Page 92 - 1962-06

paf. 4
Mari acţiuni de masă pentru
dezarmare şi pace
D E L H I 26 (Agerpres). — T A SS
transm ite :
In India iau am ploare acţiunile
rlc m a s ă p e n tr u d e z a rm a re şi pace.
L a B om bay şi C a lc u tta au lu at sfârşit
recent, conferinţele p artizanilor păcii
care se desfăşoară în p rezent în
toate statele ţării în cadrul pregăti­
rilor în vederea C ongresului m ondial
p e n tr u d e z a r m a r e g e n e r a lă şi pace.
C on ferin ţa de la B om bay, care a
fost prezidată de Ram csvari Neliru,
laureata a prem iului internaţional
L em n „P en tru întărirea păcii între
popoare", a chem at la interzicerea
im ediată a tuturor experienţelor nu ­
cleare, la încetarea cursei în arm ări­
lo r şi în c h e ie re a u n u i a c o rd cu p r i­
v ire la d e z a r m a r e a g e n e ra lă şi to ­
tală.
P articipanţii la conferinţă au ho­
tărât să organizeze la 27 iunie o d e­
m onstraţie de 24 de ore în faţa
„Spunem nu războiului VIí t
Puternică manifestaţie pentru pace la Washington n u n ţ a t îm p o t r i v a a m p la s ă rii de b aze
.W A S H IN G T O N 26 (Agerpres). -
L a 25 iunie, în fa ţa Casei Albe
a avut loc încă o dem onstraţie p en ­
tru pace, îm potriva războiului, a au m anifestat încă două orc.
cursei în a r m ă r ilo r şi a e x p e r im e n ­
tării arm ei nilclenrc. Peste 300 de o a­
m eni — ferm ieri, profesori, studenţi
şi e le v i, o a m e n i d e a f a c e r i şi p r e o ţi
d in 17 sta te ale ţării au m a n ife s ­
tat în fâţa reşedinţei preşedintelui
Statelor U n ite cu lo z in c ile : „Spunem
n u războiului !“, ,,Să se p u n ă capăt
e x p e r i e n ţ e l o r n u c l e a r e 1“ , „ S ă t r a n s ­
f o r m ă m s ă b i i l e î n p l u g u r i 1“ , „Să
cultivăm prietenia, nu să construim
a d ă p o s tu ri 1". D e m o n s t r a ţ i a a d u r a t
,S. E, A- T. On a murit**
L W A S H IN G T O N 26 (Agerpres).
l Z iarul „W ashington Post and
Cl T i m e s H e r a j d " p u b l i c ă u n a r t i c o l
intitulat „Sfîrşitul prevăzut de m ult
tc a l S . E . A . T . O . a d e v e n i t a s t ă z i e v i ­
t dent".
î „S .E .A .T .O . a m u rit. Şi ac u m se
i naşte în tre b a re a cum trebuie în--
l m o rm în tat în m odul cel m ai cu­
venit acest cad a v ru “, scrie autorul
articolului.
T a ila h d a , 'după cum se credea,
reazem ul S.E.A .T.O . i-a venit de
h ac acestei organizaţii ghinioniste
declarînd săptăm âna aceasta că va
boicota viitoarele şedinţe ale pac­
tului.
U n p u r tă to r d c c u v în t al M i­ trei — F ilip in c le . T a ila n d a şi P a - ^
nisterului A facerilor E xterne al
T ailă n d ci a lăsat să se înţeleagă
c ă T a i l a n d a îşi i a r ă m a s b u n de.
la S.E.A .T.O . în urm a hotărîrii
T ribunalului internaţional care a
t r a n s m i s C a m b ’o d g i e i t e m p l u l s i ­
tu at la fro n tie ră şi care a fo rm at
r obiectul unui litigiu.
D rept răzbunare, T ailanda a ho­
tărât să boicoteze S.E.A.T.O... D a r
acesta n -a fost dccît un pretext
şi nicidecum u n m otiv, a ra tă a u ­
torul articolului.
V/t—f fi-JuJw/ »Jui uJ h
R e p u b lic a Dahomey
In ţara noastră se află Intr-o
misiune de bunăvoinţă o dele­
gaţie a Republicii Dahomey în
frunte cu Sourou Migan Apithy,
vicepreşedintele republicii.
Republica Dahomey se întin­
de pe o fîşie îngustă de pămînt
care porneşte de pe litoralul
golfului Guineei spre adincul
continentului african, şi are o
suprafaţă de 118.000 de kilome­
tri patraţi./Ea se învecinează cu
Nigeria, Niger şi Volta Superi •
oară. Ca stat Republica Daho­
mey este cunoscută încă din se­
colul al XVH-lea cînd purta de­
numirea de Regatul Dahomey.
