Page 86 - 1962-06
P. 86
m< * :'DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 2333
BaHaswraa sr a g »yrna
COMUNICAT Delegaţia de partid şi guvernamentală
a Uniunii Sovietice a părăsit Capitala
cu privire Sa vizita de prietenie a delegaţiei de partidCuşvi îngiuuvl etronvaamrăeşnutalulei
a Uniunii Sovietice î n RepubSica Populară Romînă Nikiia Sergheevici Hruşciov
( Urmare 'din pag. l-a) negative a puterilor occidentale re şi o sursă de ameninţare a turi şi de a susţine prin toate profundă satisfacţie faptul că
ale căror cercuri conducătoare păcii, puterile occidentale încu mijloacele eforturile lor îndrep între Partidul Mtincitoresc Ro (Urmare din pag. l-a) Central, în frunte cu tovarăşul
Cele două părţi au subliniat interesate în intensificarea cursei rajează cercurile cele mai agre tate spre realizarea un'iii progres mîn şi Partidul Comunist al Uni
că relaţiile de colaborare şi în înarmărilor şi a „războiului sive din Germania occidentală, unii Sovietice există o deplină datoria noastră sfîntă să du Gheorghe Cheorghiu-Dej !
trajutorare frăţească a ţărilor rece“ se pronunţă împotriva care caută din răsputeri să pună economic şi social.
socialiste, bazate pe principiile oricăror propuneri constructive mina pe arma racheto-nucleară unitate de vederi în toate pro cem o luptă neîmpăcata şi con Să trăiască şi să se întăreas
internaţionalismului proletar, şi tind să dezlănţuie un nou răz Guvernele Republicii Populare blemele dezvoltării mondiale că prietenia de nezdruncinat
de dezarmare. Tratativele de la boi mondial. Provocările din ul Romîne şi Uniunii Sovietice spri contemporane, ale construcţiei secventă pentru puritatea mă sovieto-romînă !
constituie o inepuizabilă sursă Geneva ale Comitetului celor 18 timul timp ale revanşarzilor şi jină ca şi în trecut calea stabi socialismului şi comunismului, reţei învăţături marxist-leni
de putere şi progres pentru fie- state ala arătat că puterile occi militariştilor în Berlinul occi lită de comun acord pentru re strategiei şi tacticii mişcării co niste, Împotriva oricăror mani Trăiască pacea şi prietenia
cai'e din aceste ţări şi pentru dentale continuă să se împotri zolvarea problemei îaoţiene, cale muniste şi muncitoreşti interna festări ale revizionismului şi între popoare!
sistemul mondial socialist în vească adoptării şi înfăptuirii dental demonstrează o dată în care prevede crearea statului cu ţionale. dogmatismului, pentru triumful
ansamblu, reprezintă un factor unor măsuri reale de dezarmare, plus cît de urgentă este sarcina adevărat neutru şi independent principiilor internaţionalismului *
normalizării situaţiei în Berli — Laos. Ele consideră că acor Delegaţiile celor două partide Urale puternice şi îndelungi
botărîtor pentru victoria socia încercând să înlocuiască dezar nul occidental şi a lichidării re dul realizat la 11 iunie a.c. cu proletar. salută cuvîntările rostite. Se
lismului în întrecerea economică marea cu controlul asupra înar gimului de ocupaţie. privire la formarea unui guvern constată că legăturile de priete aud scandate de mii de glasuri
nie şi colaborare frăţească din Sperăm că venirea în Romînia „R.P.R.—U.R.S.S.“.
paşnică cu capitalismul. Recen mărilor, menit să le înlesnească Republica Pop'ulară Romînă şi de coaliţie în frhnte cu prinţul tre Partidul Muncitoresc Romîn a delegaţiei noastre ca şi vi- Un grup de pionieri oferă
ta Consfătuire de la Moscova organizarea unui vast sistem de Uniunea Sovietică subliniază că Suvanila Fuma, poate să con şi Partidul Comunist al Uniu j zita de anul trecut în Uniunea flori. Membrii delegaţiei sovie
a reprezentanţilor partidelor spionaj militar pe teritoriile sta — dacă puterile occidentale vor stituie un pas important pe ca nii Sovietice, dintre poporul ro * Sovietică a delegaţiei de partid tice îşi iau rămas bun de la
dovedi şi în viitor că nu doresc lea reglementării paşnice a pro mîn şi pop orbii sovietic se dez şi guvernamentale romîne, în conducătorii de partid şi de stat
comuniste şi muncitoreşti ale telor iubitoare de pace. să se realizeze o reglementare blemei Îaoţiene, luîndu-se în frunte cu marele nostru prie ai ţării noastre. Tovarăşii N. S.
