Page 88 - 1962-06
P. 88
pag, A DRUMUL 'SOCmiTIMULUI awgaw«c«PM» » ^ ^ Nr. 2333
aPBJJwmviMw»««agai«aiga»«!«t t ^ iai«iin
ULTIMELE ŞTIRI ULTIMELE ŞTIRI ULTIMELE STIPJ ULTIMELE ŞTIRI ULTIMELE ŞTIRI
yy
in snfîmp!r&area Congresului mondial Jâranii ifalieni
pentru dezarmare generală şl pace cer efectuarea
reformei agrare
Conferinţa Naţională a partizanilor dezarmării generale din Franţa ROMA 25 (Agerpres). —
La 24 iunie a avut loc la Roma
PARIS 25. — Corespondentul război. Dezarmarea, a continuat in care salută convocarea Con o demonstraţie la care au luat
Agerpres transmite : vorbitorul, ar constitui o uriaşă gresului mondial pentru dezar parte 20.000 de reprezentanţi ai
argaţilor, dijmaşilor, ţăranilor,
După cum s-a mai anunţat, binefacere pentru ţările slab dez mare generală şi pace de la precum şi ai muncitorilor in
între 23 şi 24 iunie a avut loc dustriali care se pronunţă pen
în sala „Centraux“ din Paris voltate, ar însănătoşi atmosfera Moscova. tru efectuarea reformei agrare
Conferinţa naţională a partiza în ţară.
nilor dezarmării generale din politică internaţională, ar con ¦ Răspunzind unei întrebări
Franţa, convocată din iniţia tribui ia dezvoltarea relaţiilor puse de corespondentul Ager Participanţii la demonstraţie
tiva Consiliului Naţional al Păcii economice între toate ţările.
pres Ia Paris, in legătură cu
Luînd cuvîntul la şedinţa de această conferinţă, Henri Lau-
închidere. Helene Langevin-Jo- gier, profesor onorific la Uni
din Franţa. Raportul in titu lat: iiot, a subliniat caracterul fu versitatea din Paris, fost secre au organizai o adunare la care
„Urmările economice şi sociale nest al cursei înarmărilor pen
ale dezarmării“ a fost prezentat tru dezvoltarea ştiinţei, învăţă- tar general adjunct al O.N.U., au luat cuvînlAi! reprezentanţi ai
de Robert Chambeiron, fost, de mîntului şi culturii, cleelarînd
putat, membru al Consiliului că mijloacele care în prezent a declarat că sprijină acţiunile uniunilor ţărăneşti şi ai C.G.M. F re z ă m iicalâ de sâ p af, m o d e l Z FM -3000, re a liz a tă de u n g r u p d e in g in e ri de ia In stitu tu l de stu d ii ‘ i
Naţional al mişcării pentru se cheltuiesc pentru crearea a r pentru pace care au Ioc în în din Italia şi au adresat guver pro iectări şi de la Institu tu l de cercetări ştiinţifice din V olgograd.
pace din Franţa. Chambeiron melor nucleare de distrugere în treaga lume, subliniind că „ceea nului im apel în care îi cer să-şi
a amintit că unii oameni din masă, ar putea fi utilizate in ce trebuie obfinut nu este de îndeplinească obligaţiile şi „să
Occident încearcă să justifice scopul înfloririi personalităţii zarmarea parţială limitată, ci
cursa înarmărilor prin lozinca: umane. La rîndul său. fostul
„Mai bine război decit criză“. ministru Pierre Cot. fruntaş de dezarmarea generală contro ia măsurile corespunzătoare
Dovedind întreaga netemeinicia seamă al vieţii publice din F ran
a unui asemenea punct de ve ţa, a subliniat rolul uriaş pe ca Stepanov a fo st găsitlată“.
