Page 91 - 1962-06

Nr. 2334
C onducere colectivă
şl control o rg an izat
!Munca in colectiv şi organi­
zarea unui larg şi susţinut con­
trol asupra înfăptuirii sarcini­
lor stau permanent in cen­
trul atenţiei Comitetului de
partid de la E. M. Barza.
Respectînd cu stricteţe prin­
cipiul fundamental al conduce­
rii de partid, analizind diverse­
le probleme şi luînd hotărîri în
colectiv, Comitetul de partid de
la E. M. Barza a obţinut o se­
rie de succese în rezolvarea pro­
blemelor economice.
Un aspect al conducerii colec­
tive 11 constituie dezbaterea în
comun a urior probleme cu pri­
vire la îndepli­
nirea sarcinilot
planului de pro­
ducţie. In cursul
lunii ianuarie
de pildă, comite­
tul de partid a analizat, pe baza
unul studiu, măsurile ce trebuie
luate în vederea îndeplinirii în
mod ritmic şi la toţi indicii a
sarcinilor de plan. La şedinţă,
în afara membrilor comitetului
de partid, au participat şi alţi
tovarăşi care cunoşteau bine si­
tuaţia din cadrul exploatării.
Pe baza analizei, a propuneri­
lor făcute, comitetul de partid
a reuşit să aibă o idee claTă
asupra situaţiei, să elaboreze
măsuri eficace care să ducă la
îmbunătăţirea activităţii mine­
rilor. Planul de măsuri elaborat
a fost apoi adus la cunoştin­
ţa tuturor membrilor şi candi­
daţilor de partid şi s-a desfă­
şurat o largă muncă pentru în­
deplinirea prevederilor lui. Co­
mitetul de partid a sprijinit con­
ducerea exploatării în organiza­
rea unor brigăzi şi fronturi de
lucru, introducerea şl extinde­
rea unor metode înaintate. Pe
baza propunerilor făcute de că­
tre membri comitetului de
partid, a comisiilor de valori­
ficare a rezervelor interne etc.
s-a trecut la extinderea puş­
cării selective, podirea unor ve-
tre pentru a se reduce pierde­
rile de metal, folosirea mai ju­
dicioasă a maşinilor de încăr­
cat, înlocuirea lemnului de mină
cu armături metalice şi bolţari
de beton etc. Comitetul de
partid a sprijinit de asemenea
conducerile secţiilor în organi­
zarea şi desfăşurarea unei largi
activităţi de calificare şi ridi­
care a calificării minerilor. In
această muncă a fost antrenat
. - 1- rar^E
„Pe p la iu rile H unedoarei“
Zilele trecute, la Haţeg s-a
desfăşurat faza raională a Fes­
tivalului regional al cîntecului
şi dansului „Pe plaiurile Hu­
nedoarei“, la care au participat
formaţiile artistice ale sindica­
telor din întreprinderile şi in­
stituţiile raionului. De remar­
cat faptul că deşi acestea sînt
in mare majoritate formaţii ti­
nere, constituite cu prilejul fes­
tivalului, s-au prezentat bine
Procurarea
să se facă la tim p
Punînd în centrul atenţiei ca
o problemă de mare importan­
ţă întărirea eeonomico-organiza.
torică a gospodăriilor colective,
Comitetul raional de partid Ilia
şi Comitetul executiv al sfatu­
lui popular raional acordă o
grijă deosebită dezvoltării con­
tinue a sectorului zootehnic. In
acest scop, gospodăriile colec­
tive au fost îndrumate ca în
planurile de producţie pe acest
an cit şi în cele de perspectivă
să prevadă creşterea efectivu­
lui de animale proprietate ob­
ştească. Datorită faptului că
multe unităţi au acumulat o ex­
perienţă bogată în ceea ce pri­
veşte creşterea animalelor şi că
în raion există rezerve însem­
nate pentru dezvoltarea bazei
furajere şi ridicarea unor con­
strucţii .zootehnice corespunză­
toare, s-a prevăzut ca în acest
an numărul bovinelor să creas­
că de la 3.852 la 6.172 capete,
din care 2.260 vaci de lapte, al
ovinelor de la 8.892 la 15.300
capete', şi al po?cinelor de la
1.568 la 2.240 capete. De aseme­
nea, se va mări cu aproape
15.000 numărul păsărilor. Prin
realizarea acestor efective se va
ajunge la sfîrşitul anului la o
încărcătură medie de animale
proprietate obştească de 35 bo­
vine, din care 12,8 vaci, 20 por­
cine şi 86,9 ovine la suta de
hectare. Se va ajunge astfel în
1965, la o încărcătură medie de
50 bovine, din care 26 vaci de
lapte, 37 porcine, 132 ovine şi
500 de pisări matcă la suta de
hec tare.