ţărilor membre ale Consiliului Cele dc'uă părţi declară că vor coordonată a problemei germane consideraţie interesele poporului voltă şi se întăresc continuu. Hruşciov şt Gheorghe Gheor-
de Ajutor Economic Reciproc a laoţian. Reprezentanţii ambelor p arti ten, tovarăşul Gheorghiu-Dej,
confirmat încă o dată uriaşa im milita cu consecvenţă şi de — vor fi nevoite să încheie un de consideră necesar să sublini va servi cauzei adîncirii şi dez
portanţă vitală şi rodnicia aces acum înainte pentru ca prin tratat de pace cu Republica De Forţele iubitoare de pace vor eze încă o dată im portanţa de voltării pe mai departe a celor
tor relaţii, Hotărîrile adoptate trebui însă să mai depună efor nepreţuit pentru activitatea lor, mai strînse legături de priete
eforturile unite ale tuturor for
ţelor iubitoare de pace să se rea
au deschis noi posibilităţi pen lizeze un acord cu privire la de mocrată Germană împreună c'u turi pentr'u ca acest acord să fie ca şi pentru întreaga mişcare nie şi a colaborării intre po ghiu-Dej, se îmbrăţişează căl
tru dezvoltarea rapidă, în con zarmarea generală şi totală. Re alte state care au luptat împo traidus în viaţă, deoarece unul comunistă intexmaţională, a De poarele noastre, între ţările duros.
tinuare, a ţărilor sistemului so publica Populară Romînă spri triva Germaniei hitleriste şi care dintre participanţii la acord claraţiei din 1957 şi a Declaraţiei noastre şi partidele noastre.
cialist pe baza unei largi divi jină cu hotăfire proiectul de — grupul Iui Fumi Nosavan — Consfătuirii de la Moscova a Dorim din toată inima po Din uşa avionului, tovarăşul
tratat prezentat de Uniunea So vor dori să semneze acest tra încearcă să zădărnicească înţe reprezentanţilor partidelor co porului frate romîn, Partidului N. S. Hruşciov răspunde încă
ziuni internaţionale a nfuncii, tat» Prin aceasta vor fi lichidate
muniste şi muncitoreşti din 1960, Muncitoresc Romîn şi dv. per o dată ovaţiilor şi uratelor ce
specializării şi cooperării în pro. vietică care prevede măsuri con rămăşiţele celui de-al doilea răz legerea de curînd realizată.
ducţie, colaborării economice şi crete, realiste şi eficace de de boi mondial, iar Berlinul occi Părţile condamnă cu hotărîre care servesc ca o bhsoîă sigură sonal, dragii noştri tovarăşi şi lor aflaţi pe aeroport.
tehnico.ştiittţifiee multilaterale. zarmare cu aplicarea 'unui rigu dental va fi considerat un oraş debarcarea trUpelor americane în lupta pentru măreţele ţeluri
Ambele părţi şi-au exprimat ros control internaţional. liber demilitarizat. în Tailanda, prin care se urm ă ce stau în faţa comuniştilor, a prieteni, noi şi mari succese în Avionul „1L-18“, pe bordul
reşte în mod evident scopuri clasei muncitoare, în faţa oa căruia călătoreşte delegaţia so
liotârîfea de a dezvolta şi în vi Cele două delegaţii constată Dacă la politica de pace a agresive de luptă împotriva miş construirea socialismului, în vietică, şi-a luat zborul, în-
itor, pe toate căile, prietenia şi Uniunii Sovietice, a Republicii menilor progresişti din toate ţă lupta pentru pace în lumea în ăreptindu-se spre Moscova.
colaborarea frăţească romîno- că puterile occidentale, în timp Populare Romîne şi a celorlal cării de eliberare naţională din rile.
ce fac la Geneva declaraţii ipo treagă.
sovietlcă, fiind convinse că acea. crite cu privire la dezarmare, te ţări participante la Tra Asia de sud-est. Legăturile strînse dintre Parti Trăiască poporul romîn şi ?