Dar încă din secolul al XV-
!ea viaţa paşnică a acestui po­
por a început să fie tulburată
de „descoperirile geografice“ ale
portughezilor, iar mai tîrziu, în
secolul XIX, de coionialiştii
francezi. Multă vreme Dahome
yuil a purtat denumirea de „Coa­
sta sclavilor“ pentru că aici era
centrul comerţului cu sclavi al
continentului negru. Francezii
cuceresc Dahomeyul abia în anul
1890 după ce prima lor expe­
diţie militară fusese complet In
frîiită de patrioţii dahomeyenî
Totuşi colonialiştii francezi nu
au reuşit să ingenunchieze acest
popor. El a continuat lupta de
eliberare pînă cînd. în 1960, la
I august, a obţinut inclependen
ţa. După un an de la procla­
marea independenţei, a fost l i ­
chidată şi ultima anclavă por­
„t Mal*’5R e d a c ţ i a si a d m i n i s t r a t a z i a r u l u i : s t r . 6 M a r t i e n r . 9. l e l e f o n : 188, 189, 75. 6 7 4 . T a x a p l ă t i t ă î n n u m e r a r c o n f o r m a p r o b ă r i i D i r e c ţ i e i G e n e r a l e P . T . T . R . o r . 2 6 3 . 3 2 8 d i n 6 n o i e m b r i e 1949 . —¦ T i p a r u l : Î n t r e p r i n d e r e a P o l i g r a f i c ă — Deva.
consulatului am erican din Bom bay în
sem n de protest îm potriva exploziilor
atom ice în Cosmos.
In rezoluţia conferinţei partizanilor
păcii din C alcu tta se protestează cu
hotărîre îm potriva intenţiei S.U.A. de
a efectua explozii atom ice în Cosmos
şi este c o n d a m n a t ă p o z iţia S .U .A . la
conferinţa pentru dezarm are de la
Geneva.
ir
B R U X E L L E S 26 (Agerpres). —
TASS t r a n s m i t e :
D in iniţiativa „U niunii belgiene
pentru apărarea păcii" s-a desfăşurat
la Bruxelles conferinţa naţională
p e n tr u d e z a r m a r e şi p ace. A c e a stă
conferinţă face parte din pregătirile
efectuate de opinia publică progre­
sistă din B elgia în vederea C ongre­
sului m ondial pentru dezarm are gene­
r a lă şi p a c e de Ia M osco v a.
L a lucrările conferinţei au partici-
p a tr u o re şi ju m ă ta te . A p o i d e m o n ­
stranţii au plecat spre D epartam en­
tul de S tat al S.U .A . în faţa căruia
Participanţii la dem onstraţie s-au
întâlnit cu reprezentanţi oficiali ai
Casei A lbe şi ai D e p a rta m e n tu lu i de
S tat, p re c u m şi cu m e m b ri ai C o ­
m isiei p e n tru A fa c e rile E x te rn e şi ai
Comisiei pentru problem ele forţelor
a rm a te a le se n a tu lu i şi C a m e re i r e ­
prezentanţilor. Ei au declarat acestora
că poporul am erican încearcă o n e­
linişte p ro fundă în legătură cu ac­
t u a l a lin ie a p o litic ii e x t e r n e şi m i ­
litare a guvernului Statelor Unite.
S.E.A.T.O. — alianţă care a
e x i s ta t d o a r p e h î r ti e şi e r a so r - -j i s t a , c o p r e ş e d i n ţ i i a u c ă z u t d e a c o r d c a - une pirat pe lungim ea de undă a pos­
tită unui sfârşit rap id din pricina
c u s u ru rilo r re îi e ra u p ro p rii —
n fost înfiinţată Ia M a n ila ' în ' anul
1954. E ra o o rg a n iz a ţie co n stitu ită
în g r a b ă de Tolm F o ste r D ulles,
pe atunci secretar de stat al S.U.A.,
p en tru a salv a ce m a i p u tea fi sal-
vat după falim entul suferit de
Franţa în Indocbina.
C u su ru rile S .E .A .T .O ., se spu- ^
nc în articol, erau num eroase. In )
prim ul lînd din punct de vedere
geografic constituirea unei asem e-
nea organizaţii era absurdă. D in­
tre cei opt m em bri ai săi num ai
k i s t a n u l — p o t fi c o n s i d e r a t e s t a t e -j ţul S u v a n n a F um a, a so sit la P n o m
asiatice...