Calea principală de realizare
a obiectivelor stabilite o consti­
tuie păstrarea şi creşterea în
cadrul fiecărei gospodării colec­
tive a efectivului de tineret pro­
venit din prăsilă proprie, în­
deosebi a viţelelor, scrofiţelor şi
mieluţelor.
Pe lingă aceasta însă, statul
;a venit in ajutorul gospodării­
întregul comitet. Fiecare mem­
bru al comitetului de partid a
primit o sarcină concretă. De
asemenea, au fost antrenaţi şi
alţi tovarăşi din conducerea în­
treprinderii, a secţiilor, din bi­
rourile organizaţiilor de partid.
Comitetul de partid nu s-a li­
mitat numai de a stabili respon­
sabilităţi, sarcini, ci a desfăşu­
rat un control permanent asu­
pra felului în care fiecare to­
varăş şi le îndeplineşte. Aceş­
tia au raportat periodic de în­
făptuirea lor.
Comitetul de partid a folosit
şi metoda de a forma colective
de 3-4 tovarăşi
care, deplasîn-
du-se în abataje
sau sectoare, au
controlat mun­
ca desfăşurată
de către organizaţiile de partid
în vederea înfăptuirii sarcinilor
ce le revin. Pe baza informărilor
făcute de aceste colective, co­
mitetul de partid a discu­
tat şi aintervenit operativ
în rezolvarea unor proble­
me, înremedierea unor lip­
suri. Acest stil de lucru a con­
tribuit în mare măsură la rea­
lizarea unor succese în îndepli­
nirea sarcinilor economice. In
acest an, lună de lună, planul
de extracţie a minereului, nu nu­
mai că a fost îndeplinit, ci a
fost şi depăşit.
Comitetul de partid nu a ma­
nifestat însă aceeaşi grijă pen­
tru realizarea planului de in­
vestiţii. Din această cauză exis­
tă, în această privinţă, şi o
oarecare rămînere în urmă. In
faţa Comitetului de partid de
la exploatarea minieră Barza
stă sarcina de a interveni de u r­
genţă şi de a ajuta conduce­
rea tehnico-administrativă să
rezolve şi problemele, greută­
ţile existente în domeniul rea­
lizării întocmai a planului de
investiţii.
Aplicînd cu consecvenţă me­
toda muncii în colectiv şi a
controlului organizat, Comitetul
de partid de la exploatarea mi­
nieră Barza are posibilităţi şi
mai mari de a obţine pe viitor
noi şi deosebite succese în lupta
desfăşurată pentru înfăptuirea
în mod neabătut a sarcinilor
trasate de partid.
GH. CALINESOU
pregătite şi au dovedit că au
frumoase perspective de creş­
tere.
In mod deosebit au plăcut pu­
blicului spectacolele oferite de
corul şi echipa de dansuri popu­
lare ale spitalului din Păclişa,
precum şi brigăzile artistice de
agitaţie de la u.R.C.C. şi în ­
treprinderea de industrie locală
din Haţeg.
IN R A IO N U L ILIA
anim alelor
lor colective aeordindu-le cre­
dite pentru procurări de ani­
male şi materiale de construc­
ţie
Folosind cu chibzuinţă credi­
tele şi mijloacele proprii, multe
gospodării colecUve, printre care
şi cele din Ilia, Dobra, Hărău,
Lăsău, Mintia, Bejan şi altele,
au în prezent un sector zooteh­
nic puternic, ceea ce le dă posi­
bilitatea să livreze statului în­
semnate cantităţi de produse
animaliere, realizînd astfel mari
venituri băneşti care duc la în­
tărirea puterii economico-orga-
nizatorice a gospodăriilor.