dere. raportorul s-a referit In re-1 va juca Congresul mondial La rindul său. Ettenne Non-
continuare la reorganizarea eco pentru dezarmare generală şi veau. preşedintele Federaţiei
nomiei multor ţări după cel pentru lichidarea dijmei, şi pen ''SOxDO/XXV <36
de-al doilea război mondial. El pace de la Moscova, pentru des tru ca pămînlul să fie îm 99 oooooo
a arătat că în întreaga lume se părţit acelora care îl lucrează“.
cheltuiesc anual aproximativ 120 tinderea Încordării internaţio
miliarde de dolari pentru cursa Naţionale a foştilor luptători şi Adunarea a cerut, de aseme MOSCOVA 25. — Corespon- află şi Intr-o încăpere a Bi- sinceritate in zilele vizitei ăe-
înarmărilor, iar 50 de milioane nale. invalizi de război, a declarat, : nea, „revizuirea imediată a ho-
de oameni sînt ocupaţi in mo „In actualele condiţii interna tărîrii guvernului cu privire la dentul Agerpres, Al. Cîmpeanu bliotecii universitare din Iaşi. legaţiei sovietice in ţara dv.
In încheierea sa, Conferinţa ţionale există toate premizele pensii“. Participanţii la adunare
mentul de faţă in producţia de naţională a partizanilor dezar pentru rezolvarea problemei de au declarat că sînt hotărîţi să transmite: nimeni nu cunoştea însă soar- a fost cimentată in lupta noa-
zarmării. De aceea cred că desfăşoare o 1 ptă şi mai largă ta eroului sovietic. stră comună împotriva fascis
mării generale din Franţa a a- Congresul mondial pentru de pentru satisfacerea revendicări La începutul anului trecut, mului. îm i amintesc că atunci,
zarmarea generală şi pace care lor urgente ale ţărănimii. în revista „Nedelea“, suplimen In ultimul număr al revis la laşi, fasciştii camuflaseră
doptat în unanimitate o rezoluţie tul săptăminal al ziarului „Iz tei „Nedelea“ a apărut artt-
va avea loc la Moscova este un n p v ti n “ n n n ă r v t articolul colul „Stepanov a fost găsit“, m, inele cu multă minutiozita-
lucru deosebit de util“. „Unde’vă aflaţi, locotenente însoţit de două fotografii ale wăiest™A
Eroului. Mihail Dmitrievici varăşilor mei, ele au putut fi
Conferinţa partizanilor păcii Salvarea lum ii de un nou război — Stepanov scris de cores descoperite. La Iaşi şi-au dat
problem a cheie a m om entului istoric pondentul Radiodifuziunii ro Stepanov. decorat pentru fap viaţa doi prieteni ai mei, ge-
d io C ia b a mîne la Moscova, Al. Starck. tele lui eroice in timpul raz
— Declaraţia lui A. Zawadzki — boiului cu ordinele „Steaua Skvorţov şi Matveev.
Este acel locotenent, Mihail Roşie“ şi .,Apărarea patriei“, Urmăresc viaţa de astăzi a
Dmitrievici Stepanov pe care locuieşte in oraşul Kirovograd. Romîniei ne-a spus în in-
îl cunosc foarte bine locuito
rii laşului şi care a fost amin iată ce a declarat la telefon f eier* tov' «epano» ştiu că
tit în filme şi reportaje des- tov. Mihail Dmitrievici Stepa- ţara dv. este in plin avlnt,
pre ţara noastră. Numele lui cfeaa laşul îpnufclourre^şt‘e. Toate accs-
nov corespondenţilor Agerpres
şi. Radiodifuziunii romîne la
'HAVANA 25 (Agerpres). — dezarmare generală şi pace. VARŞOVIA 25 (Agerpres). -- nică a statelor cu sisteme so se află pe numeroase, clădiri Moscova: „Sînt emoţionat de Mihail Stepanov este unul
La Havana a avut loc confe „Mişcarea cubană pentru apăra PAP transmite : ale laşului sub inscripţia „Nu
rinţa naţională a „Mişcării cu- rea păcii şi suveranităţii po ciale diferite. sînt mine“. Această inscripţie nfauptuîşli caaminîntesRc omdeînima moea. mAeş- din Toa~ammi.neneiivveeaşşnnleiicc cvvăiiriiuîiinn aafnmavp.ultie
bane pentru apărarea păcii şi poarelor“ va lupta şi pe viitor Luînd cuvîntul la 24 iunie la In prezent, cînd revanşarzii dater.ză din zilele de 22 şi 23 vrea să transmit un salut căl- ..