sta slujeşte intereselor popoa desfăşoară în fapt acţiuni în tatul de la Varşovia se va Cele două părţi şi-au exprimat dul Muncitoresc Romîn şi Parti noile sale victorii în construirea Solemnitatea plecării a fost
relor romîn şl sovietic şl contri dreptate spre intensificarea răspunde prin acţiuni îndrepta dul Comunist al Uniunii Sovie socialismului! transmisă de staţiile noastre de
buie la întărirea continuă a la cursei înarmărilor. Experienţele te împotriva intereselor securi solidaritatea cu popoarele Viet tice, întemeiate pe fidelitatea radio şi televiziune.
gărului socialist, a cauzei socia nucleare efectuate de S.U.A. în tăţii lor, împotriva drepturilor Trăiască Partidul Muncito
lismului şi păcii în lumea în zona centrală a Oceanului Paci namului de sud şi Coreei de s'ud nestrăm utată faţă de învăţătura resc Romîn şi Comitetul său (Agerpres).
treagă. suverane ale Republicii Demo care luptă pentru libertate şi marxist-leninistă, pe comunita
fic şi care constituie o sfidare a crate Germane, împotriva inte independenţă. Popoarele român H igiena fia, d e pas»Lidl
II voinţei de pace a popoarelor nu reselor păcii, ele sînt hotărâte să tea de interese şi ţeluri ale ce
pot avea alt scop decât intensi apere aşa cum se cuvine secu şi sovietic susţin cu căldură nă
Delegaţiile de partid şi guver ficarea cursei nefaste a înarmă ritatea lor şi pacea cu toate zuinţele drepte ale poporufiii in lor două partidei au o mare în
donezian care luptă pentru eli semnătate pentru construcţia
berarea străvechiului său teri victorioasă a socialismului şi co
namentale ale Republicii Popu rilor şi accentuarea încordării mijloacele de care dispun. toriu, Irianul de Vest, de sub munismului în cele două ţări. şi ggBave™ameaaLală, s a v ie ile ă
lare Române şi Uniunii Republi internaţionale. stăpînirea colonialiştilor olan Reprezentanţii P.C.U.S. consi a la
cilor Sovietice Socialiste au exa Cele două delegaţii au subli dezi.
minat într-o deplină unitate de Guvernul Republicii Popular» niat că o im portantă contribu deră necesar să sublinieze că MOSCOVA 25 (Agerpres). — TASlS transm ite:
vederi principalele probleme ale Romîne sprijină întru totul de ţie la destinderea încordării in Republica Populară Romînă şi Partidul Muncitoresc Romîn, La 25 iunie, delegaţia de partid şi guvernamentală a
situaţiei internaţionale. claraţia guvernului sovietic cu ternaţionale ar aduce statorni Uniunea Sovietică salută succe credincios măreţei învăţături U.R.S.S., m frunte cu N. S. HrhşciGv, prim-secretar al Comitetu
privire la exploziile nucleare cirea unor relaţii de bună veci sele luptei de eliberare naţio marxist-leniniste şi principiilor, lui Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, pre
Cele două părţi au reafirmat nătate şi colaborare rodnică pe nală ale poporului algerian şi internaţionalismului socialist, şedintele Consiliului de Miniştri al U.B.S.S., a sosit la Moscova
americane la mare altitudine, în plaft regiohal între state eh sis doresc înfăptuirea cît mai grab
hotărîrea lor de neclintit de a care se subliniază pe bună drep teme social-politice diferite. nică a aspiraţiilor sale naţio duce o luptă consecventă pen
lupta împreună cu celelalte ţări tate că măsurile S.U.A. pe linia nale. tru triumful ideilor marxist-le-
extinderii pregătirilor militare Fiind convins că astfel de mă- niniste, pentru întărirea unităţii
socialiste pentru menţinerea şi s/uri ar contribui la menţinerea
şi consolidarea păcii, guvernul Cele două părţi îşi reafirmă partidelor frăţeşti din ţările so venind de la B'ucures9ti.
consolidarea păcii în întreaga asupra spaţiului cosmic vor sili Republicii Populare Romîne a cialiste şi a întregii mişcări co Pe aeroportul Şeremetievo, delegaţia de partid şi guver
lume. Necesitatea apărării păcii Uni'unea Sovietică să ia măsuri propus încă din 1957 măsuri hotărîrea neabătută de a spri
este cu atît mai imperioasă cu corespunzătoare pentru asigura jini şi în viitor prin toate m ij muniste şi muncitoreşti interna namentală a U.R.S.S. a fost întâmpinată de conducători ai sta
cît în actualele condiţii de dez rea securităţii sale, a securită concrete şi eficiente care să con loacele eroicul popor ehban în ţionale. Âplicînd în mod creator tului sovietic şi ai P.C.U.S», de diplomaţi străini, ziarişti, nu
lupta sa curajoasă pentru con meroşi reprezentanţi ai oamenilor muncii din capitala U.R.S.S.
