4 al O. N. U.
straţie a unităţii şi coeziunii popoa R. S. C e h o slo va că teniei sovielo-romîne. Importanta aces
relor comunităţii mondiale socialiste“. tui eveniment depăşeşte graniţele /?«• experienţele nucleare am ericane la
PRAGA. — Corespondentul Ager miniei. Cuvintele rostite de N. S
Reportajul consacrat vizitei dele pres transmite: Hruşciov pe pământul roinlnesc s-au m are altitudine.
gaţiei de partid şi guvernamentale făcut auzite în cele mai indehărlafe
sovietice în Oltenia, este intitulat su Rclatînd despre vizita făcută la Lu colturi ale lumii si atrag atenţia opi F ără a m ai vorbi de urm ările p ri
gestiv „ Poporul romîn se bucură“. peni de delegaţia de partid şi guver niei tviblice din toate ţările". m ejd io ase pe care le p o t pricinui
Â1 ratînd că „nu mai poli recunoaşte namentală a Uniunii Sovietice, zia
vechea Oltenie“, autorii reportajului rul „Rude Pravn“ citează din cuvîn- Sub titluri ca : „Pretutindeni oa K aia. în num ele păcii şi securităţii o m enirii b o m bele ato m ice căzute în N E W Y O R K 23 (A gerpres). - prin abolirea form ală a statutului co
scriu că „afară de sondele petrolifere tarca tovarăşului Gheorghe Glieorghiu- menii muncii români întâmpină cor întregii lum i cerem să se p u n ă cap ăt fondul m ării, experienţele nucleare L u în d cuvîntul în cadrul discuţii
şi de exploatările de cărbune Ia zi, Dcj aprecierile despre trecutul revo dial delegaţia de partid, si guverna experienţelor cu arm a nucleară deoa am ericane la m are altitudine im pli lor ' din Com itetul nr. 4 al O .N .U . lonial şi f ă ră a elim in a fo rm ele con
au apărut aici puternice întreprin luţionar al minerilor din acest ba mentală sovietică.“, „O briclnni" fră rece fiecare nouă explozie sporeşte că consecinţe grave pentru oameni, în p r o b l e m a t e r i t o r i i l o r R u a n d a şi
deri ale industriei electrotehnice şi de zin carbonifer si declaraţiile despre ţească de nezdruncinat leagă IJ R.S.S. prim ejd ia izbucnirii unui război n u d e o a re c e p o t p a ra liz a le g ă tu rile şi n a U rundi, reprezentantul R.P. Rom îne, crete ale dom inaţiei coloniale, dintre
prelucrare a lemnului. Intîlnirea oas încrederea nezdruncinată a poporului ¦ şi Rnmînia“, „Noi . întâlniri cordiale clear. A rm a nucleară trebuie lichi vigaţia aeriană, pot crea tulburări M ihail H aşeganu a spus printre al
peţilor sovietici cu oamenii muncii romîn în victoria definitivă a socia ale lui N. S. Hruşciov pe pământul d ată. A cum este im p o rta n t ca toţi grave în explorarea paşpică a C os tele : care ocupaţia m ilitară este fără în
din linului reînnoit a fost caldă şi lismului. Ziarul subliniază că în cu romîneşc“ . „Intr-o unitate de nezdrun oam enii să depună eforturi spre a mosului, a declarat unui corespondent O rganizaţia N aţiu n ilo r U nite s-a
cordială“ . vântarea sa tovarăşul N. S. Hruş cinat către viitorul luminos — comu obţine cit m ai curînd încetarea ex p e a! ag enţiei T A S S cunoscutul om de preocupat îndelung în cursul ultim ilor doială, form a cea m ai acută.