suveranităţii popoarelor1. pentru întărirea păcii, şi coexis sesiunea de la Plock a Consiliu august 1944. înainte de a se Urea poporului romîn. salvînd
Participanţii la conferinţă au tenţei paşnice, împotriva dez lui popular al voievodatului de la Bonn îşi sporesc forţele retrage din laşi, fasciştii au duros locuitorilor laşului. Ştiu
aprobat în unanimitate raportul lănţuirii unui război atomic ni Varşovia şi a Comitetului voie armate, cer arma atomică, re minat clădire cu clădire. Da ^a Picire monumente isto-
secretariatului mişcării. Rapor micitor. vodal al Frontului unităţii po clamă în mod tot mai perfid torită eroismului locotenentu- că delegaţia de partid şi gu rice, glnăinău-se la viitorul
tul cuprinde analiza activită.tii porului, Aleksandr Zawadzki, revizuirea frontierelor, a arătat lui Stepanov şi al tovarăşilor vernamentală sovietică în frun- acestor locuri şi al oamenilor,
partizanilor păcii din Cuba care In şedinţa de închidere, parti preşedintele Consiliului de Stat A. Zawadzki, trebuie să ne as- el a demonstrat una din cele
au sprijinit activ toate acţiu cipanţii. la conferinţă au apro al Republicii Populare Polone, cuţim vigilenţa şi să întărim săi. multe edificii din laşi care n ' tovarăşul Hru.sci.ov a fă-
nile Consiliului Mondial al Pă bat două rezoluţii principale: a declarat: „împreună cu sta unitatea naţională, să păstrăm cut primul popas pe pămîn- mai minunate trăsături ale
cii ele la începutul înfiinţării „Cu privire la dezarmare şi tele frăţeşti din lagărul socia unitatea comunităţii statelor
lui. pace. la dezvoltarea economică list ne-am asumat sarcina is socialiste care constituie o ga reprezintă o valoare istorică şi tul romînesc. in oraşul d-e care poporului sovietic, care a sai-
şi suveranitatea popoarelor din torică de a salva lumea de ca ranţie a securităţii noastre co arhitecturală au fost salvate. m.a leagă atîtea amintiri. Prie- vat omenirea de fiara fascistă Y
In raport se arată că la baza America Latină.“ şi ..Cu privire lective, o garanţie a securităţii L
activităţii „Mişcării cubane la participarea Cubei la Con Inscrinţia „Nu sînt mine“ şi tenia romino-sovietică care se şi a redat popoarelor comori g
pentru apărarea păcii şi suve gresul mondial pentru, dezar
ranităţii popoarelor“ au stat mare generală şi pace“. semnătura lui Stepanov se manifestă din nou cu atîta create de-a lungul istoriei.
principiile coexistenţei paşnice.
