Page 93 - 1962-06

'^Jîu n ed o a ro -D e v 'a

PROLETARI DW TOATE TARI LE. VNIŢI-VA Cu planul semestrial

® Asigurarea bazei furajere, — — îndeplinit <3J

sarcină dc mare răspundere (pag. M in e rii V ăii fiu lu i f
\
<>
*

2-a) ; La 26 i'unie, cu 4 zile îna­ că productivitatea muncii a ţ
inte de termen, minerii Văii crescut la peste 1,140 tone
o C olectivul au to b a z e i I.R.T.A. jiului au raportat îndeplini­ j)
D e v a , p o a te o b ţin e r e z u lta te şi rea sarcinilor de plan afe­ de cărbune pe post, că faţă
mai bune ; rente primului semestru al 6
anului. O contribuţie de sea­
mă la obţinerea acestui im­ de aceeaşi perioadă a anului
portant succes au adus-o co­
lectivele exploatărilor Lupeni, trecut consumul de lemn fie
Uricani, I’etrila şi Aninoasa,
® Flori şi cocs (pag. 3 - a ) ; care au pus Ia dispoziţia e- mină, ca urinare a extinderii
conomiei naţionale mari can­
o De peste h o ta re (ipag. 4-a). tităţi de cărbune cocsifîcabil susţinerii moderne, a scăzut
şi energetic peste plan.
Amiî XIV. Nr. 2335 Joi 28 iunie 1962 4 pagini 20 bani cu 0,8—1,6 m.c. pe 1000 tone
Cu ocazia realizării inaV;
de cărbune, s-a îmbunătăţit
inie de. termen a planului
substanţial calitatea cărbu­
semestrial, minerii raportea­
nelui, în special a celui des­
ză că după 5 luni de muu-
Recoltarea la timp şi fără tinai fabricării cocsului. Eco­
pierderi — o sarcină de mare
nomiile obţinute peste plan
răspundere
în primele 5 luni se ridică la

4.799.000 lei. în acest fel au

fost realizate şi depăşite an­

gajamentele luate pentru pe­

rioada respectivă a anuiiui în

curs.