voltare a tehnicii militare, un ţii ţărilor socialiste şi a tutu solidarea cuceririlor revoluţio teoria marxist-Ieninistă la con
război racheto-nuclear ar aduce ror ţărilor iubitoare de pace. diţiile ţării sale, Partidul Mun
pierderi incalculabile de vieţi Exprimînd voinţa de pace a tribuie la stabilirea unor relaţii nare şi a independenţei patriei citoresc Romîn, Comitetul său
omeneşti, distrugeri fără prece popoarelor lor Republica Popu de colaborare între ţările balca sale, de a sprijini năzuinţa sa Central rezolvă cu succes sar
dent de b’unuri !materiale şi va lară Komîiiă şi Uniunea Repu nice, pentru asigurarea păcii şi spre dezvoltarea multilaterală cinile desăvârşirii construcţiei so
prosperităţii popoarelor din a ţării pe calea vieţii noi» cialiste în Republica Populară
lori spirituale. Nu trebuie sub blicilor Sovietice Socialiste îşi această parte a Europei. Guvernele roiîifn şi sovietic Romînă, conduce în mod sigur
apreciat faptul că cercurile im reafirmă hotărîrea ca împreună
perialiste promovează în conti cu toate forţele iubitoare de La cea de-a XV-a sesiune a declară că puterile occidentale poporul săU pe drumul socialis
nuare linia de intensificare a pace, să lupte pentru interzice Adunării Generale a O.N.U. din şi în special S.U.A. care împie mului.
1969 guvernul Republicii Popu dică restabilirea drepturilor le
cursei înarmărilor, de aţîţare a rea experienţelor nucleare. în lare Romîne a prezentat pro gitime în O.N.U. ale Republicii Partidul Muncitoresc Romîn
focarelor de încordare internaţio punerile privind „acţiuni pe plan Populare Chineze aduc un se
legătură cu aceasta cele două regional în vederea îmbunătăţi rios prejudiciu Organizaţiei Na acordă o înaltă preţuire uria
nală în Europa şi în alte regiuni
ale l'amii şi se opun soluţionării părţi subliniază din nou impor rii relaţiilor de bună vecinătate ţiunilor Unite. Acţiunile puteri şei activităţi desfăşurate de
tanţa deosebită a propunerilor dintre state europene aparţinînd Partidul Comunist al UniUnii So
unor sisteme social-politice di lor occidentale constituie cea
problemelor internaţionale ma prezentate de ţările neutre Co ferite“. mai grosolană încălcare a prin vietice, de Comitetul său Central
jore pe calea tratativelor. Toate cipiilor O.N.U. care cer ca la
mitetului celor 18 state, în ve leninist în slujba cauzei comu
acestea reclamă din partea po derea încetării experienţelor cu nismului, păcii şi progresului.
poarelor o mare vigilenţă, în arma nucleară şi condamnă fap Prin această activitate marele
tărirea combativităţii şi unităţii tul că puterile occidentale se Toate aceste propuneri ca şi această organizaţie să poată Partid Comunist al Uniunii So
opun realizării unui acord pe acţiunile concrete întreprinse de participa toate statele care do vietice şi-a cîştigat rolul de de
lor în lupta pentru pace. Republica Populară Romînă pe resc şi care recunosc Carta ei, taşament de frunte al mişcării
Cele două delegaţii au subli baza acestor propuneri.
niat că datorită creşterii conti Republica Populară Romînă şi linia stabilirii Unor relaţii de indiferent de orânduirea lor so comuniste şi muncitoreşti inter
nue a forţelor păcii şi socialis Uniunea Sovietică, apreciind că bună vecinătate cu statele bal cială. Cele două părţi reafirmă naţionale. El dă dovadă de o
mului, a puternicului front al elaborarea proiectului de tratat canice s-au bucurat de sprijinul că vor lupta cu perseverenţă şi profundă principialitate şi in
clasei nimicitoare internaţiona cu privire la dezarmarea gene statelor socialiste, au găsit o de acum înainte pentru restabi transigenţă In fapta pentru pu
le, a mişcării de eliberare naţio rală. §i totală este problema prin. largă aprobare în opinia publi lirea drepturilor legitime ale ritatea teoriei marxist-leniniste.