D in punct de vedere strategic, 1
arată autorul, S .E .A .T .O . avea 1
două cusururi: în prim ul rînd prin- 1
cipiul unanim ităţii care îm piedica 3
Statele U n ite ?ă acţioneze în fa- 3
vonrea piopriilor lor interese ; în
al doilea rînd această organizaţie Ţ
3se b a z a p e d o c t r i n a „ r e p r e s a l i i l o r
m asive" — concepţia Iui D i'H -s
care era născută m oartă.
tugheză din Dahomey rămasă
încă din secolul al XV-lea.
Coi 70 de ani de dominaţie
colonială au împiedicat dezvol­
tarea economică a ţării. Popii
laţ ia ţării, care numără 1.700.000
de oameni, se ocupă cu agricul­
tura şi creşterea vitelor, in D a­
homey se cultivă cocotierî, pal­
mieri oleaginoşi, porumb, ma-
nioc, batate. bumbac, mei, sorg,
şi cartoful dulce.
Pentru lichidarea moştenirii
grele lăsată de colonialiştii fran-
D o cu m en tar
cezi in economia ţării, guver­
nul Dahomeyului a întreprins o
serie de măsuri. Astfel, la în­
ceputul acestui an au avut loc
importante dezbateri pe margi­
nea proiectului primului plan
de patru ani de dezvoltare a
economiei ţării. Cele mai impor
tante obiective ale acestui plan
sînt dezvoltarea producţiei agri­
cole şi prelucrarea în ţară a ma
terţilor prime. In acest sens se
prevede dezvoltarea mişcării co­
operatiste şi mărirea suprafeţe­
lor plantaţiilor de cocotierî, pal­
mieri de ulei şi ananas.
Recent au fost descoperite in
Dahomey zăcăminte de mine­
reu de fier şi cromit, precum
şi bogate surse de rutil şi il-
menit.
ULTIMELE ŞTIRI
p a t ap ro x im ativ 150 de delegaţi rc-
prezentînd diferite organizaţii obşteşti,
dem ocratice, sindicale şi religioase.
R aportul a fost prezentat dc Isa-
belle Bîum e, cunoscută fruntaşă a vie­
ţii publice d in Belgia, m em b ră a P re ­
zidiului Consiliului M ondial al Păcii.
L eo M ichilsan, care a p re z e n ta t la
conferinţă raportul în problem a ger­
m ană, a subliniat necesitatea înfrîno-
rii rev an şa rzilo r v est-g erm an i care
cer să li se p u n ă la d ispoziţie a rm a
atom ică şi revizuirea g raniţei de pe
O der-N eissc.
In încheiere delegaţii Ia conferinţa
n a ţio n a lă p e n tr u d e z a rm a re şi p ace
au ado p tat o rezoluţie în care cer în­
cheierea unui tratat de dezarm are
g e n e ra lă şi c o n tro la tă , în c h e ie re a u n u i
tratat de neagresiune între ţările
participante ale T ratatului dc la V a r­
şo v ia şi ţă rile m e m b re ale N .A .T .O .,
crearea u n o r zone de d e z a n g a ja re în
centrul Europei, recunoaşterea gran i­
ţelor dc pe O der-N eisse. Ei s-au p ro ­
v e s t - g e r m a n e p e t e r i to r iu l B e lg ie i şi
îm potriva înzestrării arm atei belgie­
ne cu arm a atomică.
Conferinfa pentru Laos
se va întruni la 2 iu lie
W ASHINGTON 26 (A gerpres). —
TASS transm ite:
La 26 iunie, A. F. D obrînin, a m b a ­
sadorul U.R.S.S. in Statele U nite şi
Orm sby-Gore, am basadorul M arii B ri­
ta n ii în S.U .A . a u fă c u t o vizită lui
G. Ball, secretar de sta t ad ju n ct al
S.U.A. şi i-au rem is un m esaj al co­
preşedinţilor C onferinţei dc la G eneva
în problem a faoţiană :
„Copreşedinţii, se arată în m esaj, au
fost inform aţi că în prezent a fost creat
un g u v e r n de coaliţie al L ao su lu i şi
3 că o delegaţie laoţiană unică va pleca
^ la G eneva pentru a participa la vii­
^ toarele discuţii. In conform itate cu acea-
¦} u r m ă t o a r e a ş e d i n ţ ă a c o n f e r i n ţ e i t r e ­
) buie să aib ă Ioc luni 2 iulie, la ora
) 15,00“.
} M e sa ju l a fost s e m n a t de A. Gro-
^ rnîko, m inistrul A facerilor externe al
2 U.R.S.S. şi de lordul Home, m inistrul
afacerilor externe al M arii Britanii.