In perioada care urm ează, o sarci­ instruiţi asupra m odului de folosire a Secto rul H 'I, m ina Teline
nă de m are răspundere stă in faţa tu ­ utilajelor şi a m ăsurilor pentru pre­
turor unităţilor agricole din regiunea^ venirea şi com baterea incendiilor în la ­ Colectivul de mineri, tehni­ ducţie pe semestrul I cu 6
n o a stră — reco ltarea la tim p şi fără nuri şi pe arii, în care scop m aşinile cieni şi ingineri dc la secto­ zile înainte de termen. La ob­
pierderi a cerealelor păioase. In au fost dotate cu m aterialele necesare. rul Iii, Pădurea oraşului, al ţinerea acestui slicces s-au
acest scop, în prezent, pregătirile C oncom itent cu re p a ra re a m aşinilor ce
v o r fi folo site la recoltat şi tre ie ra t, au E.M. Teliuc, desfăşurînd larg evidenţiat brigăzile conduse
privind revizuirea şi repararea utila­ fost pregătite plugurile şi discuitoarele
jelor agricole cu care se va lucra în în vederea executării în cel m ai scurt întrecerea socialistă şi trad'u- de comuniştii Ioan Urzică,
c a m p a n ia d e re c o lta re s în t în toi. tim p a arăturilor sau discuirilor, deoa­ cînd cu consecvenţă în viaţă
rece num ai astfel se poate asigura re­ planul de măsuri telinico-or- Iosif Moţ şi Isaia Cheţa,
Se cunoaşte faptul că num ai atunci ţinerea apei în sol şi în să m în jarea în
cînd se asigură o pregătire tem einică condiţii optim e a culturilor urm ătoare. ganizatorice, a reuşit să în­ NICOLAE PREDA
şi din tim p a tuturor utilajelor, recolta deplinească planul de pro­
de ce re a le p o a te ii s tr în s ă în tr-u n te r ­ In afară dc pregătirea tuturor m ij­ corespondent
m en scurt şi fără pierderi. loacelor necesare recoltării păioaselor,
la evitarea pierderii de cereale m ai c o n ­ Co lectivul f a b r ic ii „Ardeleana“
O sarcină deosebit de im portantă tribuie şi buna o rg an izare a m uncii, atît
revine în această cam p a­ iri c a d r u l b r i g ă z i l o r d c t r a c t o a r e cit şi Colectivul fabricii „Arde­ de copii, au fost realizate
nie staţiunilor de m a ­ leana“ din Alba luiia şi-a economii în valoare de 189,000
şini şi tractoare. S.M.T.- în cadrul brigăzilor, de îndeplinit sarcinile de plan
urile din regiunea noa­ cîm p din gospodăriile co­ pe semestrul I la data de 16 lei în plus faţă de sarcina
stră au fost dotate cu lective. Folosind experienţa iunie. în această perioadă
în c ă 12S tra c to a re , 43 a cu m u lată pînă acum , fie­ planificată, iar planul la ca­
com bine, 5 prc=e de b a ­ care unitate are datoria s-au produs peste plan 1240 litatea I-a a fost depăşit cu
lotat paie şi alte m aşini să revizuiască şi să sta ­ perechi bocanci bărbăteşti şi 1,15 la sută.
agricole, ccca ce va per­ bilească în scurt timp pla­
m ite ca, spre deosebire de anul trecut, nul operativ pe cam pania Ing. MARTA VADEANU
să se execute m ecanizat şi într-un tim p de vară, să-l adapteze
scurt un volum tot m ai m are de lu­ în raport cu forţele de m uncă şi m ij­ In ultimul timp la secţia l-a -furnale a Combinatului siderur­ Creşte numărul j A p ro a p e 4 .0 0 0 îone fontă peste p la n
crări agricole din cam pania de vară. loacele existente, stabilindu-se sarcini gic din Hunedoara s-a dat o atenţie deosebită activităţii sec­
D acă se vor folosi cu chibzuinţă m ij­ p recise rc o a m e n i şi p la n u ri p en ­ torului de întreţinere. In conse cienţă; in prezent, agregatele şi inovatorilor i Furnaliştii din Combinatul siderurgic Hunedoara desfăşoa­
loacele existente şi la întreag a lor c a ­ tru toate m aşinile. Pentru a începe instalaţiile funcţionează, mult mai bine. Fotografia noastră pre­ ră cu tot mai multă însufleţire întrecerea socialistă pentru spo­
pacitate, recoltatul cerealelor păioase zintă un grup de lăcătuşi ascu iţind îndrumările maistrului Ioa- i rirea producţiei de fontă. Aplicînd iniţiativa furnaliştilor din
se va efectua rapid şi fără pierderi. cMm Tocaci, privind montarea corectă a unor piese. Călan, de a realiza şi depăşi în acest an creşterea productivi­
P e n tru aceasta însă, este necesar ca De la începutul anului tăţii furnalelor stabilită de Congres'ul al Ul-lea al partidului
p în ă la în c e p e re a m a s iv ă a recolfalu- -sa= pentru anul 1965, ei au reuşit să sporească la toate agregatele
luî, colectiviştii şi m ecanizatorii, pre­ şi pînă în prezent, la ca- j indicii de utilizare la peste o tonă fontă pe m.c. volum util.
cum şi ceilalţi lucrători din agricul­
tură, ' să-şi intensifice eforturile în ve­ recoltatul la m om entul optim , se cere Prioritate lotului pentru 5000 binetul tehnic- al fabricii j Pe seama sporirii indicilor de utilizare secţiile de furnale
d erea punerii Ia pu n ct pînă în cele „Sebeşul-- au fost înrc- -j ale combinatului au dat peste sarcinile de plan de la începu­
m ai mici am ănunte a întregii activi­ kg. porumb boabe la ha. tul lunii şi pînă în ziua de 26, aproape 4.000 tone fontă.
tăţi de recoltat şi treierat. Se ca în cel m ai scurt tim p m aşinile să gisiraie 27 de inovaţii, cu •]
poate aprecia că pînă ?bum , în toate La acest frumos rezultat s-a ajuns datorită ridicării
fie d e p la s a te Ia g o sp o d ă riile colective, 12 mai mult faţă dc a- ] temperaturii aerului insuflat, respectării reţetelor de dozare
S.M .T.-urile din regiune s-au term inat ceeaşi perioadă a anului ) şi graficelor de evacuare, reducerii timpului de mers redus şi
reparaţiile şi revizuirea tractoarelor, nnde, la indicaţia agronom ilor, opriri, activităţii rodnice desfăşurate de sectoarele de întreţi­
com binelor, batozelor, sccerătorilor-le- nere.
gători, preselor dc balotat paie şi a să intre în lan. De asem enea, trecut. Dintre cele mai pre- 1
celo rla lte m a ş in i Care v o r fi folosite în fruntea întrecerii s-au situat furnaliştii de la secţia I-a.
în cam pania de vară. In ceea ce pri­ este bine ca acolo unde există po­ La gospodăria agricolă colec­ mai corespunzători hibrizi de ţioase inovaţii amintim 1 care au dat mai mult de 2.000 tone fontă peste plan. Rezul­
veşte calitatea reparaţiilor efectuate, tate deosebite în m'u.ncă au obţinut echipele conduse de prim-
com isia regională dc recepţie a lucră­ sibilităţi să se o rg an izeze lucrul şi tivă din Peştişul Mare cultu­ porumb care s-au dovedit în „Fus nou pentru maşinile i topitorii Ioan Bildea, Ilie Mîtcă. de la secţia l-a şi Alexandru
rilor a constatat că întregul parc de de bobinat“ şi „Dispozitiv •, Qlaru, de la secţia 11-a furnale.
m aşini şi tractoare prezintă garanţia ra porumbului o'eupă un loc de practică potriviţi condiţiilor pe-
unei bune funcţionări pe întreaga pe­ în schim buri de noapte, astfel îneît de oprire mecanică la vc- ^
rioadă a recoltărilor. De asem enea, în
vederea în lă tu ră rii în cel m ai scurt a rătu ra de v ară să fie făcută în m a ­ seamă alături de celelalte plan­ do-climatice locale, a stat In nirea scamelor de pe bo- ¦]
binele de bumbac“ propuse ¦)
at i m p e v e n t u a l e l o r d e f e c ţ i u n i i v i t e î n xim um 3-4 zile după recoltare. In acest te agricole. Cultivat an de an centrul preocupărilor consiliului

