Page 9 - 1962-06
P. 9
P R O LE TA R I DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI VA! Cu prilej ul comemorării a 50 de ani de la moartea lui l.L. Garagiale
SpectacoTfestiv cu piesa „0scriso« pierdută"
Anul XIV. Nr. 2314 Duminică 3 iunie 1862 4 pagini 20 bani Simbătă scara au fost inaugurate manifestările consa scriitoarea Florica Ştefan, (R. P. F. Iugoslavia), E. Gha-
crate comemorării a 50 de ani de la moartea lui I. I,. berski, director de teatru (R. P. Polonă), scriitorul Nazim
S fîrşii de lună în Valea Jiului m&m Garagiale. In sala 'Teatrului- de operă şi balet al R. P. Hikmet, membru al Consiliului Mondial al Păcii (Tur
Romînc a avut toc un spectacol festiv cu piesa ,,0 scri cia), regizorul I. A. Zavadski, artist al poporului al
TOATE EXPLOATĂRILE î 'si: -1¦ HSSS soare pierdută“ prezentat sub auspiciile Ministerului In-
______ CU P L A N U L D E P Ă Ş I T ii văţămîntului şi Culturii, Academiei R. P. Romînc, Uni U.R.S.S.
'&I unii Scriitorilor şi Comitetului naţional pentru Apărarea
Păcii. Din partea Comitetului naţional pentru organizarea
$ Luna mai a fost pentru minerii din Valea Jiului deosebit de comemorării lui I. L, Garagiale, a luat cuvîntul acad.
<rodnică. Muncind cu hărnicie pentru a da viaţă angajamentelor La spectacol au asistat tovarăşii : Gheorghc Ghcorghiu- M. Beniuc, preşedintele Uniunii Scriitorilor din R. P-
ţ luate in întrecerea socialistă, ei au reuşit să extragă aproape Dcj, Ion Gheorghc Maurei-, Gheorghc Apostol, Emil Romînă, care a evocat personalitatea artistică a lui
'j 9009 tone cărbune peste plan. Bodnăraş, Petre Borilă, Nicolae Ccauşcscu, Ghivu Stoica, I. L’. Caragiale.
L Demn de remarcat este că planurile de producţie au fost Alexandru Drăghicî, Alexandru Moghioroş, Dumitru
<depăşite la toate exploatările. Cele mai mari depăşiri s-au in- Coliu, Leonte Răutu, I,conţin Sălăjan, Ştefan Voitcc, Colectivul Teatrului naţional „I. IJ. Garagiale“ a pre
<registrat la minele Petrila, fAninoasa, Vulcan şi Uricani. membri ai C.C. al P.M.R., ai Consiliului de Stat şi ai zentat apoi. într-o montare nouă, capodopera dramatur
guvernului,' conducători ai instituţiilor centrale şi orga giei romîncşti ,.0 scrisoare pierdută“. La reuşita specta
ţ Aproape 3.000 de tone cărbune peste plan nizaţiilor' obşeşli, academicieni, alţi oameni de artă şi colului şi-au adus contribuţia actori de frunte ai primei
cultură, ziarişti. noastre scene: Costachc Antonici, Ton Finteşteanu, Gri-
gore Vasiliu Birlic, Alexandrii Giugaru, artişti ai po
Au participat şefi ai misiunilor diplomatice acreditaţi porului. Marcel Anghelcscu, Nicolae Brancomir, Niki
la Bucureşti. Atanasiu, artişti emeriţi. Carmen Stănescu, Constantin
Bărbulescu şi alţii.