1 Suvanna Fuma a sosit în Cambodgia
3 populaţia europeană a primit cu urale
PN O M PE N II 26 (A gerpres). -
3 A genţiile de p resă rela te a z ă c ă la
3
25 iunie primul m inistru laoţian, prin­
Penii. La aeroport, S u v an n a F u m a a
¦j fost întîm pinat de şeful statului cam ­
bodgian, prinţul Norodoin Sianuk.
Corespondentul agenţiei France Pre- vîrstă, prinţul Suîanuvong.
sse relatează că în cuvîntarea rostită
la sosire, Suvanna F u m a a ream intii
Lui Salan i-a fost intentat un nou procescă p rin ţu l N o ro d o m S ia n u k a fo st in i­
ţiatorul conferinţei de la G eneva a ce­
lor 14 sta te în p ro b le m a L a o su lu i şi
l-a invitat să închidă această conferin­
ţă, pe c a re to t el a in a u g u ra t-o în luna
) m ai 1961. P rem ierul S u v a n n a F u m a a
anunţat că delegaţia laoţiană care va
Pe plan internaţional guver­
nul Republicii Dahomey se pro­
nunţă pentru lichidarea defini­
tivă a colonialismului şi a ră­
măşiţelor sale, pentru încetarea
cursei înarmărilor şl dezarma­
rea generală şi totală. Daho­
meyul este primul stat din gru­
pul de la Brazaville (din care
fac parte foste colonii france­
ze din Africa Centrală) care a
stabilit relaţii diplomatice şi
economice cu o serie de ţări so­
cialiste.
Republica Populară Romînă a
recunoscut Republica Dahomey
chiar din momentul proclamă­
rii independenţei sale, la 1 au­
gust 1960, exprimîndu-şi toto­
dată dorinţa ca între ţările noa­
stre să se stabilească şi să se
dezvolte relaţii prieteneşti.
Poporul romîn priveşte cu
simpatie eforturile Dahomeyu-
luî şi ale celorlalte tinere state
din Africa pentru consolidarea
lor politică şi economică, pen­
tru dezvoltarea lor culturală şi
se bucură de succesele obţinu­
te în lupta de eliberare a po­
poarelor aflate încă sub jug co­
lonialist.
Vizita în ţara noastră a 'dele­
gaţiei Republicii Dahomey în
frunte cu vicepreşedintele re­
publicii, Sourou Migan Apithy,
este o manifestare a relaţiilor
de prietenie ce se dezvoltă în­
tre cele două ţări.
C. ALEXANDROAIE
TmvitfVT, m e n t r j m v i m
ULTIMELE ŞTIRI ULTIMELE ŞT IR I
U .R .S .S . a cerut examinarea de către
0 J .II. a problemei retragerii trupelor
străine din Coreea de sud
N E W Y O R K 26 (Agerpres). —
T A SS transm ite :
D in îm puternicirea guvernului U n iu ­
nii Sovietice, reprezentanţa U.R.S.S.
la O .N .U . a cerut lui U T h an t, se­
cretar general provizoriu al O.N.U .,
să in clu d ă pe o rd in ea de zi a celei
dc-a 17-a sesiuni a A d u n ării G en e­
rale a O .N .U ., ca problem ă im por­
ta n tă şi u rg e n tă , p u n c tu l „ cu p r iv ir e
la retragerea trupelor străine din
Coreea de sud".
In nota explicativă prezentată în
această p ro b lem ă se a ra tă că deşi au
trecut nouă ani de la term inarea răz­
boiului d in C o reea, tru p e le stră in e , şi
îndeosebi cele am ericane, co ntinuă să
staţioneze pe teritoriul Coreei de sud.
C om andam entul forţelor arm ate ale
S.U.A. desfăşoară în p artea de sud a
peninsulei coreene m ari construcţii
dc obiective m ilitare, efectuează n u ­
m eroase exerciţii şi m an ev re m ilita ­
re la care participă form aţii m ilitare
ale alto r state, inclusiv sud-corecnc.
T rupele străine încalcă în m od siste­
m atic acordul de arm istiţiu, provoacă
incidente la frontierele sudice ale R e­
publicii Populare D em ocrate Coreene.