ciov a vorbit despre imensele schim nismul“ ..Popoarele U.R.S.S. şi Ro rie n ţe lo r şi in te rz ic e re a a rm e i n u ştiinţă-fizician. profesorul Siuoiti Sa- a n i dc v iito ru l te rito riilo r R u a n d a şi
Vizita la uzina „Eleclroputere“ şi bări sociale caic au avut loc în {ara mâniei luptă pentru triumful comu cleare. kata de la U niversitatea din N agoi. U rundi. A m intrat acum în ultim a P o rn in d tocm ai dc la acest punct
mitingul care a avut loc la Craiava noastră, despre puternica înaintare a nismului“. „Munca va deveni stupina M ă p ro n u n ţ cu h o tărîre îm potriva etapă a eforturilor noastre, care tre
sini descrise de toate ziarele sovie Romîniei pe calea dezvoltării econo întregii, omeniri“, ziarele „Rabotnicesha Profesorul Tosioki T o y o ta de la acestor experienţe, deoarece ele in buie să fie încu n u n ată prin aco rd a de vedere noi considerăm ca o cheie
tice de shnbătă. Titlurile reportaje mice şi culturale. Delo". „Olecestven Front“. ..Zemedel- U niversitatea ..Rikkio“ a cerut oam e tensifică încordarea internaţională, ac rea independenţei teritoriilor R uanda
lor sintetizează atmosfera în care s-au shoe Zname“. „Narddna Mladei“ şi nilor de ştiinţă să-şi Iacă d atoria ci celerează cursa în a rm ă rilo r şi d u c la şi U ru n d i, e ta p ă care cere, p o ate î n a com plexului m ăsurilor care-i sînt
’desfăşurat întîlninle delegaţiei sovie In reportaj este descrisă de aseme „Narndna Armia", publică expuneri vică faţă de popor. T oţi oam enii de efectuarea pe scară largă a experien
tice cu poporul romîn : \,.Excepţională nea vizita făcută la Uzinele „Electro- ale cuvîntărilor rostite de tovarăşii ştiinţă cinstiţi, scrie T o y o ta în ziarul ţe lo r cu a r m a n u c le a ră , a spus cl. lr-o m ăsură m ai m are decît celelalte m enite să facă efectivă proclam area
însufleţire şi cordialitate“ („Rrasnaia putere“ din Craiova. „In cele cinci Gh. Gheorghiu-Dej şi N. S. Hruş „A kaliata“. iau atitudine dîrză îm po
Zvczdti“). „hitUnirc emoţionantă, de hale imense ale combinatului, scrie ciov la mitingul minerilor ie la Lu tr iv a o ric ă ro r e x p e rie n ţe n u c le a re şi etape ale lungii dezbateri asupra aces indep en d en ţei terito riilo r R u a n d a şi
neuitat“ („Trud“), „Intîlniri cordiale printre altele '„Rude Pravo“, se pro peni şi informează despre primirea
pe pămîtilul Romîniei“ („Moskovslti duc transformatoare şi electromotoare, delegaţiei la Craiova şi despre mi tor teritorii, tot sim ţul nostru dc răs U rundi, retragerea totală a trupelor
Komsomolet“), ,.Cordialitate şi căldu instalaţii de înaltă tensiune şi în ul tingul de la U~inele ..Eleclroputere*
ră" („Selskaia Jizn"). „Să trăiască si tima vreme se asamblează lo Ziarele informează despre recepţia p u n d e re , d c în ţe le p c iu n e şi d e p r e belgiene din aceste teritorii. H aşeganu
să se întărească marca frăţie“ („So- comotive Diesel electrice cu o oferită în cinstea delegaţiei dată de
vctskaia Rossia“). capacitate de 2.100 C.P., cu ajutorul C.C al P.M.R., de Consiliul rlr Stal a respins argum entele reprezentantului
cărora sînt modernizate căile ferate. şi Consiliul de Miniştri al R.P.R.
