Page 94 - 1962-06

pa?. üRJTMun 'ü ü c fís a s m n m Nr. 2335

Asigurarea ' bazei furajere, La căminul cultural

sarcină de mare răspundere Activitate susţinută pentru răspîndirea
cunoştinţelor agrozootehnice
U na din condiţiile de care depinde sp in ii etc., c a re stîn je n e s c creşte re a verii, atît p e n tru v a c i cît şi p e n tru Vreme nestabilă, cu cerul mai
mult noros ziua. Vor cădea a-
in m ă su ră hotâritoare dezvoltarea ierburilor valoroase. P e păşunile din tineretul bovin. A şa au procedat g o s­ Sub îndrumarea Comitetului diate cu interes de un număr verse locale de ploi, însoţite do
şeptelului este asig u rarea unei baze zo n a d e a lu rilo r m a i sîn t a p r o a p e 15.000 podăriile colective din M iercurea, Răhău, comunal de partid, conducerea mare de colectivişti. manifestări electrice. Tempera­
fu ra je re su b s ta n ţia le şi în d e stu lă to a re . ha. păşuni cu tufărişuri de porum ­ Daia, Apoldnl de Sus, Peireşti, Pianul căminului cultural din Crieău, tura în creştere va fi cuprinsă
bar, m ăcieş, păducel şi alte esenţe, dc Sus, G ald a de Jos, Ighiu, Pojc-ga, a acordat o atenţie deosebită Trebuie să mai arătăm că la ziua între 20 şi 25 grade, iar
J-tl r e g i u n e a n o a s t r ă p ă ş u n i le şi fî- iar la m unte circa 6.000 ha. cu ienu- ilia, Leşnic, Veţel, şi m ulte altele. organizării unor acţiuni menite acţiunea întreprinsă de cămi­ noaptea între 12 şi 17 grade.
ncţele naturale constituie surse im por­ per, afiniş, ctc. P rin c u ră ţire a lor se să răspândească în masa largă nul cultural în vederea răspin- Vîntul va sufla potrivit cu in­
tante de nutreţuri. Ele sînt o adevărată poate a s ig u ra p ăşu n atu l a în c ă 30.000 In ce priveşte fîneţele naturale, co­ a colectiviştilor cunoştinţele dirii cunoştinţelor agrozooteh­ tensificări temporare din vest
bogăţie şi ocupă o su p rafaţă totală de capele bovine. situl acestora trebuie, să se facă în agrozootehnice. Astfel, au fost nice o contribuţie însemnată şi nord vest.
278.000 ha., din care 164.000 ha. p ă ­ p e r io a d a d c Ia în sp ic a tu l şi p în ă la formate brigăzi de activişti cul­ aduce biblioteca comunală, care
şu n i şi 114.000 ha. iîneţe naturale, re- U nul din cele m ai im portante • m ij­ înfloritul ierburilor d o m in a n te , cînd fi­ organizează recenzii sau prezen­ PENTRU URMĂTOARELE
prezentînd peste 58 la sută din su p ra ­ loace care duc la sporirea producţiei nul conţine cea » ma i m are cantitate turali care se deplasează la tări de cărţi agrozootehnice cu
faţa agricolă a regiunii. p ăşunilor şi fîneţelor este în g răşarea. de m aterii hrănitoare. Pentru strînge- 3 ZILE
A nual se vor în g ră şa cel puţin 20.000 rea la tim p a finului trebuie să se cîmp, unde lucrează colectiviş­ conţinut legat de preocupările
A proape 70 la su lă din producţia dc Vreme staţionară cu cer va­
riabil. Temperatura staţiona­
lapte se obţine în perioada de păşu- ha. Trebuie folosite îngrăşăm intcle n a ­ lucreze cu toate forţele pînă la în ce­ tii, şi în pauză lecturează sau colectiviştilor din Crieău. „Cum ră.
nat. Anim alele care folosesc nutreţul turale cît şi tîrlitul. D e asem enea, se perea seceratului, a treieratului şi a expun conţinutul unor broşuri putem spori producţia de lap­
verde d'yect prin p ăşu n at sînt m ai s ă ­ vor folosi în acest scop şi în g răşăm in - dezm in ştitu h u care prinde m ulte forţe cu caracter agrozootehnic. Ase­ te pe cap de vacă furajată“,
nătoase şi m ai productive, datorită tcle m inerale, aşa cum dc altfel pro­ de m uncă. menea acţiuni au loc şi la se­ „Grădina de legume“, „Avan­
m işcării lor în aer liber şi acţiunii fa­ cedează gospodăria colectivă din O răş-
Pe lîngă fîneţele naturale, g o spodă­