Anul acesta, în afară de creş­
terea efectivelor din prăsilă pro­
prie, din creditele acordate de
stat, gospodăriile vor mai cum­
păra încă 20 vaci de lapte, 1.500
viţele, 1.200 ovine şi 100 scro-
fiţe matcă, iar din fonduri pro­
prii încă 150 vaci de lapte şi
1.800 ovine. Pînă acum, s-a de­
păşit planul de procurări la
porcine, iar planul de cumpă­
rări din credite 'la vacile de
lapte s-a realizat aproape în în­
tregime. în ceea ce priveşte
procurările de animale, se poate
arăta că consiliile de conducere
ale gospodăriilor colective din
Sălciva, Zam, Sîrbi, Pojoga, Be­
jan, Dobra, Hărău şi altele, ur­
mărind obţinerea unor rezultate
cit mai bune, s-au preocupat
cu multă răspundere de înde­
plinirea planului de cumpărări.
Sînt însă şi gospodării colec­
tive care nu acordă atenţia cu­
venită procurării la timp a ani­
malelor. Aşa, spre exemplu,
gospodăria colectivă din Bîrsău,
din cele 40 de viţele planificate
nu şi-a cumpărat nici una. Ase­
mănător stau lucrurile la gos­
podăriile din Ohaba, Lăpuşnic
şi altele. De altfel, pe întreg
raionul s-au procurat doar a-
proape 400 viţele din cele 1.500
planificate.
1Şoferul Sas Dănilă de la E. M. Teliuc conduce o maşină
Tatra de 10 tone. In luna mai el şi-a depăşit planul cu 100
la sută.
în lun ile d e v a r ă la s a te
Activităţi culturale Ia locul de muncă
Specificul m uncilor din perioada lu­
nilor de vară determ ină organizarea
activităţii cultural-educative de m asă
în prim ul rînd la locul de m uncă al
colectiviştilor, pe brigăzi şi echipe.
P en tru cunoaşterea şi generalizarea
experienţei pozitive acum ulată de acti­
viştii culturali în organizarea acti­
vităţii Ia locul de m u n c ă , a a v u t loc
recent la P ian u l de Sus, raionul S e­
beş, un sem inar cu directorii căm ine­
lor culturale şi bibliotecarii. R eferatul
p rezen tat de tov. Suciu M aria, direc­
toarea căm inului cultural din Spring,
a îm părtăşit participanţilor metodele
şi m ijloacele folosite pentru susţine­
rea şi perm anentizarea activităţii cul­
turale la locul de m uncă.. Astfel, c ă ­
m inul cultural din S p rin g şi-a alcă­
tuit un plan de m uncă pentru perioada
lunilor de vară. Planul cuprinde ac­
ţiunile cc v or fi o r g a n iz a te pe b rig ă z i n o ştin ţe a celor ce lu c re a z ă în sect.o
şi echipe, precum şi la tem ele pc care
le vor trata.
Bine o rg an izată de la început, m u n ­
ca cultural-educativă ia cîtnp se d es­
făşoară în bune condiţiuni. P reşedin­
tele gospodăriei agricole colective a
vorbit colectiviştilor din brigăzile de
cîm p despre lucrările Sesiunii extra­
ordinare a M arii A dunări Naţionale,
la grădina de legum e a avut loc o
consfătuire pe tem a întreţinerii cultu­
rilor, la b rig a d a viticolă a u fost sus-
planificate
De asemenea, se constată
unele deficienţe în ceea ce pri­
veşte realizarea planului de
cumpărări la ovine.
Tot ca o parte negativă se
poate semnala ritmul nesatisfă-
eător în care se desfăşoară ri­
dicarea construcţiilor zootehni­
ce planificate pentru acest an.
Doar cîteva gospodării colecti­
ve din raion, printre care şi
cele din Ilia, Bacea şi Lăpuşnic,
au început turnarea fundaţiilor
pentru grajduri, in această di­
recţie se poate arăta că o parte
din vină o are şi O.R.A.D. care
nv. se preocupă îndeajuns de
aprovizionarea unităţilor cu ma­
teriale de construcţii necesare.
Pentru remedierea lipsurilor
semnalate, Comitetul raio­
nal de partid şi Comitetul
executiv al Sfatului popular ra ­
ional au stabilit măsuri care
prevăd pînă la sfîrşitul acestei
luni să se preo re întreg efecti­
vul de animale planificate.
Printre acestea amintim organi­
zarea tîrgurilor de animale pe
circumscripţii veterinare.