Continuînd să publice textele inte Producţia acestui complex este expor belgian, susţinut dc reprezentantul
grale ale cuvhitărilor rostite la întâl tată în multe ţări. In Cehoslovacia m PE SCURT ®
niri şi mitinguri, ziarul „Pravda“ re sîvt cunoscute de pildă transforma S.U .A ., în sprijinul m enţinerii tru p e
produce cifvîntările rostite de tova toarele şi electromotoarele produse de VIEN TIA N E. — Agenţiile de presă
combinatul „Eleclroputere“. lor belgiene în R u a n d a şi U ru n d i.
răşii Gh. Gheorghiu-Dej şi N. S an u n ţă că la 23 iunie, după ce prin
Ziarele „ Mlada Pronia“, „Lidova In încheiere, reprezentantul R.P. R o
Hruşciov la Lupeni şi cuvântările de Democracic“, „Prace“, „Zvobodne ţul Boun O um a prezentat dem isia
Slovo", „Ohrana Lidu“ şi „Zeme- m îne a spus : Sîntem convinşi că prin
la Craiova ale tovarăşilor Gh. Apos delske Novini”, publică de asemenea cabinetului său, regele Laosului, Sa-
informaţii şi reportaje despre vizita eforturile com une ale tuturor state
tol şi V. Grişin. înalţilor oaspefi sovietici în ţara noa v an g V atthana, a a n u n ţat oficial in
stră. Materialul apărut în ziarul „Mla :'S - : viziune politică. A ceasta pentru că lor interesate în m od sincer în pu
R. P. Polonă da Fronta", este -intitulat -,\Ne bucu stalarea guvernului de coaliţie naţio nerea în aplicare a declaraţiei p en
răm de succesele poporului romîn“ Lucrările Adunării internationale n u se- p u n e p r o b l e m a n u m a i d e a tru acordarea independenţei popoa
VARŞOVIA 23. — Corespondentul nală al L aosului în frunte cu prinţul re lo r şi ţă r ilo r co lo n ia le , se v o r p u
R. P. Bulgaria S i i v a n n a F t i h i i i i a . .................. proclam a independenţa teritoriilor
Agerpres transmite:
D JA K A R T A . — P re şe d in te le şi co. a f la te sub tu telă, d a r dc a s e m e n e a şi
Intr-o corespondentă specială din m aridantul suprem al forţelor a r
„o lume fără bombe" mai ales, de a însoţi această procla tea asigura popoarelor din R uan d a
Bucureşti, publicată în pagina intri, m ate ale Republicii Indonezia Sukarno. m are dc m ăsuri capabile să asigure ş! U r u n d i c o n d i ţ i i p e n t r u o d e z v o l t a
I-a n u m it pe locţiitorul m in istru lu i A C C R A 23. — T rim isul special al sla v ia şi re p re z e n ta n tu l S.U.A'., J a celor două noi state o independenţă re in dependentă p otrivit aspiraţiilor
prim şi m inistrului ap ărării şi securi Agerpres, M ircea D im itriu transm ite : m es W ad sw o rth , fost şef al delega reală, o bază solidă pentru dezvolta şi in te re se lo r lo r f u n d a m e n ta le .
ţiei p erm an en te a S.U .A . la O .N .U . re a lo r econ o m ică, p o litic ă şi social-
tăţii naţio n ale, g e n e ra lu l N asution, în In cap itala G h an ei îşi continuă lu c u ltu r a lă în co n d iţii d c pa c e şi secu Aş dori în concluzie să aduc sa
crările A d u n area internaţională „o Intervenţia acestuia din urm ă a ritate. lutul nostru m em brilor delegaţiei teri
postul de şef al statului m ajo r al for lum e fă ră bo m b e“, care s-a deschis produs m ultă surprindere printre p ar to riilo r R u a n d a şi U r u n d i, p re z e n ţi
Ia 21 iunie. ticipanţi. W ad sw o rth a av ertizat să N u putem să analizăm în m od se a ici şi să e x p r i m v i a n o a s t r ă s p e
ţelor arm ate ale Republicii Indonezia.