nală, datorită intensificării corn. cipală, consideră totuşi că p a că din ţări balcanice şi îşi men R. P. Chineze In O.N.U. Experienţa sa bogată şi multi
bativităţii milioanelor de oameni ralel cu elaborarea proiectului ţin pe deplin actualitatea. Delegaţiile Republicii Populăi'e laterală constituie un bun de
Romîne şi Uniunii Sovietice Sub
ai muncii s>i tuturor oamenilor unui asemenea tratai, ar fi uti Guvernul Republicii Populare liniază însemnătatea deosebită preţ al tuturor partidelor mar
de bună credinţă în lupta pen lă adoptarea imediată a unor Romîne susţine cu căldură pro xist-leniniste frăţeşti, al întregii
pe care o are pentru cauza pă
tru menţinerea şi întărirea pă măsuri îndreptate spre slăbirea punerile de a transform a pe cii şi progresului popoarelor dez mişcări comUniste şi munci
cii se dezvoltă şi se întăreşte zi de încordării internaţionale şi cre ninsula Balcanică şi regiunea toreşti. Programul Partidului
voltarea nestingherită a colabo
zi puternica barieră în calea de area unei atmosfere de încredere Adriaticii într-o zonă liberă de rării economice şi a schimburi Com'unist al Uniunii Sovietice,
clanşării de războaie de către reciprocă între state. Ele se pro lor comerciale internaţionale. adoptat de Congresul al XXII-
imperialişti. arme nucleare şi rachete, pre Iea al P.C.U.S., constituie un
nunţă pentru adoptarea în spe cum şi declaraţia guvernului so Ele consideră că grupările eco exemplu de aplicare creatoare
Lupta consecventă a Uniunii cial a unor măsuri importante vietic că este gata ca împreună
nomice închise ale ţărilor capi a învăţăturii atotbiruitoare a lui
Sovietice, a Republicii Populare cum ar fi crearea unor zone de- cu celelalte mari puteri să ga taliste şi în special „Piaţa comu Marx-Engels-Lenin în etapa ac La aeroportul Băneasa. Delegaţia de partid şi guverna
Romîne şi a celorlalte ţări so nuclearizate în diferite regiuni ranteze respectarea angajamen nă“ servesc intereselor monopo tuală de trecere ia comunism şi mentală a Uniunii Sovietice, în frunte cu N. S. Hruşciov, îşi ia
cialiste pentru menţinerea şi ale lumii, preîntâmpinarea răs- telor corespunzătoare pe care şi lurilor, intensificării exploată reprezintă pentru poporUl ro rămas bun, înainte de plecarea din ţara noastră.
consolidarea păcii zădărniceşte Ie vor asuma statele balcanice rii capitaliste, menţinerii în for mîn, ca şi pentru celelalte po
pîndirii în continuare a arme în cadrui înţelegerilor regionale. me noi a puterii imperialiştilor poare care construiesc socialis Recepţia de la Ambasada
uneltirile războinice ale cercuri lor nucleare, renunţarea la fo asupra fostelor popoare depen mul, un document de imensă
lor imperialiste, ridică tot mai losirea lor, încheierea linhi pact O nouă şi importantă contri dente şi asigurării posibilităţii valoare principială şi practică Uniunii Sovietice
mult autoritatea şi prestigiul de neagresiune intre N.A.T.O. şi buţie a Uniunii Sovietice la dez exploatării şi jefuirii lor necru — imaginea propriului lor vi
internaţional al întregului sis voltarea relaţiilor de bună veci ţătoare şi în viitor. Toate aces itor. Duminică seara, ambasadorul Gheorghe Gaston Marin, pre
tem socialist. organizaţia Tratatului de la Var nătate între ţările din această tea sînt folosite pentru întări extraordinar şi plenipotenţiar şedintele Comitetului de Stai al
şovia, retragerea trupelor care regiune a lumii o reprezintă re rea blocului agresiv N.A.T.O. şi Cele două partide consideră al Uniunii Sovietice la Bucu Planificării, Corneliu Mănescu,