Mişcarea a sprijinit activ cere Conferinţa a adoptat, de ase tastrofa unui nou război. Aceas patriei noastre, a frontierei noa ->000000 oooooooooooooooooooooooooooooc,
rea popoarelor lumii de a se în menea, statutul „Mişcării pentru
făptui dezarmarea generală şi apărarea păcii şi suveranităţii ta este problema cheie a actua stre pe Oder-Neisse.
totală sub un strict control in popoarelor“ şi. a ales noile or
ternaţional. gane conducătoare. Prezidiul l-a lului moment istoric. J G.9 l î c"± L Piaţa comună este o armă p o litic ă
împreună cu Uniunea Sovie- '
Luptînd permanent pentru ales in unanimitate pe Juan
pace. se subliniază in raport, tică şi cu celelalte ţări socia R e zu lta fe le s ie g e r i !©ir din C a n a d a menită să permanentizeze războiul rece
partizanii păcii din Cuba salu Marinello. preşedinte al „Miş liste, a spus K. Zawadzki, Po şi scindarea Europei
tă Congresul mondial pentru lonia populară îşi exprimă nă ponenţă a camerei el a pierdut
cării pentru apărarea păcii şi 93 de mandate. Partidul liberal
zuinţa hotărîtă spre pace, îşi OTTAWA 25 (Agerpres). — şi-a sporit numărul mandatelor LONDRA 25 (Agerpres). — în organele conducătoare ale
suveranităţii popoarelor“. aduce contribuţia Ia lupta pen TASS transmite : de la 48 la 99. Partidul credi Este necesar să se ia măsuri Pieţei comune.
tru dezarmarea generală şi to tului social dispune de 30 de hotărîte pentru a împiedica ade
-m : tală, pentru coexistenţa paş- Au fost anunţate rezultatele mandate, iar noul partid demo rarea Angliei Ia Piaţa comună, Piaţa comună, a continuat
definitive ah alegerilor parla crat — de 19 mandate. Pentru Gollan, este o armă politică des
Tinereiu! vesf-berlinez cere să se nună Nouî guvern al Laosuluî mentare din Canada. Partidul un loc rămas vacant vor fi or a declarat la 24 iunie John Gol.. tinată să permanentizeze răz
conservator, de guvernămînt, ganizate în iulie alegeri parla lan, secretarul general al P. C. boiul rece şi scindarea Europei,
condamnă dislocarea condus de primul ministru Die mentare in provincia Ontario. din Marea Britanie. în timp ce situaţia existentă re
fenbaker, a obţinut în Camera clamă coexistenţă paşnică şi li.
trupelor americane Comunelor doar 116 mandate. Tratativele de la Bruxelles în chidarea scindării Europei.
In comparaţie cu vechea com- tre reprezentanţii Angliei şi ţă
In Tailanda Politica guvernului Înseamnă
capăf politicii nefaste a „oraşului de front“ rilor „celor şase", a spus Gollan, prejudicii pentru comerţ., redu
VIENTIANE 25 (Agerpres). — nu lasă nici umbră de îndoială cerea salariilor, majorarea pre
BERLINUL OCCIDENTAL 25 gresist din Berlinul occidental, După cum relatează corespon Programul te austeritate a! guvernului că guvernul englez intenţionea ţurilor la produsele alimentaro
(Agerpres). — să încheie tratatul de pace ger dentul agenţiei United Press In canadian şi, ceea ce este cel mai rău, pier
man şi să transforme Berlinul ternational, noul guvern de coa ză să priveze parlamentul An derea independentei, a spus
„Tineri muncitori, înainte în occidental Intr-un oraş liber, liţie al Haosului a condamnat OTTA W A 25 (A gerpres). — In declaraţia sa, D iefenbnker a n u n gliei de dreptul de a controla po Gollan.