T ru p e le străine sînt staţionate în
Coreea dc sud tub egida O .N .U . D a ­
torită acestui fapt acţiunile trupelor
străine în p artea dc sud a peninsulei
coreene aduc un m are prejudiciu
prestig iu lu i şi în a lte i m e n iri a O r g a ­
nizaţiei N aţiu n ilo r U nite.
ras»-
Uriaş incendiu provocat de 0. L S.-işti
O R A N 26 ( A g e rp re s ). —
M arele incendiu provocat luni după-
am iază de O.A.S.-işti în O ran prin
aruncarea în aer a !0 rezervoare m ari
c o n ţin în d peste 10 m ilio a n e litri de
p ă c u r ă , n u a p u tu t fi s t i n s n ici p în ă oraşul. Un num ăr tot m ai m are de eu­
dim ineaţa. Flăcările au m istuit locu­
inţele învecinate, o parte din instala­
ţiile portuare, un m are depozit m ilitar
şi a m e n in ţă să c u p rin d ă , da c ă vîntul
se va schim ba, alte 30 de rezervoare
de p ă c u ră şi să se ?S tfn d ă a s u p ra a l­
tor cartiere ale oraşului. Intr-o em isi­
tului local de radio şeful O.A.S.-işti-
lor, fostul colonel D uîour, a am en in ţa t
că „acest incendiu nu este încă nimic
fi trim is ă la G e n e v a va fi c o n d u s ă de
ministrul de externe Q uinim Folsena.
Interim atul preşedinţiei Consiliului
de M in iş tri v a ti a s i g u r a t pe tim p u l
lipsei lui S u v a n n a F u m a , c a re u r m e a ­
ză să plece la Paris, de vicepreşedin­
tele C onsiliului de M iniştri cel m ai în
In cursul unui dineu oferit în cin­
stea lui S u v an n a F um a, prinţul S ian u k
şi-a exprim at sp eran ţa că „va asista
la naşterea unui Laos liber şi neutru"
şi a d eclarat că „între C am b o d g ia şi
L a o s v o r îi sta b ilite relaţii de c alab o -
rare frăţească“.
IraSafsveSe Chombe™Âctaul
a u fost zâdăr&îîcsîe
L E O P O L D V IL L E 26 (A gerpres). —
C onvorbirile A doula-C hom bc s-au
în tre ru p t clin nou. Ş eful secesionişti-
Ior katanghezi a părăsit capitala con­
goleză m arţi, tocmai în m om entul
în care convorbirile urm au să intre
într-o fază hotărîtoarc. Chom bc a ple­
cat spre Elisabethville într-un avion
al O .N .U . Pe aeroport au fost ad u ­
se im p o rtan te tru p e O .N .U . pentru
a-1 păzi.
Chom he a refuzat să semneze un
com unicat com un în care să fie con­
sem nate acordurile care au fost rea­
lizate pînă în prezent în cursul ce­
lo r 41 dc întâlniri. „ A b s e n ţa o ric ă ru i
com unicat final, relevă agenţia Asso­
ciated Press, indică observatorilor că
C hom he este d eparte de a dori în
m od sincer aplicarea acordurilor de
Intr-un cartier al oamenilor de culoare din Capetovvn, Re­
publica Sud-Africană, care sînt lipsiţi de cele mai elementare
drepturi în propria lor ţară.
C oreea de sud, se a ra tă în conti­
n u a re în no ta explicativă, se află dc
fapt în situaţia unei ţări ocupate de
trupe străine. Prezenţa trupelor străi­
n e a r c o i n f l u e n ţ ă d e z a s tr u o a s ă asu>
p ra vieţii interne a acestei ţări, ştir­
beşte d em n itatea n aţio n ală a p o poru­
lui coreean. P o p u laţia C oreei dc sud
a fost adusă la pauperizare totală.
N ivelul de trai al populaţiei sud-co-
reene este sub nivelul m ultor altor
ţări din O rient înapoiate din punct
de vedere economic.
In aceste condiţii, populaţia Coreei
dc sud, re v o lta tă şi in d ig n a tă de si­
tu a ţia ex iste n tă în ţară, cere să se
lichideze cit m ai grabnic regim ul dc
o c u p a ţie şi să li se d e a c o reen ilo r
posibilitatea să-şi rezolve singuri p ro ­
blem ele de im portanţă vitală pentru
naţiune.
G uvernul Republicii Populare D e­
m ocrate Coreene a prezentat în repe­
tate rînduri proiecte constructive pen­
tru u n ific area C ort ei pe. o b ază p a ş­
nică, dem ocratică. D ar S.U.A. au res­
pins toate aceste propuneri.
G uvernul U niunii Republicilor So­
vietice Socialiste consideră necesar ca
A d u n a re a G en erală să exam ineze în
cadrul urm ătoarei sesiuni problem a
..retragerii trupelor străine din C o­
re e a dc su d " şi să c o n trib u ie astfel
la in stau rarea unei păci train ice în
C o r c e a şi în în t r e g u l E x t r e m O r ie n t.