cîmp, atelierele m obile ale S.M .T.-uri- scop trebuie luate m ăsuri pentru ca în cele mai bune condiţii agro­ de conducere şi inginerului agro­ de lăcăiiişui Gbeorghe j
lor sînt bine pregătite fiind în zestrate
cu piesele dc sc h im b şi m a te ria le le tehnice, porumbul a dat recolte nom. A fost ales porumbul Bena şi respectiv ajutorul )
necesare. Totodată, s-au luat m ăsuri
corespunzătoare pentru aprovizionarea toate m ijloacele existente să fie folo­ bune care au contribuit atît ia HD 203. In primăvară imediat de maisti'ii Danii Fărcas. ]
S ta ţiu n ilo r d c m a ş in i şi tra c to a re pînă
la nivelul brigăzilor, cu carb u ran ţii şi site Ia sfrîn su l şi transportul paie­ obţinerea unor rezultate fru­ după zvîntarea solului, arătura ______ ‘1
lubrifîanţii necesari. lor de pc teren. 1
moase în creşterea animalelor a fost grăpată şi, nivelată. Se­
O atenţie deosebită s-a acor-
al instruirii din timp a m cca- U n lucru de m are im portanţă care cit şi la sporirea veniturilor bă­ mănatul a fost efectuat la data Locomotivă reparată ]
izaiorilor care vor lucra cu com- înainte de termen ^
.u n e l e , s e c e r ă i o r i l e - l e g ă t o r i ş i c u trebuie să stea perm anent în centrul neşti ale gospodăriei şi colecti­ de 5 mai. Porumbul a răsărit la
presele de balotat paie. Aceştia au fost
aten ţiei m ec a n iz a to rilo r, ii c o n stitu ie viştilor. La gospodăria colectivă timp şi uniform. Din momentul

supravegherea atentă, reglarea corectă din Peştiş sînt condiţii foarte răsăririi pornea marea bătălie Echipa dc reparaţii 1