vorabile a razelor solare. P entru a tie, care a în g ră ş a t 75 ha. cu nitro- riile colective cultivă în mod obişnuit diul căminului cultural. Re­ tajele creşterii păsărilor“ sînt Culegeţi cît mai mult saschiul
crea anim alelor condiţii bune de p ă­ calcar, go sp o d ăria colectivă din Sib'- cent, a fost organizată o sea­ doar cîteva dintre cărţile recen­
şu n at trebuie ca în fiecare gospodărie şel care a folosit 250 kg. superfosfat trifoiul, lucerna şi borceagul. Prin ră de calcul pe tema „Prin zate în ultimul timp.
colectivă, consiliul de conducere să ia ha. pentru în g ră şa re a a 27 ha., iar dezvoltarea sectorului zooteh­
analizeze în m od am ănunţit îm preună G.A.G. P ric az şi - V in erea din raionul cultivarea acestor sortim ente de furaje In viitor, conducerea cămi­ Această plantă denumită şi merişor, fioaie-n fir, brebenoc,

se com pletează în primul rîud nece­ iar ştiinţific Vinca minor este necesară industriei de medica­

sarul de proteină din raţia anim ale­ mente. ,

cu inginerul agronom sau zootehnist O răştie au efectuat îngrăşarea supli­ lor şi cerinţele dc nutreţuri fibroase. nic creşte şl se întăreşte pu­ nului cultural intenţionează să Creşte prin pădurile de stejar şi fag în locurile umbrite.
s itu a ţia p ă ş u n ilo r şi fîncţelor, s ă s tu ­ m en tară a păşunilor cu superfosfat şi Pentru a se evita orice pierderi atît terea economică a G.A.C.“ în organizeze şi alte manifestări, . decoltaţi prin tăiere întreaga plantă fără rădăcină si preda­
dieze şi să com pleteze planul de îm ­ n itro c a lc a r pe o s u p r a f a ţă de 140 ha. cantitative cît şi calitative, c o n s e rv a ­ cadrul căreia a fost arătată1 ca seri de întrebări şi răspun­
bunătăţire a păşunilor şi fîneţelor şi rea şi depozitarea trifolienclor trebuie importanţa hrănirii raţionale a suri, jurnale vorbite, seri aie ţi-® în stare uscată întreprinderilor de plante medicinale, ob-
să stabilească operativ pe perioade ac­ In ce priveşte în g răşarea păşu n i­ să se facă cu m are grijă. ţînînd astfel venituri importante.
lor prin tîrlire, rezultate bune au ob­
Nu smulgeţi planta, pentru a se putea asigura recolta vii­
ţiunile ce urm ează a se executa în mod ţinut gospodăriile colective din H ăş- In ultimul timp, s-a extins m ult su ­ vacilor de lapte, a îngrijirii lor colectivistului fruntaş ete. care toare. i
dat, Peştişul M are, Sîncrni, Batiz, prafaţa cultivată cu porum b pentru după normele zootehnice. să popularizeze metodele agro­
deosebit în acest an. Brad, Rlbiţă şi Rîşculiţa. zootehnice, să îmbogăţească cu­
La căminul cultural se fac noştinţele profesionale ale co­
I n fie c a re c o m u n ă şi g o s p o d ă r i e co-, Tu r a i o n u l S e b e ş , p e l î n g ă î n g r ă ş ă - însilozat, înfrttcîl acest furaj ridică expuneri pe teme agrozooteh­ lectiviştilor. In acest fel acti­