Delegaţia romînă a relevat staţionează pe teritorii străine centa sa propunere cu privire intensificarea cursei înarmări ca o îndatorire internaţionalistă reşti, I. K. Jegalin, a oferit o ministrul afacerilor externe,
rolul deosebit al Uniunii Sovie la transform area Mării Negre lor. lupta fermă pentr'u întărirea recepţie în clădirea ambasadei Nicolae Guină, ambasadorul
eic. Din păcate însă puterile oc într-o mare a păcii şi prieteniei continuă a unităţii lagărului so în cinstea delegaţiei de partid R.P. Romîne la Moscova, mem
tice, care prin iniţiativele sale, cidentale nu dovedesc dorinţa între popoare. Guvernul Republicii Pophîare cialist, a mişcării comuniste şi şi guvernamentale a Uniunii bri ai C.C. al P.M,R,, ai Consi
prin energia şi tenacitatea de Romîne sprijină întru totul noua muncitoreşti internaţionale, pen Sovietice. liului de Stat şi ai guvernului,
care dă dovadă în lupta pentru de a ajunge la o înţelegere n5ci Contrar intereselor păcii, in iniţiativă a guvernului sovietic tru puritatea învăţăturii mar conducători ai organizaţiilor
salvgardarea păcii şi-a cucerit în aceste probleme actuale. tereselor propriilor lor popoare, cu privire la convocarea unei xist-leniniste, împotriva oricăror Au participat membrii dele obşteşti şi îif’.tituţiilor centrale,
consideraţia şi respectul tutu cercurile conducătoare ale Gre conferinţe internaţionale pentru manifestări de revizionism, dog gaţiei de partid şi guvernamen generali şi ofiţeri superiori,
ror popoarelor. Propunerile con Delegaţiile de partid şi guver ciei şi Turciei au împins aceste problemele comerţului, unde să matism şi sectarism, faţă de tale sovietice, tovarăşii N. S.
structive ale guvernului sovietic namentale ale Republicii Popu ţări în blocul agresiv N.A.T.O., se dezbată problema creării unei orice abateri de la principiile Hruşciov, V. V. Grişin, V. V. personaliurţl ale vieţii ştiinţifice
in problema dezarmării generale lare Romîne şi Uniunii Sovie ah pus teritoriile lor la dispozi organizaţii comerciale interna internaţionalismului socialist. Kuzneţov, D. A. Kunaev, I. V.
tice consideră că menţinerea ţia acestuia pentru instalarea ţionale care să cuprindă toate Cele două partide şi-au expri Andropov, I. I. Bodiul, M. S. Si şi culturale, ziarişti romîni şi
şi totale, pentru lichidarea rămă păcii şi securităţii în Europa şi de baze străine cu rachete şi regiunile şi ţările din lume fără mat hotărîrea să dezvolte şi să ni ^a, Jl. A. Eldarova, E. I. Afa-
în lumea întreagă cer în mod arme atomice fapt care pericli nici un fel de discriminare. întărească necontenit colabora nasenko. corespondenţi ai presei străine.
şiţelor celui de-al doilea război imperios lichidarea cît mai grab tează pacea şi securitatea în Bal rea rodnică dintre ele.
mondial şi a ruşinosului sistem nică a rămăşiţelor celui de-al cani şi agravează situaţia inter Cele dcfuă delegaţii şi-au rea Au luat parte tovarăşii: Au participat, de asemenea,
doilea război mondial şi regle naţională. firmat hotărîrea de neclintit ca Vizita delegaţiei de partid şi gu Gheorghe Gheorghiu-Dej, ion
colonial, pentru dezvoltarea co mentarea problemei germane. împreună cu celelalte ţări so vernamentale a Uniunii Republi şefi ai misîurrror diplomatice
laborării dintre ţări cu sisteme Cele două delegaţii declară că cialiste şi cu toate forţele iubi cilor Sovietice Socialiste în Re Gheorghe Maurer, Gheorghe
Reprezentanţii Republicii Popu E.P.R. şi U.R.S.S. vor continua toare de pace să lupte neobo publica Populară Romînă s-a des acreditaţi la Bucureşti.