şi executarea tuturor îngrijirilor te h ­ bune pentru cultivarea porum­ pentru a asigura plantelor con­ R.R.P. condusă de comu- 1 Hărnicia colectiviştilor din Dobra
nistul Constantin Grigo- ^
n ic e cerute de norm ative pentru fiecare bului. Colectiviştii, ţinind sea­ diţii bune de vegetaţie. Colecti­ raş de la depoul C.F.R. i
Simeria priutr-o bună or- )
m aşină şi tractor, în dederea a sig u ră ­ ma de acest fapt. au prevăzut viştii s-au străduit să mobilizeze ganizare a muncii a reuşit )
să termine repararea a 7
în planul de producţie ca anul mai mult solul şi să păstreze locomotive faţă de 6 cîte Lucţările de cîmp construirea magaziei ‘de cereale
reveneau pe jumătate de sînt îa zi ce va avea o capacitate de 20
rii fu n c ţio n ă rii lor n eîn treru p te. D e a s e ­ acesta să obţină de pe întreaga mai multă apă prin praşile ad­ an din planul de muncă, vagoane. După cum se desfă­
Colectiviştii din Dobra mun­ şoară lucrările magazia va fi
menea, trebuie luate din tim p m ăsuri suprafaţă cultivată cu porumb ministrate în momentul optim 1QRDACHE PRICOP cesc cu avint pentru a se în­ terminată înainte de începerea
cadra cu lucrările in prevederi­ secerişului. Se evidenţiază în
pentru aprovizionarea cu saci, sfori, o producţie de 2.000 kg. boabe Prima praşilă a fost efectuată corespondent le calendarului agricol. Pină in muncă colectiviştii Cornelia Gro-
prezent ei au executat praşila san, Iuţea Petraşcu, Samson Tă-
sîrm ă şi alte m ateriale, deoarece n u ­ !a ha... iar de pe un lot de 7 hă., cu sapa rotativă cu colţi re­ a II-a la porumbul de pe 30 maş, Ioan Baeiu, Zenovie Căsă-
ha. dintre oare 10 ha. cu po­ vean şl alţii.
m ai astfel a g re g a te le pot fi d e p la sa te 5.000 kg. porumb boabe la ha. glabili. Pe rînd a fost prăşit rumb din lotul de 5.000. De ase­
menea au cosit trifoiul de pe In grădina de legume
după graficele dc lucru stabilite şi Cu deosebită atenţie au cul­ manual. 35 ha. şi lucerna de pe 18 ha.
tivat colectiviştii din Peştiş tot Printre cei mai harnici colecti­ Terminind recoltatul legume­
totodată respectată viteza zilnică a lu ­ porumbul, dar o şi mai mare Cu acelaşi simţ de răspunde­ vişti se numără şi Silvia Cis- lor timpurii, colectiviştii din
atenţie au acordat lotului pen­ re a fost efectuată şi praşila a maş, Elisabeta Gostaie, Marin Dobra, au executat în cursul zi­
crărilor. tru obţinerea a 5.000 kg, Sfă- Il-a atît mecanic cit şi manual Lădar şi alţii.
?.sigurîndu-se totodată o densi­ lei de ieri praşila a n-a la ar­
Prin folosirea din plin a tim pului tuindu-se cu organizaţia de ba­ tate de 40-45.000 plante la ba. Se montează Construiesc magazia
ză, cu consiliul de conducere Pentru buna dezvoltare a plan­ iunie ulanil deii cultivaţi pe două hectare
prielnic dc lucru şi a experienţei acu­ al gospodăriei, cu brigadierii şi telor şi o fructificare bogată, de cereale şi la castraveţii de pe un hec­
cu cei mai pricepuţi colectivişti colectiviştii de aici au hotărît să tar. Concomitent ei au început
m ulate în anul trecut, punînd în v a ­ în cultivarea porumbului, în sco­ aplice porumbului de pe acest Pregătiţi să stringă o recoltă praşila fasolei de pe un hectar.
pul alegerii celui miai bun te ­ lot patru praşile mecanice şi 3 bogată în acest an colectiviştii In cursul zilei de mîine ei vor
loare hărnicia şi priceperea m ecani­ ren, inginerul agronom al gos­ manuale. La parchetul Tarniţa, de ] din Dobra lucrează cu sirg la planta varza de toamnă pe un
la LF. Dobra a început în ) hectar, precum şi guliile de
zatorilor şi a cadrelor tehnice din u n i­ aceste zile montarea unui î toamnă şi varza roşie.
nou funicular ..Wyssen“. J
tăţile agricole, se creează condiţii din
Folosind din plin fiecare 1
cele m ai bune pentru ca recolta din zi de muncă, montorii s-au j