în com paraţie cu ceea ce avem de gînd
să facem într-un viitor apropiat“.
O parte din populaţia europeană
speriată caută să p ărăsească în g rab ă
ropeni încep însă să se desolidarizeze
de O.A.S.-işti. „O.A.S.-ul, relatea'ză co­
respondentul France Presse, este obiec­
tul m ultor observaţii sarcastice ale
populaţiei europene". Intervenţiile fos­
tului general G ardy în cursul em isiu­
nilor pirat.- relatează în continuare co­
respondentul, am eninţările, prom isiunile
sale de răzbunare alternînd cu îndem ­
nurile „scapă cine poate“ adresate eu­
ropenilor, încep să fie obiectul u n o r cri­
tici făţişe din partea populaţiei euro­
pene“. Corespondentul agenţiei Reuter
relatează de asem enea, că o parte din
apelul la o rdine la n s a t de au to rităţile
locale.
R euter relatează totodată că în ora­
şele Bone şi Sîdi Bel Abbes, u nde în
ultim ele zile au av u t loc atentate ale
O.A.S.-ului luni a dom nit calm ul.
PA RIS 26 (A gerpres). —
Judecătorul de instrucţie Jean Perez,
însărcinat cu efectuarea unei noi an-
u n itate pe care le-a accieptat an te­
r i o r i 1. A c e e a ş i a g e n ţ i e t r a n s m i t e c ă tează că, conform articolului 95 din
C.hombe şi-a ex p rim at in ten ţia dc a
nu se m ai întoarce la L eopoldville.
In cazul în care convorbirile vor fi
relu ate atunci el v a p retin d e ca ele
să se d esfăşo are în tr-u n „loc n eu tru ".
In cadrul unei conferinţe de presă
convocate cîteva ore după plecarea
lui Chom be, prim ul m inistru A doula
a declarat că tratativele s-au dovedit
zadarnice. A doula a arătat că opo­
ziţia Iui C hom be fa ţă dc reunificarea
Congoului s-a înăsprit în ultim a vre­
m e, în loc să se fi redus. P rim u l
m in istru a cerut fo rţelo r O .N .U . să
ia m ăsuri efective pentru restabilirea,
în conform itate cu rezoluţiile a d o p ­
tate de C orsiliul dc Securitate, a
unităţii Republicii Congo.
325:
^ t!
La K rem lin
Consfătuire a lucrătorilor din direcţiile teritoriale
de producţie agricolă ale R. S. F . S, R.
M O S S O V A 26 (A g erp res), - TASS
transm ite:
L a 26 iunie în P alatul M are al K rem ­
linului a început consfătuirea lucrăto­
rilor din direcţiile teritoriale de produc­
ţie agricolă din regiunile centrale ale
R .S .F .S .R .
(Consfătuirea, care a fost deschisă dc
Dmitri Poleanski, m em bru al P rezidiu­
laatîBiairea lui 4. M. Kosîghin
cm reprezentanţii cercurilor
de afaceri din nordul Italiei
M IL A N O 26 (Agerpres). — TA SS
transm ite :
L a 25 iunie, A. N . K osîghin, prim -
vicepreşedinte al Consiliului de M i­
niştri al U.R.S.S., care se află în
vizită în Italia, a sosit cu avionul la
M ilano, im portant centru industrial
al Italiei.
L a sediul Cam erei dc comerţ, in ­
dustrie şi ag ricu ltu ră d in M ilano,
A. N . K osîghin s-a întâlnit cu repre­
zentanţii cercurilor de afaceri din
nordul Italiei.
In cuvîntarea sa A. N . Kosîghin
a vorbit pe larg despre problem ele
actuale ale relaţiilor economice inter­
n aţio n a le şi în special d espre p r o ­
blem ele relaţiilor economice italo-so-
vietice.
U n iu n ea Sovietică,
a spus A. N.
Kosîghin, caută prin toate m ijloacele
să lărgească relaţiile comerciale, teh-
n ico-ştiinţifice şi cujtui^ilc/ cu toate
ţările, inclusiv cu Italia.
Conferinţa reg io n ală a C o m isiilo r
naţionale europene pentru U .N .E .S .C .O .
S O F IA 26 (A gerpres). — T A S S
transm ite :
L a 25 iunie s-a deschis la Sofia
cea de-a 4-a conferinţă regională a
Com isiilor naţionale europene pentru
U .N .E.S.C.O . L a conferinţă participă
şi o d e le g a ţie r o m în ă c o n d u s ă d e acad . rilor U N .E.S.C.O ., aduce un p re ju ­
M ihai Ralea, vicepreşedinte al C o ­
misiei n aţionale a R.P. R om inc p en ­
tru U.N.E.S.C.O.