m inteie chimice aplicate pe o supra­ productivitatea anim atelor şi m icşorea­ nice. Ia care-şi dau concursul vitatea cultural-educativă des­
lectivă sîn t su p rafeţe de păşuni, fi­ faţă de 2.280 ha. păşune, s-a în trep rin s inginerul şi tehnicianul agro­ făşurată la Crieău va fi şi mai
o acţiune susţinută pentru în g răşa­ nom din comună. Aceste expu­ aproape de preocupările colec­
neţe şi goluri de m unte cu slabă p ro ­ re a a 1.480 ha. p ă ş u n e cu în g r ă ş ă m in te ză preţul de cost al produselor. F olo­ neri, dintre care amintim „Pră- tiviiştilar, va contribui cu şi
naturale (am estec de urină) eviden- şitul porumbului şi importanţa mai multă eficienţă la obţine­
ducţie la ha. prin a căror îm b u n ătă­ ţiindu-se com unele D aia cu 100 ha., sirea porum bului însilozat în hrana va­ lui“, „Ce trebuie să facem pen­ rea unor rezultate frumoase în
Apoldul de S u s cu 85 ha., R ă h ău cu tru a obţine 5.000 kg. porumb munca depusă pe tralalele
ţire sistem atică şi folosire raţională se 70 ha., Sebeş cu 50 ha. şi S în g ătin cilor, m ai ales în p erio ad a de iarnă, boabe la hectar în cultură ne­
cu 20 ha. irigată“, „Avantajele executării G.A.C.
poate produce fondul de luraje nece­ duce la creşterea sim ţitoare a pro­ la timp a lucrărilor de între­ V. ŞERBII CTSTETANU
O metodă bună pentru îm bunătăţi­ ducţiei dc lapte. ţinere a culturilor“ etc. sînt au-
sare creşterii anim alelor. Prin aplica­ rea calitativă a păşunilor este şi iri­ corespondent
g a r e a lor. P e n tr u început, g o s p o d ă ria
rea întregului complex dc lucrări pre­ colectivă din O răştie a irigat prin In acest an, gospodăriile colective au
aspersiune su p rafaţa de 30 ha. tim p
v ăzu t în planurile de întreţinere şi de 15 zile. cultivat 4.250 ha. cu p o rum b pentru
siloz.
îm bunătăţire a păşunilor, în u rm ă­

torii 2-3 an i producţia de m asă verde Cele m ai m ulte unităţi au rezer­
vat terenuri corespunzătoare pentru
v a aju n g e de la 6 — 7.000 kg. la ha.,

cît se o b ţin e în p rezen t, Ia peste porum bul siloz şi au cău tat să aplice

10.000 kg. m a s ă verde la ha. Ia tim p lu c ră rile de în tre ţin e re .-

Incepînd chiar din a.iui acesta s n Dar, deşi se cunoaşte im portanţa

prevăzut vă se facă lu crări între­ porum bului siloz pentru obţinerea unor
producţii de lapte sporite, gospodăriile
ţinere pe o su p rafaţă de 35.000 ha.

Rezultate m ai bune s-au obţinut în Pentru ca anual să se regenereze colective din S ălaşul S uperior şi Sil-

gospodăriile colective din D rîm bar, circa 4.000 ha. din păşunile cu o co m ­ va.şul Inferior, B erg h in , H en ig , H ă-

S rîcău, R ăhău, D aia R om înă şi Gîr- poziţie floristică inferioară, se vor pria, H ăşdat, N ădăştia S u p erio ară şi O nouă brigadă artistică de agitaţie
bova. extinde la cel puţin- 1.000 ha. Ioturile Ginciş nu au însăm în ţat porum b si­