Pe lingă toate acestea se im­
pune a se întreprinde şi unele
acţiuni din partea consiliilor
de conducere ale G.A.C. pentru
valorificarea deplină a rezerve­
lor existente şi pentru mobiliza­
rea tuturor forţelor în vederea
realizării la timp a noilor con­
strucţii zootehnice.
Adoptînd măsurile corespun­
zătoare în vederea procurării
animalelor şi ridicării construc­
ţiilor zootehnice gospodăriile
colective vor putea asigura în­
deplinirea sarcinilor ce ie au
privind dezvoltarea conţinaă a
creşterii animalelor şi a pro­
ductivităţii acestora.
DRUMUL SOCIAL'-IMULUI
ţinute recenzii ale unor cărţi despre
cu ltu ra viţei de vie. In fo rm area po­
litică, citirea ziarului, constituie o
preocupare perm anentă a activului că­
m inului cultural şi bibliotecii din
Spring.
C ăm inul cultural şi biblioteca din
Petreşti au alcătuit un grafic al ac­
ţiunilor ce se o rg an izează la locul de
m u n că, în a ş a fel îneît în fiecare zi să
aibă loc o m anifestare culturală. In
perioada de întreţinere a culturilor
s-au ţinut consfătuiri pe tem a : „C om ­
baterea gindacului de Colorado“, au
fost popularizate succesele obţinute de
gospodăriile agricole colective din re­
giu n e şi din ţară, colectiviştii au fost
inform aţi asupra evenim entelor interne
şi iniernaţionaie.
In scopul ridicării nivelului de cu
rul zootehnic, la g rajd u rile gospodă
rîei s-a am en ajat u n „C olţ al m ulgă
torului“, u nde se g ăsesc cărţi şi bro
şuri despre creşterea şi îngrijirea vi
ielor. A cestea toate au d u s la obţi
nerca unor rezultate pozitive în pro
ducţie. Astfel, m ulgătorii aplică gim
nastica funcţională a ugerului vacii
în a in te a m ulsului, cee a ce a d u s la
sporirea cantităţii de lapte. Pentru
stîrpirea gindacului de Colorado au
fost stropite culturile de cartofi cu so ­
luţii chimice, iar la grăd in a de legu­
m e au fost folosite m etode noi în
cultivarea roşiilor timpurii.
„C îte o m an ifestare culturală la lo­
cul de m uncă în fiecare zii“ — aceasta
este şi lozinca căm inelor culturale şi feri la situaţia concretă a brigăzii
a bibliotecilor din Cut, Oaia. Apoldul
de Sus, M iercurea, P ă u c a etc.
Inginerul agronom , tehnicianul sînt
din ce in ce m ai m ult solicitaţi în
o rg an izarea şi susţinerea m an ifestări­
lor cu ltu rale. P a rtic ip a n ţii ia discuţiile
sem inarului din Pianul de Sus au vor­
bit pe la rg despre m u n ca entuziastă
şi plică de răsp u n d ere a agronom ilor,
d espre aportul lor la ridicarea n ive­
lului de cunoştinţe al colectiviştilor.
Specialistul în agricultură trebuie să
fie solicitat în co n tin u are în şi m a i m are
m ăsu ră să vorbească ţăran ilo r cojec-
Să construim trainic şi economicos
Ţi se umple inima de bucurie
cînd afli că într-un cartier a!
oraşului în care locuieşti au
mai fost date în folosinţă noi
apartamente, confortabile. Deşi
asemenea veşti au devenit obiş­
nuite, de fiecare dată încerci
acelaşi sentiment de bucurie.
Gîndul ţi se îndreaptă involun­
tar la cei care, Infruntînd a r­
şiţa soarelui sau ploaia îşi văd
nestingheriţi de muncă, con­
struiesc.
Astăzi, pretutindeni se con­
struieşte. In Valea Jiului au fost
date în ultimii ani în folosin­
ţă mai multe mii de aparta­
mente. Ca şi celelalte oraşe,
Vulcanul, s-a redeşteptat la o
viaţă nouă. Dintr-un oraş
„mort“, al „pensionarilor“, cum
era denumit de oficialităţile
burgheze, el a devenit oraş al
tinereţii, înfloritor. Construcţii­
le de aici se desfăşoară din
plin. Sînt în lucru acum 120 de
apartamente care pînă la sfîr­
şitul anului vor fi date în fo­
losinţa, minerilor. Oamenii trec
pe stradă, privesc cu luare a-
minte cum din zori şi pînă
seara tîrziu, constructorii, parcă
fără odihnă, ridică noi blocuri.