D u p ă cum se ştie, la a d u n a re p a r nu se adopte un plan „fantezist“ dc rios rezolvarea problem elor dezvoltă ranţă dc a-i vedea în curînd prin
,N ivel de panică" la ticipă peste 100 de rep rezen tan ţi de dezarm are generală. El a propus dc rii econom ice şi politice, ale m e n ţi tre noi, ca reprezentanţi ai un o r state
seam ă ai vieţii publice, p artizan i ai asem enea ca tem a conferinţei să nu nerii ordinei, ale securităţii ţărilor suverane, m em bri cu drepturi egale
dezarm ării nucleare, sosiţi îndeosebi m a i fie „o lu m e fă ră b o m b e “ , ci „o c a re îşi d o b în d e sc in d e p e n d e n ţa d o a r ai co m unităţii N a ţiu n ilo r U nite.
d in ţă r ile A siei, A fric ii ..şi , A m e r ic a lum e fă ră răzb o i“. D edesubtul acestei mi:
L atine. D in p artea R.P. R om înc p a r propuneri a reieşit foarte lim pede din
ticipă prof, universitar V. N ovacu, explicaţia care a însoţit-o : W adsw orth Zădărnicirea unei manevre a 3. Ü. L
m em bru corespondent al Academiei a arătat fără înconjur că rcferindu-sc în Consiliu! de Securitate
R.P. Rom îne. la o lum e fără război, arc în vedere
ziarul „Tribuna Ludu“ îşi informea SOFIA 24 (Agerpres). — In p r im a zi a a d u n ă r ii, d u p ă cu- în prim ul rînd „aşa-zisele“ războaie N EW YORK 23 (A gerpres). - TASS tele Uni*', potrivit căru ia nu num ai
ză cititorii despre vizita făcută de Sub titlul „Pace şi colaborare fră vîntul de deschidere al preşedintelui de e lib erare“. transm ite : P ak istan u l, ci şi C onsiliul de S e c u
delegaţia sovietică în frunte cu N. S. ţească“, ziarul „Rabotnicesko Delo’ N krum a'n au m ai rostit cuvîntări ca ritate al O.N.U. s-ar îndoi de faptul
Hruşciov la Craiova. In coresponden scrie următoarele: „Călătoria delega nonicul Jo h n Collins (A nglia), rep re I n a cee aşi zi a fo st ales p re ş e d in te D atorită poziţiei ferme a Uniunii că K aşm irul face parte din teritoriul
ţă se subliniază printre altele, că întreaga ţiei de partid şi guvernamentale so zentanţii A fganistanului, R.P.F. Iugo- le conferinţei în p erso an a lui C ari Sovietice, în şedinţa din 22 iunie a Indiei.
Oltenie cunoaşte o dezvoltare rapidă, vietice în frunte cu N. S. Hruşciov Consiliului de Securitate au tost z ă
modernă, producţia ei industrială fiind bursa din N ew -Y ork
pe pitorescul pămînt romîn s-a trans- Dcllbeig, decanul A dunării Federale dărnicite încercările S.U.A. de a în R e p r e z e n t a n i u i I n d ie i, K r i s h n a !Me
din N ew Y o rk “ transm is de agenţia a Elveţiei. c o r d a ş i m a i m u l t r e l a ţ i il e d i n t r e In* llon, c a re a fost in v itat îm p re u n ă cu
rsaas F rance Presse. dia şi P ak istan . re p re z e n ta n tu l P a k is ta n u lu i la ş e d in
La 22 iunie, conferinţa s-a îm păr ţele Consiliului de Securitate, a con
Creşterea costului vieţii în Fra n ţa A genţia arată că firm a dc agenţi ţit în tr-u n n u m ăr de cinci com itete D upă ce la început au adoptat o po d am n at cu hotărîre acest proiect de
de bursă „Bache an d C o “, a doua care urm ează să-şî desfăşoare lucră ziţie echivocă, Statele U nite s-au ală rezoluţie.
ca im portanţă din Statele U nite, a tu rat în cele din urm ă Pakistanului.