S în t însă gospodării colective şi s fa ­ sem incere de ierburi. In această pri­ loz pe m ă s u ra posibilităţilor. De curând, 10 tineri din ca­ nitari, cu prilejul unui simpo­
turi populare com unale care nu au vinţă, m ulte gospodării colective prin­ Pe lingă porum bul siloz, care co n ­ zion închinat poetului G. To-
tre care cele din O răştio ara dc Sus, drul secţiei pediatrie a spita­ pîrceanu, s-a bucurat de succes.
dti i m p o r t a n ţ a c u v e n i t ă a c e s t o r l u c r ă r i Bucium , Şibof, Pricaz, Aurel Vlaicu, stituie b aza furajelor suculente în pe­ lului unificat Deva, sub condu­ S-au remarcat printr-o bună
Balom ir, Ocolişul Mic, G eoagiu, V i­ rio ad a de stabulaţie, în G.A.G. se m ai cerea instructorului artistic dr.
şi nu au cu răţat în în treg im e păşii nerea etc. au făcut supraîn-sâinlnţâri cu cultivă sfeclă fu rajeră şi de z a h ă r W. Martin, au format o nouă interpretare a rolurilor utemis-
nile. Astfel, la G.A.G. din T eiuş s-a am estecuri de sem inţe de ierburi valo­ pentru fu raj şi dovleci intercalaţi prin brigadă artistică, de agitaţie. tele Croitoru Paula. Moga Me-
c u răţat abia 62 ha. din 300 ha. p lan i­ roase pe o su p rafaţă de 493 ha. A ceas­ cultură de porum b un d e îr.erări'e de Primul program, prezentat în lania, Ştefănescu Elena. Rotarii
ficate, ia r la G.A.®. D em şu ş din 250 tă acţiune s-a în trep rin s şi în co m u ­ întreţinere nu se execută m ecanizat.. cadrul clubului lucrătorilor sa­ Elena, Hinoveanu Kcdica etc.
ha. s-a c u ră ţa t n u m a i 185 ha. S lao Şi acestor culturi le trebuie aco rd a te
s-au preocupat de întreţinerea păşu­

nilor şi gospodăriile colective din Bo- nele A poldul de S u s, S ecăşei, H ă r ă u to a tă g rija a tît la în tre ţin e re cît şi la

şorod, N ădăştia Inferioară, Peştişul şi altele. recoltare.

M ic, Do.ştat şi altele. Folosirea raţională a pajiştilor aduce Pentru asigurarea anim alelor cu fu­ Expozifîe şco lară
P ăşu n ile şi fîneţele cer, pe lîngă cu ­ sporuri însem nate în producţie. P ă şu ­ ra ie d e c a lita te , c o n d u c e r ile g o s p o d ă ­