D u p ă cuvintul de introducere ros­
tit de R. M ahcu, director general ad-
interim al U .N .E.S.C.O., participanţii
la conferinţă au ales în unanim itate
ca p reşed in te al conferinţei pe S. G a -
novski (Bulgaria).
L a insistenţa puterilor occidentale
din regulile procedurale a fost exclus
punctul care perm ite particip area la
conferinţă în calitate dc observatori
a reprezentanţilor ţărilor europene
c a re .nu sînt m em bre ale U .N .E.S.C.O.
Scopul acestei m ăsuri este dc a nu
adm ite la conferinţă pe reprezentanţi
Malta îşi revendică dreptul la independenţă
LA VALLETTA 26 (A gerpres). — situaţia pe insulă n u a r putea provoca
P rim ul m inistru al M altei, B org Oli-
vier, a plecat m arţi în fruntea unei d e­
legaţii g u vernam entale la L ondra pen­
tru a duce tratative cu guvernul bri­
tanic în leg ătu ră cu viitorul M altei.
Intr-o cuvîntare rostită în ajun la pos­
tul de radio, Olivier a avertizat că ori­
ce acţiune britanică care ar înrăutăţi
chete îm potriva lui Ş alău, acuzat, de
data aceasta, de faptul că, fiin d . în
închisoare a m enţinut legăturile cu
O.A.S.-ul, dînd instrucţiuni pentru co n ­
tinuarea activităţii acestei organizaţii
teroriste, i-a ad u s în m od oficial la cu-
noştinţa lui S alan aceste acuzaţii.
Corespondentul agenţiei Reuter rela­
Codul penal francez, S alan este paşi- j
bil de p e d e a p s a cu m o a rte a . D a ta nou
lui proces nu a fost încă fixată.
Pe scurt m P e scu rt
A H M E D I. — R ecent a avut loc
inaugurarea oficială a portului A h-
m edi din Y em en, construit cu aju to ­
rul U niunii Sovietice. A cesta c unul
din cclc m ai m ari po rtu ri din O rien ­
tul arab. L a cerem onia inaugurării a
participat o delegaţie guvernam en­
tală a U niunii Sovietice, în frunte
cu M ihail M alahov, vicepreşedinte al
Com itetului de Stat p entru relaţii
economice externe dc pe lîngă C on­
siliul de M iniştri al U.R.S.S.
A C C R A . — L a 25 iunie, Ia A cera
şi-a continuat lucrările A dunarea in­
ternaţională „O lum e fără bom be" la
care p articip ă aproape 120 de rep re­
z e n ta n ţi ai o p in ie i p u b lic e şi sa v a n ţi
din toate continentele cu excepţia con­
tinentului australian.
L ISA B O N A . — A utorităţile salaza-
riste intensifică m ăsurile represive.
Sîm bătă, un tribunal din Lisabona a
condam nat la închisoare pe term ene
în tre 2 şi 5 ani, la d e p o rta re p e trei
ani, p re c u m şi la p ie r d e re p e tim p
lc 15 an i, a d r e p tu rilo r cetăţen eşti
bică trei m uncitori acuzaţi de p a rti­
cipare la lupta îm potriva regim ului
fascist din Portugalia.
LONDRA. L a lo i u n i e a l u a t
sfârşit tratativele oficiale pc care D ean
Rude, secretar dc stat al S.U.A., lc-a
dus cu M acm illan, prim ul m inistru
al A n g liei, şi cu lo rd u l H o m e , m i­
nistrul afacerilor externe al acestei
Nr. 2334
lui G.C. al P.G .U .S., p reşed in tele C oii-
siliuliii de M iniştri al R.S.F.S.R., va
discuta prim ele rezultate ale activită-'
ţii d irecţiilo r te rito ria le d e producţie.
Raportul a fost prezentat de G hennadi
V oroncv, prim -vicepreşedinte al B irou­
lui G.G. al P .G .U .S . p e n tru R .S .F .S .R .
La lucrările consfătuirii participă
N. S H ru ş c io v şi alţi c o n d u c ă to ri de
partid şi de stat.
In ultim a vrem e, a spus A. N .
K osîghin, m ulţi reprezentanţi ai cercu­
rilor dc afaceri din ţările Europei
occidentale înclină tot m ai m ult să
folosească posibilităţile pe care le des­
chide p en tru ele com erţul cu U n iu n e a
S o v ietică. P rintre, ci îi v ed em şi p e
reprezentanţii cercurilor de afaceri
din Italia.