Am vizitat zilele trecute şan­
tierul constructorilor de Ia Vul­
can. La prima vedere lucrurile
par să stea bine. Pe blocurile
pag. 5
C a lita te a — o b iectiv p rincipal al în tre c e rii so cialiste
La Petrila se poate da cărbune mai bun !
...In rampa puţului vagone- rol şi Bartha Francisc din sec­ 4-13 iunie, cenuşa la acest din
teîe pline cu cărbune gonesc pe torul IV, a lui Ion Jurca din urmă sort de cărbune a oscilat
şine spre eulbutor. In goana lor sectorul HI, brigăzile conduse între 21,2-. 1 la sută.
însă, nu scapă ochiului ager al de Alexandru Negru, Gheorghe De aici concluzia că nealege-
controlorului de calitate, Va- Neagu, Nagy Adalbert, Gheor­ rea şistului în abataje este prin­
sile Sidorov, unul din minerii ghe Jucătorii, Ion Moldovan, de cipala cauză a înrăutăţirii ca­
de frunte ai Petrilei. Un nou la sectorul I. Cantitatea de şist lităţii cărbunelui. Şi, bineînţeles,
transport de cărbune a sosit la în producţia acestor brigăzi a nu o cauză obiectivă. Aceasta
ziuă. Sidorov verifică vagone- oscilat între 46 şi 135 kg. pe se datoreşte şi faptului că în
goana după cantitate este ne­
tele. Unul, două, trei — bune. vagonet.
Al patrulea insă i se pare ciu­ Dacă în luna mai, minerii de glijată calitatea.
dat. Un răvaş de lemn pe el aici au extras cărbune cu un Lucrurile se pot îndrepta. Se
şi este scos din rîndul celorlal • procent de şist cu circa 0,9 la cere doar din partea comite­
te. Va trece printr-un lung şi sută sub normă, în prima ju ­ tului sindicatului, a conduce­
minuţios control calitativ. Să-l mătate a lunii iunie, cenuşa în rii tehmeo-adrninistrative, mal
urmărim. Sidorov l-a cîntărit, cărbune a crescut, ajungînd în multă preocupare în această di­
l-a răsturnat pe ciur şi cu ?apa medie cu 1,3—1,5 la sută peste recţie. Trebuie intensificată1
alege bulgării de piatră mai admis.
munca pentru mobilizarea mi­
mari de 8 cm. Sînt destui de Unele condiţii de exploatare nerilor de la sectorul I îndeo­
m u lţi: 100 kg. şist. Acesta pu­ nefavorabile, cum ar fi ataca­ sebi la alegerea şistului în aba­
tea fi ales cu uşurinţă în aba­ rea nouă a stratului 5 la sec­ taje. Conducerea minei va tre ­
taj. Din producţia brigăzii 283, torul II, situarea unor abataje bui să ia de îndată măsuri pen­
care a trimis acest vagonet la din sectorul I cu extracţia în tru aplicarea puşcării selecti­
recepţie, patru tone vor fi re­ zona inflexiunii aceluiaşi strat, ve la toate straiele şi mai ales
bútate ! Aflăm numele şefului sînt oarecum justificări obiecti­ la stratul 5 de la sectoarele n şi
de brigadă. Este Petru Muntea- ve pentru faptul că mina nu I. Este necesară intensificarea
nu, de la sectorul II. De mun­ s-a încadrat în indicii calita­ întrecerii socialiste pe baza ini­
tivi planificaţi. Consultînd însă . ţiativei „Nici un vagonet de
ca brigăzii răspunde maistrul situaţia cenuşei pe sorturi de cărbune rebutat pentru şist vi­
miner Pavel Taborsky.
cărbune, se poate vedea că sînt zibil“.