Au fost de faţă oaspeţi de peste hotare, invitaţi la
sărbătorirea marelui scriitor romîn: scriitorul Rogcr Bo- Realizat îri regia artistului poporului Sică Alcxan»
dărd ‘(Belgia),' dramaturgul Orlin Vasilicv, regizorul Saşa drcscu, spectacolul s-a bucurat de o caldă primire din
Stoianov,' scriitorul Nikolai Zidarov (R. P. Bulgaria), partea publicului.
scriitorul Daynanda Gimăwardcna (Ceylon), drama
turgul Cen Bei-cen, secretar al Uniunii scriitorilor din Intr-una din pauzele spectacolului, conducătorii dc
R. P. Chineză, Sakari Puruunen, director de teatru partid şi dc stat s-au întreţinut cu oaspeţii dc pcslc ho
(Finlanda), dramaturgii Heinz PIciffcr şi Maximilian tare invitaţi la sărbătorirea lui I. L. Caragiale.
Scliecr (R. D. Germană), acad. Spiros Melas, poetul La sfîrşitul spectacolului, artiştilor le-a fost oferit un
coş cu flori din partea C.C. al P.M.R., Consiliului dc
Yannis Rilsos, dramaturgul Georgc Tcotokas (Grecia), Stat şi Consiliului dc Miniştri.
Boskovici lovan, director de teatru, poetul Vasko Popa, In aceeaşi scară, în sala Comedia a Teatrului Naţio
nal „I. L. Caragiale“ a avut loc un spectacol cu piesa
„ N ă p a s ta “.
Cea mai mare mai grăitoare do le conduse de Au Propunerilor făcufe de F M iie lte ri
depăşire de plan vadă a faptului că rel Cristea, Vasile
pe luna mai a fost Manoilă, R e m u s în consfătuirile de produejie —toată aferofia
înregistrată la E.M. s-a muncit cu elan Moisiu şi Eugen
şi că întrecerea so Angheluţă. La Uzina „Victoria“ din Călan s-a încetăţenit practica dezbaterii te modificări a turaţiei polizoarc-
Aninoasa. Minerii meinice a posibilităţilor îndeplinirii sardriilor. de plan în cadrul consfă- Ior, etc.
de a'ci au realizat cialistă a fost bine Dintre sectoare, luiiilor dc producţie.' Cu acest prilej, se găsesc cclc mai eficiente soluţii
un plus de peste organizată. Printre s-au evidenţiat co pentru îndeplinirea Ţi depăşirea prevederilor de plan j i a angajamente Din cele 132 de propuneri fă
2.980 tone cărbune. brigăzile care au lectivele sectoare lor luate prin numeroasele propuneri ce se fac în acest scop. cute de la începutul anului, au
Aceasta, este cea lucrat cu mai mult lor I şi IV. rămas în studiu doar 3, a că
spor se numără ce- lată cileva aspecte privind rezolvarea propunerilor făcute de munci ror rezolvare depinde în mare
tori în unele secţii de la uzina „Victoria“ Călan. măsură de procurarea materia
La mina Petrila lelor cerute de întreprindere. Nu
poate fi trecut cu vederea însă
Minerii de la Pe cărbune. Faptul se zarea ritmică a faptul că, deşi există condiţii
datorează desfăşu planului pe 1962. de înfăptuire a propunerii cu
trila au obţinut rării unei munci la furnalul 2 privire Ia înlăturarea pătrunde
politice de masă Fruntaşi in în ele. rii apei de ploaie pe platforma
anul acesta reali trecerea socialistă La furnale iată cîteva din cubilourilor noi, se tărăgănează
susţinută de către nejustificat această lucrare. Eli
zări frumoase. Ei desfăşurată in luna In urma studierii posibilită minarea urgentă a acestei defi
or g a n i z a ţ i a de cienţe va face ca muncitorii ca
şi-au depăşit pla partid şi pregătirii mai la această ex ţilor de care dispun pentru a La turnatoria veche re lucrează acolo să-şi desfăşoa
re munca în condiţii optime pe
nul de producţie in din timp a condi ploatare sint colec In primele 6 luni de zile din acest an furiutiişlii din Călan au realizat da patriei tot mai multă fon orice timp. să vină cu toată în
un indice de utilizare a furnalclor cu peste ~,(J la sută mai mare deci! in tă peste plan, furnaliştii din crederea în faţa comitetului de
fiecare lună. In lu ţiilor pentru reali- tivele sectoarelor 1959. Fotografia, reprezintă pe cei mai activi membri ai colectivului î’m Călan au lansat la Începutul Cu ocazia fiecărei consfătuiri secţie sindicală cu noi şi valo
preună cu şeful sec(iei ing. loan Stoicoi (dreapta). acestui an valoroasa iniţiativă de producţie din acest an, tu r roase propuneri.