lupta pentru un Berlin occiden demilitarizat. Ia 24 iunie dislocarea de trupe La num ai cinci zile după ce parti ţă printre m ăsurile prevăzute pentru re litica economică şi externă. In
tal demilitarizat, liber şi neu americane în Tailanda. dul său conservator a reluat puterea, m edierea situaţiei sporirea taxelor v a acelaşi timp se trădează ţările Mişcarea muncitorească tre
tru 1“ — sub această lozincă a Un mesaj de salut a fost trans- In legătură cu aceasta, Funii în urm a alegerilor, obţinînd însă o m a m ale cu 5 pînă la 15 la sută, reduce Commonwealthului. „Intrucît, în buie să se situeze în fruntea
avut loc în Berlinul occidental Vongvicit, ministrul informaţii joritate m ult dim inuată faţă de cea rea cheltuielilor b u g etare cu 250.000.000 cadrul Pieţei comune, Anglia va luptei care se duce pentru a i
conferinţa organizaţiei Uniunii mis conferinţei de Danelius, lor al Laosuluî, a făcut urmă- obţinută în alegerile precedente, „ p ri de dolari. El a subliniat că a fost c rea fi legată de tratatul de la Roma, împiedica pe conservatori să
Tineretului Liber German din prim-secretar al conducerii or toarea declaraţie : „Guvernul a subliniat vorbitorul, politica lege Anglia de Piaţa comună. în
Berlinul occidental. Conferinţa ganizaţiei P.S.U.G. din Berlinul externă engleză şi politica în do această luptă, a încheiat Gollan,
a adoptat o chemare adresată occidental. El a chemat tinere laoţian protestează împotriva meniul apărării vor fi subordo trebuie antrenat întregul popor..
tul vest-berlinez să lupte împo debarcării de trupe americane nate lui Adenauer şi de Gaulle
în Tailanda, considerînd-o drept care deţin o situaţie dominantă
un act care ameninţă pacea şi
LO=
tineretului vest-berlinez în care triva politicii aticomuniste pro neutralitatea Laosuiui. Laosul mul m inistru canadian, John Diefen tă o „situaţie excepţională“ şi că m ă etragerea trupelor americane din C oreea
se cere să se pună capăt poli movate de autorităţile vest- este o ţară independentă şi nu baker, a ordonat, după cum relatează surile sînt menite să risipească „neli
ticii nefaste a „oraşului de berlineze şi pentru destinderea are nevoie ca vreo ţară să-i ape agenţia Associated Press, un program niştea şl incertitudinea" constatate în de sud este cea mai urgentă cerinţă
front“ promovate de Senatul încordării şi înţelegere recipro e x c e p ţ i o n a l d e a u s t e r i t a t e 1, u r m ă r i n d s ă ultim ele zile pe pieţele financiare.
Berlinului occidental. „Conti că între popoare. re neutralitatea. Aceasta contra, juguleze puternica am eninţare la adre- a poporului coreean
nuarea acestei politici nefaste, vine spiritului declaraţiei Con R efcrindu-sc ia reacţia S.U .A . faţă
se spune In chemare, va face ca In cartierul vest-berlinez Rei- ferinţei de la Geneva în care stabilităţii dolarului canadian", să de aceste m ăsuri luate de guvernul ca — Memorandumul M.A.E. al R .P.D . Coreene —
situaţia din Berlinul occidental riekendorf a avut loc la 23 iu red u c ă deficitul b u g e ta r şi, în g e n e ra l, nadian, agenţia France Presse arată
să devină şi mai nesigură şi nie conferinţa organizaţiei vest- guvernul Statelor Unite arată că să facă faţă situaţiei tot mai g rav e a că 17 la s u tă d in e x p o r tu rile S ta te lo r PHENIAN 25 (Agerpres). — tuturor trupelor americane din
mai periculoasă şi va crea o nu va folosi teritoriul altei ţări economiei canadiene. Unite sînt destinate Canadei. „In aces La 24 iunie a fost dat publici Coreea de sud.