N E W Y O R K 23 (A gerpres). — a d re sa t clienţilor ci o no tă a serv i
„Scăderile care continuă la bursa ciului său tehnic precizînd poziţia sa rile cu uşile închise tim p de patru Reprezentantul Irlandei a prezentat R eprezentantul Franţei, care a pre
în m ateria de investiţii de bursă „în
PA R IS 23 (A gerpres). — precum şi preţurile la restaurante. din W a ll S treet se am p lifică şi d e îm prejurările dificile din m om entul zile. proiectul de rezoluţie elaborat de Sta- zid at şedinţa a su p u s totuşi la vot
dc fa ţă “. A ceastă notă com pusă din proiectul de rezoluţie am erican. P en
In F ra n ţa se observă o creştere D upă cum recunoaşte ziarul parizian păşesc barierele de rezistenţă preco recom andări asupra unui num ăr dc
12 puncte, declară în esenţă că scă tru au v o tat S.U.A., C iankaişistul,
co n tin u ă a costului vieţii. U rcă pre burghez „L e M onde", în co m p araţie cu n izate de tehnicieni. A ceştia sînt in derile „sînt susceptibile dc a conti in c a p it a la S . U. A. A n g lia, F r a n ţa , I rla n d a , C hile, Ve-’
n u a “.
ţurile Ia produsele alim entare şi de luna m ai a anului trecut costul vieţii capabili să dea a ltă explicaţie acestei nezuela. R eprezentanţii G hanei şi
prim ă necesitate. In luna m ai s-au m a R.A.U. a u refuzat să ia p arte la jo
jorat considerabil preţurile la diferite în F ra n ţa a sp o rit cu 5,9 la sută. D in m işcări decît acee a că sc în treţin e P arîicipan(iî ia »m arşul păcii6b cul politic început de Statele U nite
calităţi de carne, la legum e, fructe,
lu n a decem brie 1958 diferitele p reţuri p rin sine însăşi. M a jo rita te a p ro n o s
s-au m ajorat, în medie, cu 16,2 la ticu rilo r a u fost d e ju c a te “ — sc spu-
sută. t ne în com entariul „Săptăm îna bursei
a ta c a ţi d e p o liţie şi s -a u a b ţin u t d e la vot. U n iu n e a
Sovietică şi Rom înia au votat îm
W A S H IN G T O N 23 (A g e rp re s). — G.l.A. care, d upă cum sc ştie, nu are potriva proîecliilui de rezoluţie irlan
La 22 iunie participanţii la „m arşul u n rol lipsit de im portanţă în pregă dez, în urm a cărui fapt proiectul a
La Paris, O ra n şi B o n e păcii" care au sosit în capitala S.U.A. tirea provocărilor militare. îr>c t r e s p i n s .
din oraşele Nashville, H anover şi C hi
Fasciştii din O.A.S. au săvîrşit France Presse sem nalează că joi, cago pentru a protesta îm potriva cursei
indicele de bursă D ow -Jones a scă înarm ărilor au postat pichete în faţa
noi crime monstruoase zut din nou cu 12,59 p uncte atingînd clădirii Pentagonului. Ei purtau p an
cel m ai scăzut nivel de la 26 n o ie m carte cu lozinci cerînd să se pună
P A R IS 23 (A gerpres). — Chetnînd organizaţiile dem ocratice să asasini ai O.A.S, refuză insă să se r a b rie 195S. T o ţi eco n o m iştii şi sp e c ia capăt pregătirii' de război, să înce i!§!!§
Bandiţii fascişti au săvîrşit încă o ceară autorităţilor pedepsirea aspră a lieze apelului de încetare a tero rism u liştii am ericani în problem ele dc bursă teze im ediat experienţele nuclearo
crim ă sîngeroasă chiar în centrul P a crim inalilor fascişti, Partidul C om u lui lan sat de O rg an u l executiv provi sîn t d e ru ta ţi şi îşi p u n în tre b a re a Participanţii la m arş au încercat să