răţirea şi grăp area din prim ăvară, o natul sistem atic sporeşte producţia cu riilor colective vor trebui să privească . Zilele acestea s-a deschis în za“, şcoală de 3 ani „Petofi Şan- ANUNŢ
serie de lucrări în tot tim pul anului 30 la sută. A c e a stă m e to d ă se aplică cu toată răspunderea executarea la Deva o expoziţie cu cele mai dor“ etc.
care să ducă la sporirea producţiei şi .cu m u lt succes la g o sp o d ăriile colee» timp si în bune condiţiuni a lucrărilor izbutite lucrări ale elevilor din COOP. „D R U M N O U " H U N E D O A R A
la îm b u n ătăţire a calităţii hranei. ţi ve din D rîm bar, S întandrei, 1 l,ă- de întreţinere pe păşuni, fineţe şi pe raza oraşului, realizate la orele Mult interes a stîrnit in rîn-
ptişnic, Ilin, - F in to a g , P eştişu l M e re , toate suprafeţele ce -sînt cultivate cu durile vizitatorilor expoziţiei şi primeşte ucenici pentru calificare prin şcolarizare timp dej
A n de an se vor aplica lucrări de N ăd ăştia S u p e rio a ră şi în alte unităţi. plan te de nutreţ. Astfel, se creează fon­ de aplicaţii practice. cele circa 300 desene, mulaje în trei ani îa următoarele me se rii:
com baterea buruienilor. In zona de şes dul de furaje necesar dezvoltării Expoziţia cuprinde peste 1.500 lut şi sculpturi în lemn, ma­ ° bijuterie
sîn t circa 10.000 ha. p ă ş u n i u n d e tre ­ M ulte gospodării colective au o rg a ­ creşterii anim alelor proprietate ob­ chetele şi uneltele confecţiona­ ° croitorie bărbaţi
buie să se distrugă seaeţii, alioru, nizat tabere de păşunat pe tim pul ştească în G.A.C. exponate, dintre care se remar­ ° cismărie-tălpuitori
că circa 600 confecţii, cusături, te din metal de elevii Şcolii pro­ ° riclituitori
Bătrîneţe fericită Dr. LIVIU BEJAN ţesături şi împletituri ale eleve­ ® reparaţii-obiecte uz casnic
lor de la şcoala pedagogică, fesionale de construcţii, ai şco­ ° instalaţii sanitare
Întâmplarea face să mă întâl­ fapte trăite, fapte care nu pot şeful secţiei creşterea anim atelor şcoala medie mixtă ..DecePal“, ® tîmplărie mobilă
nesc cu fostul miner la sectorul fi uitate niciodată. din cadrul Consiliului agricol lilor medii şi de 8 ani de pe ° electricieni instalatori lumină şi forţă
5 Sud al minei Lupeni — acum şcoala de 8 ani „Dr. Petru Gro-
pensionar. Numele lui este Avram Viaţa de azi a minerului se regional raza oraşului Deva. Candidaţii trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
Doţ. Ieşea din librărie. Cumpă­ deosebeşte radical de cea din — să fie din localitate
rase o nouă carie cu... poveşti. trecut. Puterea populară a scos Şl — să fie absolvenţi a 7 clase elementare
Da, da o carte cu poveşti. din bezna analfabetismului multe — să aibă vîrsta între 14—1« ani
milioane dc oameni printre care Ş m uncitorilor forestieri ) Cererile de înscriere se prezintă la biroul cooperativei pin"
— Aşa-i cinci ai nepoţi şi tre­ şi pe hătrînul Doţ. Astăzi, nune- ^\ \ la 1 iulie 1962.
zeşti în ci dorinţa de a şti cit mai rii se bucură de minunate condiţii ţ Cu puţin timp în urmă, la tare fixe şi mobile, la fiecare unele şi de altele în magaziile (
multe despre. Făt Frumgs, Harap de muncă, dc trai şi dc cultu'r.ră. C indicaţia biroului Comitetului sectoarelor. Rău este însă că nu
Alb, sau alţi eroi al basmelor, raional de partid Haţeg, consi­ cabană. se iau măsuri ca ele să fie date ? începînd cu data de 1 Iulie a.c„ candidaţii vor fi sâipuşi
îmi spuse el. Văzusem între timp multe lu­ liul local al sindicatelor, îm­ muncitorilor. f pyobă practică, timp de două lu ni, după care cei corespunzăt:
cruri în casa nouă a bătrînnlui preună cu secţia sănătate a sfa­ Trebuie spus însă că condu­ ? vor intra la examen de admitere.
Intrăm în vorbă şi, fără să ob­ miner. Mobilă nouă, un aparat de tului popular raional şi comite­ Faţă de anul trecut s-au îm­
servăm evul a trecut timpul, ajun­ tul raional de Cruce Roşie, au cerea administrativă a I.F. Ha­ bunătăţit simţitor şi condiţiile 0000000000000050000000000000 OOOOOOOOOOClOOOOOOOOOoct
serăm acasă la el. Sînt poftit înă­ radio, covoare frumoase, totul aşe- 3 organizat o brigadă complexă ţeg şi in special comitetul sin­ de aprovizionare cu diferite ali­ oc
untru. Primul cu care fac cunoş­ care s-a deplasat în sectorul fo ­ mente. Trebuie sesizat însă (şi
tinţă este Marinei. Mă întreabă dacă zat cu mult gust şi simţ gospo- ¦ restier Baru Mare şi a analizat dicatului n-au făcut totui pen­ era bine dacă o făcea mai de TRUSTUL REWOIUL PE COHSIRBEŢII
ştiu „Punguţa cu doi bani“, şi, doresc vorbeau de la sine despre activitatea educativ-'sanitară şi tru aplicarea în viaţă a reco­ mult sectorul sau întreprinde­ HUHEaOltRft-DEVft
fără să mai aştepte răspunsul în­ viaţa de azi a minerului. Ghicin- sindicală, desfăşurată în rîndu- mandărilor de acum un an, fă­ rea), că datorită unor defec­
cepu să mi-o povestească. 11 fră- du-mi ghidul parcă, gazda aduse riîe muncitorilor forestieri. cute tot în urma analizei efec­ ţiuni la cuptorul din Baru Mare, angajează prin transfer ooooo
mînta însă o întrebare : completări. tuată de o asemenea brigadă. calitatea piinii e necorespunză­ muncitori calificaţi în meseria de o
Timp de patru zile brigada toare. o
— Spune-mi, bunicuţule, de ce — In ultimul timp, în producţie In ceea ce priveşte procesul ooo%
a luat boierul de la cocoş pungu­ cîştigam lunar 3.500-4.000 lei. Iar a vizitat cabanele aşezate de-a de producţie, tovarăşii de Ia Brigada care a vizitat recent instalatori tehnico-sanitari
ţa cu doi bani ? acum am o pensie de 1.200 lei lungul liniei C.F.F., de la km. I.F. Haţeg expun o sumedenie cabanele şi parchetele aparţină­
pe lună. După cum se vede, ba­ 7 şi pînă la km. 34. de motive, mai mult sau mai toare sectorului forestier Baru în scopul de a-i şcolariza pentru funcţii de maiştri ¦>>
— Fiindcă era hapsîn. Aşa erau nii au fost suficienţi, iar munca, puţin obiective, privind nerea- Mare a difuzat aici peste 560 de
toţi boierii. Am trăit şi eu destul altădată depusă în folosul celor Din concluziile brigăzii se des­ lizarea planului. Dar cum s-ar volume privind măsurile de res­
sub cîrmuirca lor. Storceau ulli- care ne ţineau în ignoranţă, este prinde faptul că faţă de aceeaşi pectare a igienei muncii, nor­
ma vlagă din noi. Acasă eram astăzi răsplătită aşa cum sc cu­ putea asigura realizarea lui dacă mele de prevenirea accidentelor
14 copii. Deşi tata muncea toată vine. Am fost chiar şi decorat; perioadă a anului trecut, con­ muncitorii nici nu cunosc sar­ etc. iar cei 6 medici au efec­
ziua pe moşia boierului, nu reu­ odată cu ,,Medalia Muncii" şi a diţiile de viaţă şi de muncă ale cinile pe care le au. Un caz tuat vizita medicală a 277 mun­
şea să ne sature pe toţi. Izgonit, doua oară cu „Ordinul Muncii cla­ lucrătorilor din domeniul fores­ concret: loan Coman, şef de citori forestieri.
de foame, am plecat în anul 1922 sa a 111-a". tier s-au îmbunătăţit mult. S-au brigadă la parchetul Scorţaru,
de acasă. Am ajuns în Valea Jiu­ remediat deficienţele semna­ nu cunoaşte planul lunar ce-i re­ întreprinderea forestieră Ha­