na mai au înregis II si IV. „Să realizăm în anul 1962 in nătorii de aici au făcut însem
UNIDHE MEfltGIFM nate propuneri pentru asigura La turnătoria
> trat o depăşire de dicii prevăzuţi pentru anul rea ritmicităţii producţiei, îm
A peste 1.900 tone « Siadionul „Jiul“ din Petroşani găzduieşte astăzi întilnirca de fotbal 1965“. Pentru îndeplinirea aces de lingotiere
? dintre formaţiile de categoria A Jiul Petrila şi Ştiinţa Timişoara. Acest bunătăţirea calităţii pieselor tu r
tneci se anunţă a fi deosebit de important, ţinind cont de situaţia din clasa tui angajament, trebuie căutate Din cele 40 de propuneri fă
Au învins greutăţile ment a celor două echipe. noi căi de ridicare continuă a nate, pentru eliminarea acci cute de muncitorii secţiei tu r
temperaturii aerului insuflat, dentelor în muncă, etc. Printre nătoria de lingotiere au fost re
In primele zile in viaţă a unor o depăşire de plan o Etapa de astăzi a' campionatului regional de fotbal seria I-a progra prelungirea duratei de func acestea, pot fi amintite : re zolvate pină acum 36. Printre
măsuri îehnico-or- apreciabilă: 1.540 mează două interesante întiluiri: la Sebeş, Minerul Deva joacă în compania ţionare a agregatelor, etc. cele mai importante pot fi amin
ale lunii mai co- ganizaîorice efi tone cărbune. formaţiei locale Sebeşul, iar Metalurgistul Cugir — liderul clasamentului — intrarea in funcţiune a unui tite : confecţionarea a 7 poli~
Lectivul minei Vul ciente şt munca în are de susţinut un meci dificil la Ghelar cu echipa locală Minerul. Cu prilejul fiecărei consfătu uscător pentru forme, repara zoare portative, modificarea
can a rămas în ur sufleţită a brigăzi Rezultate fru iri de producţie, furnaliştii fac rea camerelor de uscare a mie angrenajului la oala de-turnare
mă. Aceasta, dato lor ă-s mineri, au. fă moase au înregis o Biblioteca regională de stat Deva organizează astăzi la orele 11 in numeroase propuneri a căror de 15 tone pentru a. uşura ma
rită unor greutăţi cut însă ca ele să fie trat brigăzile con sala de lectură a bibliotecii o audiţie muzicală. Programul cuprinde Concer aplicare s-a dovedit a fi avan zurilor. asigurarea aprovizionă nevrarea acesteia, montarea in
învinse cu succes. duse de Francisc tul nr. 3 în Do minor pentru pian şi orchestră de Beethoven, Concertul nr. tajoasă în procesul de produc rii cu miezuri de radiatoare secţie a 50 de robineţi de aer
obiective cauzate Plnă ia finele lu Zold, Traían Pă -I in Re minor pentru vioară şi orchestră de .Paganini şi Simfonia nr. 28 ţie. Numărul acestora a ajuns pentru fiecare schimb, şi alte comprimat, repararea bătătoare
în mare parte de curarii. Andrei Do- in Sol major de Moznrt. în cele 5 luni ale anului la 104, propuneri. lor pneumatice etc.