acest an să fie strîn să în tr-u n tim p podăriei colective a stabilit lo­ Un mijloc important care con­

scurt şi fără pierderi. tul pe sola denumită „Boiată“. tribuie la sporirea recoltei este angajat să dea în folosin-

Ing. IOAN BLAGA Tn acest loc, solul este un tip şi polenizarea artificală prin ţă acest funicular în prima )

şeful serviciului regional S.M.T. de cernoziom cu fertilitate natu­ care se stimulează legarea ro­ jumătate a lunii iulie, con- 1

rală ridicată. Terenul a fost dului. Pe acest lot ea va fi apli­ ştienţi că fiecare zi cîşti- ^

pregătit prin arătură de vară. cată cu multă conştiinciozitate. gata înseamnă un ajutor

O zi de o d ih n a urmată de arătura de bază la Muncind cu deosebit simţ de eficace în realizarea sar- j

28-30 cm. şi fertilizat cu -10 răspundere la aplicarea tuturor cinilor de pian şi impor-

Comitetul sindicatului I.G.O. riaţi, printre care numeroşi tone gunoi de grajd. Obţinerea măsurilor agrotehnice menite să tante economii. j
Orăştie, cu sprijinul organiza­ fruntaşi în producţie împreună
ţiei de partid şi a conducerii cu familiile lor. Excursia a fost unei producţii ridicate de po­ ducă Ia. sporirea producţiei, co­ JUvW<__/i---! .. J \ — t K—J I— I w— ! »—/s—' **
întreprinderii, a organizat •in plăcută, recreativă.
ziua de 24 iunie o excursie pe rumb depinde însă nu numai lectiviştii din Peştişul Mare vor
Valea Sibişelului. In excursie au T. LAZARESCU de pregătirea corespunzătoare a Tealiza cu siguranţă 5.000 kg.
plecat un număr de 120 sala­
corespondent terenului cit şi de calitatea se­ porumb boabe la ha. în cultură

minţei folosite, şi de lucrările neirigată. ~>v "rarw*

de întreţinere. Procurarea celor Ing. I. COSTEA s.

O nouă preocupare a harnicului zidar

>^6000000000000 ooooooooooooocx.