In prezent, a devenit actuală n e­
cesitatea de a se lic h id a în p ractica
com erţului internaţional m etodele cu
a ju to ru l căro ra pot fi impuse. con­
diţii inegale în drepturi altor state.
Spre aceasta duce în ultim a analiză
form area a tot felul dc grupări eco­
nom ice izolate care sînt ferite de ce­
lelalte ţări ale lum ii prin m ari bariere
vam ale. D c aceea, guvernul sovietic
consideră utilă convocarea unei con­
ferinţe internaţionale pentru proble­
m ele com erţului care să pună capăt
u n o r astfel d c m eto d e şi discrim inări.-
ai R .D .G . P en tru m enţinerea acestui
punct în regulile procedurale au vo­
ta t 10 d e le g a ţii, 18 d e le g a ţii a u v o ­
tat contra
C onducătorul delegaţiei U.R.S.S. —
'A. P. P a v lo v , a a r ă t a t c ă a c e a stă
h o tă rîre / contravine principiilor ţelu­
d ic iu id e ii d e z v o ltă rii şi lă rg irii c o la ­
borării internaţionale.
C onferinţa va\ discuta proiec­
tu l p r o g ra m u lu i \ şi a l b u g e tu lu i
U .N .E.S.C.O ., problem a rolului C om i­
siilor naţionale europene în îndepli­
n ire a s a rc in ilo r U .N .E .S .C .O . şi p r o ­
blem a îndeplinirii hotărîrilor conferin­
ţelor regionale ale Com isiilor n aţio ­
nale europene p e n tru problem ele
U .N .E.S.C.O . In afară dc aceasta,
m em b rii d eleg aţiei v o r discuta- lai rta s a
ro tu n d ă p ro b lem a „ T in eretu lu i îşi rprev
blem ele actuale ale învăţăm întului,
ştiin ţei şi c u ltu rii" .
decît „o ripostă hotărîtă a poporului
din M alta". El a declarat că în cursul
actualelor tratative va cere guvernului
britanic să ia m ăsuri care să ducă la
dobîndirea independenţei depline a
M altei. G uvernul M altei, a subliniat
Olivier, a m oştenit de la rrfniinistra-
ţia colonială en g leză u n plan “conom ic
dezastruos, o constituţie plină de res­
tricţii şi depozite goale.
80.000 de grevişti
la Torino
ROMA 26 (Agerpres). —
Ziarul „Unita“ anunţă că Ia
Torino se află In grevă 60.000
de muncitori de la uzinele
„Fiat“.
Secretarul general al Confede­
raţiei Generale a Muncii din
Italia, Agostino Nowella, a adre­
sat Camerei de Muncă din To­
rino un mesaj în care subliniază
că greva reprezintă o contribu­
ţie preţioasă la lupta metalur-
giştilor italieni.
ţări. L a 26 iunie, RusK a plecat Ia
O xford, unde va prim i titlul de doc­
tor H onoris C ausa al U niversităţii din
O xfo rd .
PA R IS. — Biroul confédéral al
C .G .T . d in F ra n ţa a cerut să se
p u n ă c a p ă t i m e d i a t p e r s e c u ţiilo r şi
represiunilor poliţieneşti îm potriva
populaţiei din G uyana franceză, an u n ­
ţ ă a g e n ţia U n io n F ra n ç a is e d ’i n ­
form ation.
LO N D R A '. — M ini sterul F inanţe­
lor al A ngliei, a încheiat cu un d e­
fic it d e SS m ilio a n e lire ste rlin e b a ­
lan ţa com erţului exterior a l Angliei
pe p rim ul trim estru al anul'ii curent.
In tr-u n com unicat al m inisterului sc
arată că în această perioada, 'm por-
tul A n g liei a fost de 1.012 trilio an e
lire sterline, iar exportul dc 979 m i­
lioane lire sterline.
W A SH IN G TO N . - După era
anunţă France Presse, m inistrul m un­
cii a l S .U .A ., A . G o ld b e r g , a amm->
ţat eşecul lungilor tratative cu repre-
zentanţii m ecanicilor de avioane apar“
tinînd societăţilor de transporturi ae­
riene „Panam erican W o rld A irw avs"
şi „ E a s tc r n A irlin e s" . M e c a n ic ii a»
declarat că vor intra în greva
dacă conducerile acestor două socie­
tăţi persistă în intenţiile lor de *
a p l i c a m ă s u r i c a r e v o r î n r ă u t ă ţ i corf>
siderabil condiţiile lor dc m uncă