ameninţare şi mai mare pentru berlineze a Uniunii femeilor sau propriul său teritoriu în sco te condiţii, relatează agenţia, se consi tăţii la Phenian memorandumul
viitorul tineretului din Berlinul D upă cum se ştie, recent, guvernul deră că instituirea de suprataxe v am a Ministerului Afacerilor Externe Adunarea Populară Supremă
occidental“. Participanţii la democrate din Germania care pul amestecului în treburile can ad ian a devalorizat doiartil c a n a le nu poate să p lacă dc loc W a s h in g al R.P.D. Coreene cu privire la a R.P.D. Coreene a propus tra
conferinţă cer ca senatul vest- Laosuiui". dian (un dolar am erican valorînd acum tonului, cu atît m ai m ult cu cit la aces acţiunile agresive ale S.U.A. îm tative intre autorităţile Co
berlinez sa fie determinat să s-a desfăşurat, de asemenea, 92,5 cenţi c a n a d ie n i), deficitul b u g e te sc a d a u g ă m ăsu ri financiare care potriva Coreei. reei de sud şi de nord pentru
La întrebarea în ce constă tului se cifrează la trei m iliarde de au drept scop atragerea de capitaluri Ministerul Afacerilor Externe discutarea acestei probleme pre
'ducă tratative cu guvernul sub semnul luptei pentru trans pericolul creat pentru Laos de dolari pe ultimii cinci ani, iar al b a în C anada... ceea ce riscă, deci, să pro al R.P.D. Coreene citează fapte cum şi a altor probleme inter
trupele americane din Tailanda, lanţei de plăţi la 363.000.000 de d o voace o fugă de dolari din Statele U n i concrete care ilustrează intenţia naţionale urgente.
R.D.G., să pună capăt persecu formarea Berlinului occidental Vongvicit a răsp u n s: „Cind o lari. R ezerva de devize a C anadei, după te, cie în se le în luptă p e n tru re sta b ili S.U.A. de a permanentiza scin
ţarii care se amestecă în trebu cum relevă agenţia France Presse, a rea balanţei exlerne“. darea Coreei in interesele lor co Cu prilejul împlinirii a 12 ani
ţiilor împotriva tineretului pro intr-un oraş liber, demilitarizat, rile interne trimite trupe ale fost serios „ a m p u ta tă “ în ultim ul timp. loniale şi militare. de la dezlănţuirea agresiunii
sale spre frontierele noastre, americano-lisinmaniste împotri
pentru asigurarea unui viitor este clar în ce mod ameninţă în memorandum se subliniază va R.P.D. Coreene, la 24 iunie a
paşnic pentru întreaga popu acest lucru Laosul". că retragerea trupelor america avut loc la Phenian un mare
miting al oamenilor muncii.
laţie vest-berlineză
S c u rte ştiri © S c u rte ştiri © S c u rte ştiri
V IE N T IA N E . — L a 21 iunie, S u v a - protest îm potriva creării în Golful sa j de salut adresat Congresului m on Cancelarul Austriei vizitează Franţa ne din Coreea de sud este cea Luind cuvîntul, Kim Val Ren,
im a Fum a, prim ul m inistru al L aosu H vam m sfjordur a unei baze pentru dial de la M oscova. mai urgentă cerinţă a poporului
iui, a plecat la Paris. subm arinele atom ice am ericane. La mi VIENA 25 (Agerpres). — va fi elucidarea poziţiei Fran coreean. Pentru rezolvarea aces preşediptele Comitetului Central
tingul de încheiere al m arşu lu i din TOKIO. — Consiliu! pentru interzi La 24 iunie, cancelarul Aus ţei faţă de intenţiile Austriei de tei probleme sesiunea Adunării al Federaţiei sindicatelor din
D J A K A R T A . — P e s t e 100 d e p a t r i o ţ i R eykjavik au lu at parte ap ro a p e 7.000 cerea arm ei atom ice şi cu hidrogen din triei, A. Gorbach, a plecat intr-o a adera la Piaţa comună. In Populare Supreme a R. P. D. Co