condiţiile de zăcă- nii s-a înregistrat mocoş şi altele. din care au fost rezolvate 88
mînt. Traducerea • Un colectiv al Teatrului de stal din Baia Mare prezintă astăzi în sala (unele nu se pot rezolva debit Comitetul de secţie sindica Dacă pentru modificarea că
Casei raionale de cui(ură din Alba iulla piesa „„Profesiunea doamnei Wa- intr-o perioadă de timp mai în rucioarelor de Ia uscătorie este
Şedinţă de comunicări ştiinţifice ren“ de G. B. Shaw. delungată). lă şi conducerea administrati necesar un timp mai îndelungat,
vă a secţiei, sub directa îndru
In ziua de 2 iunie, filiala Pe. cal în supuraţiile broncho-pul- • In cadrul turneului de IO zile întreprins in Valea .Mulul, Teatrul Schimbarea şubărului de aer mare a organizaţiei de partid, a I. CIOBANU;
troşani a Societăţii de ftiziolo- monare“ ; „Aspecte din profi pentru copii şi tineret din Bucureşti prezintă astăzi la Petroşani spectaco caid la cauperul nr. 2 de la găsit rezolvarea unor propuneri
gie a regiunii Hunedoara, de pe laxia tuberculozei în industria lul „Pigulete plus cinci fele“. furnalul 1 a determinat redu (Continuare in pag. 3-a)
lingă Uniunea societăţilor de carboniferă“ (cu date statisti cerea consumului de cocs şi în prin mijloace mai simple decit
Ştiinţe medicale, a ţinut la Pe ce pe timp de 10 ani) ; „Pio- • Incepînd de la orele ti, în sala Casei raionale de cultură din Alba lăturarea pierderilor de aer; mă cele sugerate de autorii pro
troşani, o şedinţă de comunicări pneumotorax extra-parietal“ ; Iul ia. au loc întrecerile formaţiilor artistice de amatori în cadrul fazei re rirea turaţiei la noua vibrantă punerilor. De exemplu, s-a în
ştiinţifice. „Complicaţia cavernei tubercu gionale a celui de-al lll-lea Festival bienal de teatru „I. L. Garagiale“. de cernut cocs de la furnalul 2
loase“ (prezentare de caz) ş.a. Cu acest prilej vor li prezentate piesele „Neamurile“ de către formaţia de elimină întîrzierile la încărcare: locuit confecţionarea unor pa
La această şedinţă s-au pre teatru a Casei raionale de cultură din Sebeş, „Mare meci la Ghiţăoani“ ravane de protecţie la atelie
zentat rapoarte ca : „Eficienţa Rapoartele au fost urmate de şi „Năpasta“ de formaţiile de teatru ale căminelor culturale din Săsciori şi asigurarea unei mai bune răciri rul lăcătuşilor de întreţinere
şi limitele tratamentului medi discuţii. Apoldu de Sus. Artiştii amatori din Petreşti vor prezenta montajul literar prin schimbarea poziţiei bancu
intitulat „Sub biciul lui Caragiate“. rilor de lucru, s-a renunţat la
pietrele de polizor solicitate de
muncitorii atelierului curăţătorie
prin folosirea celor existente la
între gurile de vint 2 şi 3 de magazie ca rezultat al unor
mmmmmmmmmmmmmmmmmmmna&mssiueamwmn
Colectivul f a b r i c i i „QiumaL şum dm t de calitatea l - d î l in mare măsură calita cesul tehnologic şi li
tea ciorapilor. De aceea, feresc de greşeli. Ultima
,.Sebeşul“ din Sebeş a lucrează cu toarle mul fotografie reprezintă pe
tă atenţie. Aşa se face ajutoarea de maistru
obţinut anul acesta rea că aproape 99 la sută Maria Băcilă de la sec
din produsele pe care ţia finisaj, discutând cu
lizări frumoase, atit in le realizează sint de ca un grup de muncitoare
ntalea T-a. despre măsurile ce tre
ce priveşte realizarea buie luate pentru ivi-
Rezultate frumoase se bunâtăţirea în continua
planului de producţie, obţin şi la secţiile in- re a calităţii ciorapilor.