Sînt la Vulcan două clădiri că sălile de la etajul 1 şi II. şcoala asta. Mă gindesc la tine preocupărilor lui.i se vor ad㦠$
care deşi poartă acelaşi nume La etajul doi l-am intîlniţ pe
¦nu se aseamănă in foarte urni­ tînărul zidar Vasile Jescu. Ri­ şi n-am pace. La anii tăi, cu uga şi. acelea de elev la cursul g
te privinţe. dica un perete despărţitor. Cu.
mintea ta ageră, n-ar trebui seral al şcolii medii. Deocam- o
Stau aproape una de alta. mişcări, iscusite (parcă s-ar fi
Se poate spune că se înfruntă născut zidar) aşează cărămi­ să te mulţumeşti cu cele şapte dată... cu ortacii săi oo
din priviri. Prima, e clădirea clase elementare şi cu şcoala El. împreună
şcolii in care au învăţat carte dă Ungă cărămidă, mînuia di­
piuă acum, multe generaţii. baci mistria. „Suda“ cu mor­ profesională. Prea puţin... Al­ construieşte o clădire nouă, $
tar cărămizile intre ele. Cu cî-
Pentru mulţi, această clădire teva zile mai înainte şeful de. ţii dau examene acum. Pe ti­ clădirea noii şcoli, a cărei o
evocă nenumărate amintiri. R echipă Ioan Chiţu l-a muş­
firesc; amintirea anilor de truluit găsindu-i pe o porţiune ne, nu te 'frămintă nici un prag nu i-a fost călcat pină X
şcoală nu poate fi ştearsă cu de zici mai multe spaţii goale.
uşurinţă. I-a spus atunci că munceşte gină ?... ¦acum de vlăstarele Vulcanului. 9

Alături, la numai cîţiva paşi. de mintuială. Vorbele aspre ale Jescu sări ca ars: Va veni vremea, şi nu e mult' O
se înalţă silueta sveltă a unei şefului de echipă l-au pus pe
elădiri noi. o şcoală cu 16 săli gînduri. Vasile Jescu nu e — De unde ştii că n-am şi pină atunci, pînă la toamnă, c
de clasă. Deocamdată nu se omul căruia trebuie să-i spui
pot spune încă multe despre de două ori acelaşi lucru. eu planuri pentru viitor? Uite, cind sute de. tineri îşi vor în- 3
ea. R încă în construcţie. S-a
ridicat pină acum „în roşu“ cu Au mai trecut citeva zile. să terminăm şcoala şi pe ur­ drepta paşii, spre uşile larg o
trei etaje. Constructorii mai Acelaş şef de echipă „aspru“
au, pină la toamnă, de lucru. s-a. apropiat prieteneşte de mă stăm de vorbă ! deschise ale noii şcoli. Prin- o
Jescu şi l-a întrebat, ca şi cind
Sînt două surori. Una e svel­ ar fi vrut să afle cine ştie ce Şeful de echipă nu l-a în­ tre ei va fi cu siguranţă şi 3
tă, cu geamuri mari, prin care mare secret de la acest tinăr
zidar care de-abia păşise în ţeles. Sau poate s-a prefăcut Jescu. Atunci, mîndria şi sa- §
pătrunde multă lumină. cel de-al 18-lea an :
...Zidarii au ridicat cele trei că nu-i cunoaşte gînăunle. tisfacţia lui e dublă: va fi 0
— Măi Jescule, împreună cu
paliere ale clădirii noii şcoli. ceilalţi ai ridicat din temelii Jescu a. ţinut totuşi să le măr­ elev hotărît să se hrănească
Tot ei au început să tencuias- turisească.
din tiparul şcolii noastre noi

— La toamnă, în şcoala asta , si unul din constructorii aceş­

nouă. undeva intr-o bancă, o tia lăcaş de cultură. îşi va

să-mi aflu şi eu locul. Poafe aminti cu plăcere de momen­

că profesoara mă va striga din tul cind s-a pus temelia clă­
catalog. Voi fi atunci elev la dirii. de mersul lucrărilor, de

cursul seral. Deocamdată, mă fiecare cărămidă şi instalai ie

pregătesc... Am planuri mari. executate de harnicii construc­

ca orice tinăr harnic- şi sili­ to r i printre care şi el se n u ­

tor. Jescu are dreptate. Aşi e mără.

zidar. Miine va fi la fel. Dar M CONSTANTIN

»vO 0 O 0 0 0 < X > 0 0 0 O 0 0 0 < X > < X > 0 < K > 0 0 0 0 0 O O O 0 0 0 0 < X > v W ^ W V n O O O O O O O O O O O O O O O O ,>OC liO O O O O O O O O O O O C ^O O O O O O O bO O © OO OOOQ'O'aC’OO i PEISAJ MINIER ; PETH1LA'.