lui. Dar şi aici am avui de în­ Marinei sări 'de pe genunchii late acum un an în ce priveş­ vine brigăzii, nu l-a cunoscut ţeg, conducerea sectorului şi
durat alte suferinţe. Pe fişa de bunicului şi se urcă pe un căluţ te cazarea muncitorilor. Condi­ nici pe cel al lunilor trecute şi, dispensarul medical din Baru
plată a minerului se putea citi dc lemn. Alături, mai erau un ur­ ţiile de igienă s-au îmbunătăţit ce e mai rău, că o asemenea Mare, şi celelalte organe, vor
suleţ, un iepuraş, un avion, n trom­ şi ele ; instructajele privind stare de lucruri se găseşte şi trebui să acorde toată atenţia
pe atunci doar atât: „rămas da­ petă si multe alte jucării. N.T.S. sînt ţinute cu mai multă muncitorilor forestieri.
regularitate, fapt care a in­ la alte brigăzi şi parchete. De
tor“. Copilul asculta totul cu aten­ — Ce copilărie fericită, zic eu. fluenţat mult reducerea numă­ ce nu se ţin în raza sectorului fo­ PETRE FĂRCASIU
— • Ca şi bătrîneţ.ele melc — îmi rului zilelor de incapacitate da­
ţie. De data aceasta era vorba de răspunse veteranul miner. torate accidentelor. Au Test restier Baru Mare cu mai multă Şcoala profesională
create numeroase posturi sani- regularitate consfătuirile de pro.
R. BĂLŞAN ducţie ? De ce se neglijează aici de mecanici agricoli
organizarea unei agitaţii vi­
hSSF : zuale concrete şi mobilizatoare, Alba lulia Angajările se fac pîtaă îa 10 iulie a. c. I >
legată de sarcinile ce stau in:
faţa sectorului ? De ce nu se $ f\
ţin periodic conferinţele care
au fost planificate ? Comitetul ^ Informaţiile asupra condiţi ilor de angajare şi de admitere >
de secţie al sectorului şi corni,
teiul sindicatului sînt în mă­ g în şcoala tehnică de maiştri din Deva se primesc zilnic între >
sură să răspundă acestor în-
O orele 7—15 de la T.R.C.H. ser viciul cadre — biroul învăţă- >
trebări.
Lo mint, cu sediul în Deva strada Horia nr. 12—14 telefon 450 ^>
Cum să poată fi realizat pla­ an uNŢA $oOOinOtOeOriOoOr O1O4O. OOOOOOOOOOOOCOOCXXXXJOOOOOOOOOOOOOOOO' oo?>
nul de producţie dacă funicu-
larul de la km. 24 n-a funcţio­ că recrutează pentru noul *îb»•"ti, ' t / s f-si
nat timp îndelungat din cauza an şcolar 1962/1963, TI­
rolelor blocate. Ce fac şi cu ce NERI absolvenţi ai şcoli­ f
se ocupă tovarăşii din serviciul lor de 7 sau 8 ani şi cu do­ ()
tehnic al I.F. Haţeg. Din lipsa rinţa să devină mecaniza­
unor piese, care cu mai mult in­ tori în agricultură, avînd Loto central <*
teres puteau fi procurate la domiciliu stabil în cuprin­
timp. funicularul de la Leucuş sul regiunii Hunedoara. ţ>
n.a fost dat în exploatare la
termenul stabilit. S-ar putea ca ÎNSCRIERILE LA EXA­ JOI U L T IM A c înd vă maî pufefi j
MENUL BE ADMITERE SE
serviciul aprovizionării să gă­ FAC LA UNITĂŢILE S.M.T. ,L
DIN RAZA DE DOMICI­
sească şi pentru aceasta vreo LIU A ' CANDIDATULUI, ?procura biiefe pentru ultima tragere d in i

„scuză“, dar bineînţeles una ne­ unde sînt afişate detailat una iunie la care se acordă în afara ţ
toate condiţiuniîe de acte
întemeiată. şi de materiile ce se cer p r e m i i l o r obişn uite un autoturism ţ
la examenul de admitere.
Membrii echipei de dansuri a clubului 1.Q.S.H>¦> laureată a celui 'de al Vl-lea concurs pe ţară a artiş­ Ocupîndu-se de condiţiile de „ M O S K V I C I".
tilor amatori, sînt în plină repetiţie.
trai, brigada a constatat, prin­
Sub îndrumarea instructorului, ei înOaţă mişcările unui nou dans, pe care îl vor prezenta în curînd
pe scenă. tre altele, că în cabana 32 Fu-

reţi şi cabana Răşinar, paturile

şi cazarmanentul sînt insufi­

ciente, oii toate că există şi de