La controalele pe care lu­
crătorii serviciului C.T.C. al mi­ şi cauze subiective. De pildă, Exista condiţii pentru ca în
nei le-au făcut asupra calită­ buletinul din ziua de 13 iu­ luna aceasta minerii din Pe­
ţii producţiei s-au găsit şi alte nie arată: la sortul 0,10 mm. trila să se încadreze în indicii
brigăzi care, nealegînd şistul procent de cenuşă — 28,5 la
vizibil, au pierdut din produc­ s u tă ; la sortul 10-80 mm. — calitativi, pentru a fi şi în a-:
ţie multe tone. Iată cîteva din 34,4 la sută ; la sortul peste 80 ceasta privinţă la nivelul ex-i
aceste brigăzi: a lui Szabo Ca -
mm. (deci unde se poate alege plciatărilor fruntaşe pe bazin.
manual), procentul era de... Rămîne doar ca aceste condi­
36,2 la sută. (Norma admite 30,5 ţii să fie folosite ’din plin.
la sută cenuşă). In perioada Ing. GH. DUMTTRESCU
R e c o m p e n s ă m e rita tă
Tinerii din oraşul Deva această privinţă, acum' cîteva
au o’oţinut rezultate frumoa­
tivişti despre căile sporirii producţiei se în activitatea patriotică. zile, Comitetul orăşenesc U.T.M
agro-alim entare, organizarea muncii, De la inceputul anului şi
creşterea valorii zilei-muncă, a avulu- pînă în * prezent ei au co­ Deva a stimulat organizaţiile
’ui o b şte sc cic. lectat şi predat la I.C.M., 700
tone fier vechi, realizînd 87,51 U.T.M. din localitate care s-au
U n loc im p o rtan t în cad ru l se m in a ­
rului de la Pianul de S u s l-au ocupat la sută din angajamentul luat evidenţiat în aceste acţiuni. Au
aplicaţiile practice. Acestea, fiind axa
ie pe te m a tic a re fe ra te lo r şi discu pe întregul an 1962. Succese fost distribuite ca premii 7 pi-
ţiilor, a u contrib u it la efectu area u n u
preţios schim b de experienţă. Direc frumoase s-au obţinut şi in kapuri (tinerilor din organizaţia
toril de căm ine şi bibliotecarii a u p ar U.T.M. de la mina Deva, I.C.R.A.
îicipat la o lectură în g ru p la bri­ anul precedent.
g ad a legumicolă pe tem a întreţinerii Pentru rezultatele obţinute în etc.), un echipament complet
culturilor, susţinută de bibliotecara
M ircea M arin, şi la expunerea „lecto­ de volei, (tinerilor din organi­
r u l u i —¦ p o v e s t i t o r " B e n a I o n , l a b r i ­
g a d a viticolă, d e s p re p re v e n ire a şi zaţia U.T.M. din satul Băcia) şi
com baterea bolilor viţei de vie.
altele. PETRE JURCONI
O rganizarea activităţii cultural —
educative îa locul de m u n că nu pre­ corespondent
supune neglijarea căm inului cultural.
S! aici se vor o rg an iza în continuare, =S8f=
m ai ales în zilele de odihnă, m an i­
festări m ai complexe, şezători tem a­ •••••• •• .••.N.••. .S *•,.>, ‘. . •.-v-.!w'*.v*v,
tice, să rb ă to rire a fruntaşilor, p ro g ra ­
me artistice, precum şi acţiuni speciale
cu filmul, pentru tineret, femei etc.
O atenţie deosebită va trebui să se
acorde în această perioadă activităţii
de a m a to ri şi în d eo seb i b rig ă z ilo r a r ­
tistice de agitaţie. Acestea, pe lîngă
contribuţia ce trebuie să şi-o aducă
la reuşita u n o r m anifestări com plexe
la căm in, a u d ato ria să prezinte scurte
m om ente artistice în pauzele de prînz,
la a r ii etc. A c e sfe a v o r fi a l c ă t u i t e d in :
poezii despre m uncă, m onoloage, dia-
loage, cuplete, cîntece şi se vor re­
(echipei), popularizîndu-i pe fruntaşi
şi m etodele lor de m u n c ă , co m b ă tîn d
unele aspecte negative în deosebi lipsa
de grijă faţă de avutul obştesc.
U nităţile culturale săteşti trebuie să-şi
organizeze în perioada lunilor de vară Elena Uăvori este fruntaşă in întrecerea socialistă de la
şi m ai bine m unca, îneît activitatea lor secţia cusut feţe bocanci a fabricii „Ardeleana“ din Alba lulia.
să contribuie cu eficienţă lâ îndepli­ Ea îşi depăşeşte cu regularitate n o m a dină In acelaşi timp
nirea obiectivelor puse în faţa ag ri­ numai produse de bună calitate.
culturii noastre socialiste.