risului : în noaptea de 22 iunie a fost nist Francez d e c la ră : „Această crimă zoriu. cînd va lua sfîrşit această degringo p ă tr u n d ă în c lă d ire a P e n ta g o n u lu i si
ucis m işeleşte com unistul Pierre Ver- trebuie să-i determ ine pe com unişti, ladă a valorilor de bursă. să înm ineze g en eralilo r şi ofiţerilor
g e t In m om entul cînd P ierre Verget dem ocraţi, pe toţi oam enii m uncii ca D upă cum relatează corespondentul
scria pe caldarîm ul străzii Gondorcef, in condiţiile actuale să nu slăbească din Alger al agenţiei F ran ce Presse, în A genţia U P I relatează, de aseme aflaţi a co lo m a n ife s te c a re c h e a m ă la
arondism entul 8 al capitalei, o iozincă vigilenţa şi lupta com ună îm potriva cursul ultim elor două zile bande de h u
cerînd a s p ra pedepsire a Iui Bidault, fasciştilor din O.A.S. care vor să să- ligani fascişti au pus la cale num e nea, că „speranţele puse într-o redre lupta pentru pace. dezarm are şi la în
Sousteile şi a alto r căpetenii ale O.A.S. vîrşească în F ra n ţa aceleaşi crim e roase explozii în centrul oraşului Bone
s-a apropiat pe furiş de el unul din oribile pentru care poartă răspunderea şi O ran avariind un m are num ăr de sare a bursei de acţiuni în cursul cetarea experienţelor nucleare.-
h u liganii fascişti şi i-a d at cinci lovi în Algeria. clădiri publice. In u rm a acestor a te n
turi de pumnal... tate teroriste a fost distrus P alatul acestei s ă p tă m în i s -a u s p u lb e ra t şi. A intrat în funcţiune poliţia. t6
Ziua în am iaza m are huliganii fas Lozinca tuturor antifasciştilor în C onsular din Bone, clădirea vam ei, bi
cişti au provocat patru explozii în aron- prezent trebuie să fie u r m ă to a re a ; rourile agenţiei de voiaj şi altele. din contră, valorile m edii ale acţiu tineri a u fost arestaţi şi deferiţi im e
d is m e n te le 17 şi 7 d in P a ris. O p e r „V igilenţă, unitate şi acţiu n e“.
soană a fost rănită. L a O ra n în seara zilei de 22 iunie nilor au scăzut din nou, atingînd diat justiţiei procesul lor urm înd să
A sasin area m îrşa v ă a lui Pierre V er •ir a av u t Ioc pe can a lu l postului de ra
g e t şi actele te ro riste ale. u ltra re a c ţin - In d u p ă -a m ia z a zilei de v ineri a av u t dio „F rance V “. o em isiune pirat a ch iar ceea ce agenţii de b ursă d en u fie ju cU 'a t a iunie. Eliberaţi pe
n arilo r care au reînceput în capitală loc la P a ris o d em o n straţie de protest postului de radio „Vocea O.A.S." în
au pus în m işcare Parisul republican la c a re a u lu at p a rte cîte v a m ii de cursul căreia a luat cuvîntul actuala mesc „nivelul de pan ică“. Specialiş cauţiune tinerii s-au întors în faţa
care se ad rese ază autorităţilor ceriti- persoane. La m itingul de protest, care căpetenie a O.A.S. — fostul g eneral
d u - l e : „N ici u n fel de m ilă faţă de s-a d esfăşu rat în aro n d ism en tu l al G ardy. El a în d em n at pe fasciştii din tii din W a ll Street, spune agenţia P entagonului reluîndu-şi locul în pi
u c i g a ş i i f a s c i ş t i 1“ . V lll-lea. u n d e a fost ucis P ierre V er O.A.S. să nu-şi slăbească activitatea
Această nouă crim ă m îrşavă nu poa g e t au luat parte conducători ai Parti teroristă. A genţia F rance Presse rela am ericană, s-au dovedit a fi greşiţi chete.
te răm îne nepedepsitâ. Ea a fost po dului C om unist din F ran ţa în frunte tează că un sfert de oră m ai tîrzîu.