social-politice diferite ca şi în al lare Romîne şi Uniunii Sovieti să militeze cu perseverenţă pen sit pentru menţinerea şi conso făşurat într-o atmosferă deosebit Apostol, Emil Bodnăraş, Petre
te probleme internaţionale care ce, după cum s-a arătat în de tru transform area regiunii Bal lidarea păcii, ceea ce corespun de cordială, a prilejuit o noua In timpul recepţiei tovarăşii
frăVnîdtă omenirea, se bucură de claraţia şedinţei Comitetului Po canilor şi Adriaticii într-o zonă de intereselor vitale şi năzuin manifestare a prieteniei traini Borilă, Nicolae Ceauşescu, Chivu
o largă adeziune şi sprijin din litic Consultativ al statelor p ar a păcii şi colaborării paşnice, ţelor popoarelor. ce, a colaborării frăţeşti şi a I. K. Jegalin, N. S. Hruşciov şi
partea maselor populare de pre ticipante la Tratatul de la Var ceea ee ar contribui la dezvol Stoica, Alexandru Drăghici,
tutindeni, a numeroase guverne şovia (iunie 1962), reafirmă că tarea schimburilor economice şi 111 alianţei de nezdruncinat dintre Gheorghe 'SiieSrghiu-Dej au
reglementarea paşnică a proble culturale între ţările din seca Alexandru Moghioroş, Dumitru
şi cercuri politice, ceea ce con mei germane prin încheierea tra stă zonă. Intre reprezentanţii Partidului popoarele romîn şi sovietic, care r's tit toasturi.
tribuie la întărirea forţelor păcii tatului de pace, lichidarea pe Muncitoresc Romîn şi ai Parti - Coliu, Leonte Răutu, Leontin
baza l'ui a regimului de ocupa Guvernele Reimblieii Populare dului Comunist al Uniunii So împreUnă cu celelalte popoare Recepţia s-a desfăşurat într.o
şi progresului. ţie în Berlinul occidental şi Romîne şi Uniunii Sovietice de vietice a avut loc un schimb de
Republica Populară Romînă crearea oraşului liber Berlinul clară solemn că sprijină pe de din marea familie a ţărilor so atmosferă deosebit de cordială,
occidental, corespunde interese plin lupta dreaptă a popoarelor informaţii cu privire la activita
şi Uniunea Sovietică consideră lor securităţii în Europa ca şi coloniale şi dependente din Asia, cialiste, înaintează cu paşi fermi
că singura politică justă şi ra intereselor păcii generale. Africa şi America Latină pentru tea celor două partide şi s-au
ţională în relaţiile dintre state eliberarea de sub dominaţia stră şi în strînsă unitate, sub stea
cu sisteme sociale diferite, este Reglementarea paşnică a pro ină şi îşi exprimă hotărîrea ne examinat problemele dezvoltării
politica de coexistenţă paşnică străm utată de a obţine lichida gul atotbiruitor al marxism-le-
şi declară că vor coritiriua să blemei germane ar duce la li rea completă a odiosului sistem continue a relaţiilor frăţeşti în
militeze neabătut pentru soluţio chidarea rămăşiţelor celui de-al colonial în timpul cel mai scurt. tre ele. ninismului, spre victoria cauzei
narea tuturor problemelor in doilea război mondial, la îmbună
Ele îşi exprimă din nou hotă Ambele părţi shbliniază cu socialismului si coiriunismuiui,
ternaţionale litigioase pe calea tăţirea relaţiilor între state şi ar rîrea de a întări şi dezvolta re
tratativelor, pe baza egalităţii constitui un serios obstacol în laţiile de prietenie şi colaborare P rim -se c re ta r al G.C. al P.M .R. spre menţinerea şi întărirea pă
cii în lumea întreagă.
în drepturi, a respectului inde calea uneltirilor agresive ale Preşedintele Consiliului de
pendenţei şi suveranităţii. militaViştilor şi revanşarzilor P rim -se c re ta r a! G.C. al P.G.U.S.,
vest-germani. S tat al R.P.R.
Cele două părţi reafirmă că Preşedintele Consiliului de
înfăptuirea dezarmării generale Escîiivlhdu-se de la încheierea
tratatului de pace german şi în M iniştri al U.R.S.S.
şi totale este calea concretă şi
eficientă care duce la înlătura
rea pericolului de război. Acea
stă problemă cheie nu-şi găseş cercînd să menţină în Berlinul c'u noile state independente, pe GHEORGHE GHEORGHIU DEJ N. S. HRUŞCIOV Sâlăjăn, Ştefan Voitec, Mihai prietenească.-
te rezolvarea datorită poziţiei occidental un focar de încorda baza deplinei egalităţi în drep. Bucureşti, 24 iunie 1962 Dalea, Alexandru Bîrlădeanu, (Agerpres).