CLEMENTE CONSTANTIN
metodist principal —
C asa regională a creaţiei populare
noi, cu faţade roşii, netencuite, î&iile interioare. Dar, ceea ca este ştiut, au rostul de a înlo­
sînt prinse panouri- prin care au făcut tencuitorii au venit să cui lemnul la anumite lucrări
constructorii comunică vulcăne- strice instalatorii. Ei sparg pe­ de cofrare. E de mirare de ce
nilor termenul de dare în folo­ reţii pentru a executa racor­ aceste panouri nu şi-au găsit
sinţă ca şi numele maistrului darea instalaţiilor de lumină şi pînă acum întrebuinţarea cu­
care conduce lucrarea. Stadiul încălzire centrală. Curios lucru. venită, cunoscut fiind că folo­
lucrărilor este avansat: ceea ce Aceasta se întîmplă pe un şan­ sirea lor prezintă atît avantaje
dă certitudinea că constructo­ tier unde este bine cunoscut economice cît şi din punct de
rii vor avea grijă ca lucrarea faptul că instalatorii trebuie să vedere a calităţii lucrărilor.
să se înscrie în grafic, că îşi vor lucreze mină in mină cu zi­
respecta angajamentele. darii, că lucrările lor trebuie Pe şantierul din Vulcan pot
astfel eşalonate îneît ele să - se fi întîlniţi oameni care au o
Constructorii răspund nu nu­ termine înainte de executarea îndelungată activitate şi o bo­
mai de darea la timp în folo­ tencuielilor. Aşa se întîmplă la gată experienţă în muncă. Ei
sinţă a noilor apartamente. Ni­ blocul P, unde instalatorii pă­ au ridicat numeroase blocuri.
mănui nu-i poate fi indiferent şesc imediat după zidari. Deci Nu e însă o laudă pentru unii
felul în care se construieşte. In două locuri de muncă, cu două dintre ei faptul că aproape la
grija zidarilor, dulgherilor, in­ feluri de a munci. Nu trebuie fiecare pas, ori unde te în-
stalatorilor, sînt date valori m a­ oare trase concluzii din aceasta? vîrteşti, pe şantier găseşti ma­
teriale care trebuie manipulate teriale prost gospodărite. Con­
şi folosite cu spirit gospodă­ Pe şantierul din Vulcan mal structorului bun nu-i e sufi­
resc. Din acest punct de ve­ pot fi văzute vraişte o seamă cient să cunoască meseria, să o
dere ca şi din cel al organi­ stăpînească. Constructorul tre ­
zării muncii pe şantier, se pare de materiale. Dulgherii, de pil­ buie să aibă un simţ de bun
că la Vulcan ar mai fi unele gospodar, să nu scape nici o
lucruri de pus Ia punct. Să dăm dă, nu se îngrijesc ca imediat neglijenţă în ceea ce priveşte
cîteva exemple. La şcoala cu 16 folosirea materialelor ce-i sînt
săli de clasă au fost turnaţi din după decofrare materialul lem­ încredinţate. Nimănui nu-i poa­
beton stîlpii de susţinere. Unii
din aceştia au o înclinare mai nos să fie cu grijă stivuit şi te fi indiferent felul în cârd
mare decit cea admisibilă.
Aceasta din vina echipei de păstrat în vederea refolosirii construim, costul apartameni
dulgheri condusă de Nicolae
Căplescu care a executat lu­ lui. Pe tot şantierul, chiar şi telor noi, calitatea şi contor-*
crările de cofrare nu cu des­ sub moloz, pot fi văzuţi du­ tul acestora. Se înţelege cită'
tulă răspundere. . lapi „sănătoşi“. In chestiunea greutate şi influenţă au pen­
La etajul I şi II al acestei folosirii gospodăreşte a mate­ tru toate acestea, conştiincio •
şcoli au fost terminate tencu- rialului lemnos ar mai fi de zitatea, priceperea şi vrednicia
dat şi un alt exemplu nu toc­ constructorilor noştri.
mai bun. In magazia şantieru­ M, CLODI
lui se găsesc un număr Însem­
nat de panouri din tegofil care,