indonezieni au fost p araşu taţi pe lito de oam eni, cifră record pentru un oraş oraşul H iroşim a a hotărit în cadrul unei vizită oficială de trei zile in timpul tratativelor se vor dis reene care a avut loc în zilele întreaga Coree, a declarat că
ralul sudic, al Irianului de vest in re c a re n u m ă r ă 10.000 de locuitori V o r p lenare să organizeze la 6 au g u st Franţa. El este însoţit de minis cuta, de asemenea, unele pro de 20 şi 21 iunie, a propus din trupele americane din Coreea de
g iu n ea o raşu lu i M erauke. In felul ac e s bitorii au cerut proclam area neutrali „C onferinţa de la H iroşim a pentru in trul Afacerilor Externe, Kreisky, bleme economice şi politice. nou autorităţilor sud-coreene re sud continuă provocă.rile milita
ta, a n u n ţă a g e n ţia A n tara, in cinci tăţii Islaudei şi lichidarea bazelor m ili terzicerea războiului nuclear şi a arm ei şi de secretarul de stat al Minis tragerea trupelor americane din
puncte ale litoralului sudic al Irianului ta re stră in e de pe teritoriul ei. nucleare“ la care vor participa ap ro terului Afacerilor Externe, Stei In cursul vizitei, A. Gorbach Coreea de sud, semnarea unei re, impiedicind unificarea paş
de vest, cu o lu n g im e d e 1.000 de mile, xim ativ 2.000 de persoane. ner. şi persoanele care-1 însoţesc se convenţii care să interzică Co nică a ţării. Evacuarea trupelor
au fost paraşutaţi patrioţi indonezieni. A LEN A , — La 24 iunie a av u t loc După cum anunţă ziarul „Das vor întîlni cu preşedintele de reei de sud şi de nord să folo americane din Coreea de sud
la Atena primul Congres naţional pen RO.MA. — A genţia F ra n c e P resse Kleine Volksblatt“, tema princi Gaulle. cu primul ministru al sească forţa arm ată una im-
A L G E R . — T eroarea dezlăn ţu ită in tru d ezarm are şi pace, convocat de Co a n u n ţă că !a 24 iunie în trei sedii ale pală a tratativelor lui Gorbach Franţei, Pompidou, şi cu minis triva celeilalte, reducerea forţe constituie astăzi problema cea
O ran de O.A.S. continuă. P entru a treia mitetul grec penlru destindere interna P artid u lu i C o m unist Italian situate la cu oamenii de stat ai Franţei trul afacerilor externe, Couve de mai urgentă a preîntâmpinării
o a ră in două zile, O .A.S.-iştii au in ţională şi pace şi de afte org an izaţii ob periferia Romei au fost aru n cate sticle Murville. lor armate din Coreea de nord unui război fratricid
c e n d i a t p r i m ă r i a d in O r a n v (). p a r te clin şteşti. în cadrul pregătirilor în vederea cu lichid inflam abil. Sediile au sulerit
clădire a fost distrusă dd flăcări. C ongresului m ondial de la M oscova. pagube. şi de sud la 100.000 de oameni în cuvîntarea sa, J. Mewald,
P articipanţii au adoptat textul unui m e membru al Comitetului execu
R E Y K i A V l K . - L.a 2 1 i u n i e a l u a t şi chiar la mai puţin de fiecare tiv al Federaţiei »Sindicale Mon
sfirşit iu capitala Islaudei m a rşu l de
parte, în condiţiile retragerii diale, a declarat că oamenii
muncii din întreaga lume spri.
jină revendicările poporului co
reean.
R e d a c ţ i a şi a d m i n i s t r a ţ i a z ' a r u l u l : s lr . 6 .M a rtie n r . 9. l e l e t o n : 188, 189, 75, 674. T a x a p l ă t i t ă în n u m e r a r c o n f o r m a p r o b ă j n D ir e c ţie i G e u e r a l e P . L T . R . n r . 2 6 3 .3 2 8 d i n 0 n o i e m b r i e 1949. — l ' i p a r u l : î n t r e p r i n d e r e a P o l i g r a f i c ă „1 M a i " — D e v a .