terloch, lenjerie şi Cot
cit şi îmbunătăţirea ca lon. Tricotoml Alexan l:i fotomontajul de fa
dru Lutsch (foto 4), tă am prins doar citeva
lităţii producţiei. Dc muncitoarea Elena Apol- exemple dc muncitori
zan (foto 5) de la ma care obţin rezultate bu
altfel, la această fabri ne in întrecerea socia
şina de introdus elas listă ce se desfăşoară,
că. calitatea producţiei tic şi respectiv tricoto- la fabrica „Sebeşul“'pen
rul Petre Onincaru tru îmbunătăţirea cali
este obiectivul princi (foto 6) de la ma tăţii producţiei. Ele sint
şina Cotlon pe lingă
pal al întrecerii socia depăşirile lunare de însă mult mai nume
plan cu mai. bine de 18 roase. In fiecare secţie
liste. Nu dc mult, m un la sută, înregistrează creşte ae la o zi la alta
şi peste 95 la sută pro
citorii, inginerii şi teh duse de calitatea I-a. numărul acelora care
dau numai produse de
nicienii de aici au por Cum in secţiile vop calitatea a l-a. Despre
nit o iniţiativă valoroa sit., fixat şi finisaj au aceasta, de altfel te poţi
loc ultimele faze de convinge cel mai bine
să: „Numai, produse de producţie, din partea răsfoind carneţelele cu
muncitorilor de aici se realizări ce se află prin
calitatea a l-a“. Este cere o deosebită preocu
pare pentru calitate. Că se cu îngrijire lingă fie
cea mai grăitoare dova chiar aşă stau. lucrurile, care maşină, la fiecare
o spun cu prisosinţă Joc de muncă. In ele, pe
dă a dorinţei lor de a faptele. Vopsitorii Va- Ungă realizările ce le
sile Pricop (foto 7) şi obţin la ceilalţi indici
da cumpărătorilor nu Eduard Delato (foto 11) de plan, muncitorii trec
mai produse de calitate dau numai, produse de in fiecare schimb canti
tatea de produse rebu-
superioară. calitatea I-a. Filatoarele
Elisabeta Plenar şi. rAna tată şi de calitatea I-a.
Dar. aplicarea cu suc Cit naţ (foto 8) de aseme
nea. Cit priveşte sorta- Entuziasmul ce domi
ces a unei asemenea ini
toarele Marta Kaiăer nă in secţiile fabricii,
ţiative. cere pe Ungă
(foto 9) şi Maria Ro faptul că tehnica nouă
traducerea in viaţă a
man (foto 10) de la sec îşi face drum tot mai
unor măsuri tehnico-or
ţia finisaj, aproape 99 larg în procesul de pro
figanizatorice bine gîndi-
te. organizarea şi urmă la sută din producţia ducţie, că oamenii mun
rirea minuţioasă, a în lor este apreciată dc cesc cu pricepere şi
trecerii socialiste, multă
pricepere şi conştiincio calitatea l-a. hărnicie, sint chezăşia
zitate din partea tuturor
Un aport preţios la sigură a viitoarelor suc
muncitorilor. şi. aceste
condiţii, la f a b r i c a îmbunătăţirea calităţii cese în aplicarea iniţia
fi „Sebeşul“ există. Iată produselor o aduc insă tivei : „Numai produse
fi şi dovezile:
şi maiştri. Ei sint aceia de calitatea I-a“.
fi Ana Piţan (foto I) lu
care îndrumă pe m un T ext; GH. COMŞUŢA
fi crează la una din maşi
fi citori să respecte pro- Foto : V. ONOIU
fi nile de bobinat ale sec
ţiei depănat. Pe lingă
fi faptul că îşi depăşeşte
fi
fi norma in fiecare lună
f
fi cu mai bine de io la
fi sută, reuşeşte să produ
fi că numai bobine de ca
fi litatea l-a. Ana Gulia
II (foto 2) de la secţia
circulare a realizat în
cursul lunii aprilie doar
trei duzini, de ciorapi
de calitatea Il-a.
La secţia încheiat lu
crează Maria Besoiu I
(foto 3). Ea ştie că de
felul in care execută
această operaţie depinde
h. 58».x, *%.^ 5*. :