sibilă, deoarece autorităţile conti cu R aym ond Guyot, Jeannette W er- ultracolonialiştii din O ran au deschis în aprecierile lor optim iste privind o In aju n tinere şi tineri am ericani
nuă să m anifeste îngăduinţă faţă m eersch şi P au l Lnurent. foc de arm e autom ate îm potriva popu
de crim inalii din O.A.S. In loc să-i laţiei paşnice. redresare a bursei valorilor. o rg an izaseră pichete in faţa clădirii
defere justiţiei şi să-i pedepsească cu La aflarea veştii asasin ării lui P ier
asprim e pe acei care se află în închi re V erget m uncitorii de Ia uzinele de A genţia Algerie P resse Service a pu -ss».=
s o a re s a u se p lim b ă în lib ertate, el au to im b ile „R enault" au în cetat lucru! blicat Ia 22 iunie un buletin special
nu ia nici u n fel de m ă s u ri fa ţă de la A lger, în care a m en ţio n at că în Bundestagul vest-german urmăreşte să-l
complicii O.A.S., care pot cere nepe- pe tim p de o oră în sem n de protest. urm a cercetărilor efectuate de forţele scoată basma curată pe Strauss
de ordine, ale F.L.N. au fost descope
depsiţi în p r e s ă şi în ţ a r ă a m n i s t i e P A R IS 23 (A g erp res). — rite în apropiere de C onstantine nafru B O N N 23 (A gerpres). — TA SS tra n s fost dem ascată de revista h am burgheză
noi gropi com une în care au fost gă-
pentru ucigaşi şi inspiratorii lor, se D upă cum relatează corespondenţii i Site n u m ero ase c a d a v re de algerien i mite : „D er Spiegel", care a dovedit pe bază
subliniază în declaraţia dată publici agenţiilor de presă oraşul Alger î$i' asasin aţi de crim inalii din O.A.S. !n
tăţii la 22 iunie de P artidul C om u reia treptat viaţa norm ală. In ultimele regiunea Tocqueville, în apropiere de Com isia B undestagului vest-germ an, de docum ente că S tra u ss şi-a folosit
nist Francez. zile atacurile b andelor fasciste ale Setif. au fo st d e sco p erite p e ste 1.000 portofoliul m inisterial în scopuri de
O.A.S. s-au redus în m od sim ţitor. de cadavre de algerieni îm puşcaţi. constituită pentru stabilirea rolului îm bogăţire personală. Hotârlrea adop
tată de com isia B undestagului denotă
fn oraşele O ran şi Bone grupuri de pe care S trau ss, m inistrul de război al că în locul unei anchetări serioase a
acestei afaceri, com isia era preocupată
R.F. G erm ane, l-a avut în afacerea în primul rînd de reabilitarea m inis
trului vinovat. E ste sem nificativ faptul
scandaloasă Fibag, a ‘ 'tâ r ît să sisteze că pînă şi m em brii comisiei din partea
P.S.D.G. au ren u n ţat la intenţia de a
ancheta şi interogarea m artorilor. Ho-
gen, deputat al B undestagului din par
tea U.C.D., p reşed in tele' Comisiei, a
declarat că, după părerea m ajorităţii
m em brilor acesteia, S trau ss nu şi-a în- • continua ancheta şi de a au d ia un şir
călcat îndatoririle în serviciu în legă- j e m artori, deşi încă acum cîteva zile Imagine bin R. D. Vietnam,
tură cu afacerea Fibag. ei cen iseră aceasta la B onn la o con- IN FOTO, : La recoltarea Jiananelor.
D u p ă cum se ştie, afacerea F ib a g a ferinţă de p resă.
R e d a c ţ i a şi a d m i n i s t r a ţ i a z i a r u l u i : s tr . 6 M a r tie n r. 9. I e l e f o n : 188, 189, 75, 674. T a x a p l ă t i t ă în n u m e r a r c o n f o r m a p r o b ă r ii D ire c ţie i G e n e r a l e L M .Ţ .R . n r. 263.328 d in 6 n o ie m b r ie (.949. — T i p a r u l : î n t r e p r i n d e r e a P o li g r a f i c ă „ 1 Mqt'* — D e v a .