Page 95 - 1962-06
P. 95
Nr. 2335 BSVMUL SOCIALISMULUI pSf; 8
Remasrti-^aoimxfijuoiTO'gro‘
vssasaMaaammsBmamBBiatmBBmm— — aata 3&9L8S!r»qjh«oHSBSHiBnBBBOTKB5Mîa$SKaiB*a«BO»5aooMHBM«EHB»BHMrcarrsza i
ENTÜZIASRHJL TI KERESC $ i . . «*
" VA » E M E CLVIMTUL Plouă, în sjirfit, fi mal, n-ar trebui să Dar nu e păcat, pînă 2
plouă pe maşini. Se atunci, de mafini ? -j
t se bucură cei de pe strică. Se ruginesc.
In G.A.C. din satul SîngăJtin ceapă Ia timp praşila următoa nerilor, la dezvoltarea conştiin t ogoare. Dar aşa se întîmplă: Doar nu trebuie fă- 4
raionul Sebeş lucrează mulţi ti re. Suprafaţa de 30 ha. cu viţă ţei lor socialiste, a spiritului sînt rosturi mici între
neri. Ei aduc, alături de toţi de vie a fost de asemenea stro t Plouă, fi ar trebui planşeele de beton fi cută o hală întreagă 1
colectiviştii o contribuţie În colectivităţii. c să se bucure toată
semnată la întărirea economi- pită In aceeaşi perioadă de 2 In ultimul timp organizaţia NOTA sau un acoperif în- 1
co-organizatorică a G.A.C. Fe ori iar pe suprafaţa de 20 ha. t lumea.
s-a terminat cîrnitul pînă la U.T.M. şi-a întărit rîndurile se infiltrează apa treg. E vorba de a î
lul cum tinerii muncesc pentru 15 iunie. 'G.A.C. din Sîngătin ct Plouă, dar uite că printre ele. Suprafaţa astupa repede cîteva 1
dezvoltarea multilaterală a gos este tânără, dar, sub îndruma sale cu încă 9 tineri iar 4 ute care ar trebui acope 1
podăriei lor a stat în centrul t unora treaba asta le rită e foarte mică. goluri. I.C.S.H.-ul e 1
dezbaterilor din recenta aduna rea organizaţiei de partid, a mişti dintre cei mai buni au Dar nu se acoperă. dator să ia de urgen 1
re generală a organizaţiei consiliului de conducere, ea a fost primiţi în rîndurile can r face mare necaz. E Pirefte, laminatorii,
U.T.M. din satul respectiv. Prin obţinut rezultate frumoase. Sec beneficiarii care vor
tre altele, darea de seamă pre torul zootehnic este în atenţia didaţilor de partid. cc vorba despre lamina- lua în primire noua ţă măsurile cuvenite:
zentată de tov. Bozan Miron, tuturor colectiviştilor. La înce Analizând în spirit critic şi tori. Se face o strun hală, vor 'dtutea trage
secretarul comitetului organi put el era mic. Tn prezent însă L la răspundere pe con fiecare zi care trece 1
zaţiei de bază U.T.M., a rele autocritic întreaga activitate a t gari0 de cilindri, nu structor, I.C.S.II.-ul.
vat faptul că sub conducerea gospodăria dispune de 90 vaci, organizaţiei U.T.M. desfăşurată t mărul doi. o hală de poate aduce o nouă }
organizaţiei de partid, organi dintre care 38 s-au cumpărat
zaţia U.T.M. a asigurat din recent (şi de Ia care s-a pre in rîndul tinerilor de la ulti l toată f r u mus e ţ e a. ploaie, defecţiuni.
timo studierea Raportului to conizat o producţie medie de mele alegeri şi pînă în prezent, i I.C.S.H.-ul ar meri
varăşului Gh. Gheorghiu-Dej, peste 2.000 litri iapte pe cap în urma propunerilor făcute Şi, în timp ce oa 1
prezentat Ia sesiunea extraor de vacă furaîată), 91 de vi t ta laude pentru trea
dinară a Marii Adunări Naţio ţele, 6 boi, 452 oi. Pentru adă- adunarea generală a adoratat C ba asta. Dar în hală menii ogoarelor se 1
nale, a celorlalte documente, poştirea animalelor, s-au îi- hotărîri importante, mobiliza t bucură, dincoace, la 1
precum şi documentele recentei diciat şi continuă să se ridice toare, pentru munca de viitor
plenare a C.C. al U.T.M. Or construcţii traîfaiice şi cores a organizaţiei U.T.M. laminor, nu va fi >
ganizaţia U.T.M. a reuşit de punzătoare, la care tinerii îşi 1
asemenea să mobilizeze zi de aduc o mare contribuţie, fie Pentru creşterea contribuţiei t au început să se in bucurie nici pentru 1
zi tinerii utemişti şl neutemişti prin participarea la lucrări, pen. tinerilor colectivişti la spori
la efectuarea acelor lucrări de tru care se acordă zile-muncă, fie staleze strunguri de muncitori, nici pentru )
care avea nevoie G.A.C. In pri prin muncă patriotică. Deja a rea continuă a producţiei vege
mele cinci luni din acest an ti fost construit un grajd pentru tale si animale, adunarea ge ct copiat, maşini de înal constructori, dacă nu i
nerii colectivişti din Sîngătin 100 capete bovine, un saivan nerală a hotărît ca organizaţia tă tehnicitate. Şi
au efectuat mai bine de 2.000 pentru 800 oi, un pătul etc. U.T.M. să selecţioneze un nu se iau masuri urgente.
de zlle-muocă în campania de măr de 32 tineri din rîndul ce t plouă. In mod nor-
însămînţări de primăvară, la — Mobilizaţi de organizaţia lor mai harnici colectivişti pen C. GRIGORAŞ J
întreţinerea culturilor, la ridi U.T.M., spunea utemlstul Gro- L 1
carea construcţiilor zootehnice, za Nicolae, tinerii din satul tru a urma, încenînd din toa
îngrijirea animalelor din secto nostru au participat la nume mna acestui an, cursurile agro U lJwJU
rul zootehnic şi alte lucrări. roase acţiuni de muncă patrio zootehnice cu o durată de 3
S-au remarcat tov. Bozan Mi tică cum ar fi curăţirea a 30 ani. S-a mai prevăzut de ase La noua clădire a P.T.7.R. Colectivul autobazei I.R.T.A. Deva
ron cu 80 zile-muncă, Mărgi ha. cu păşune, plantarea a 250 menea recrutarea unui număr din Deva se lucrează intens la
nean I. Nicolae cu 62 zile-mun de arbori ornamentali pe mar de 5 tineri care să lufreze în finisajele interioare fi exterioare. poate obţine rezultate şi mai bune
că, Morar Gheorghe cu 50 zile- ginea şoselei satului, combate sectorul zootehnic, alături de
muncă, Oană Nicolae cu 65 zile- rea gîndacilor din Colorado de ceilalţi 6 tineri prezenţi deja La exterior echipa condusă de Autobaza I.R.T.A. Deva, ca şi luni Ia producţia globală fiind ratoare şi piese de schimb pen
muncă, Oltean Ana cu 45 zile- pe 20 ha. cu cartofi, strînge- în acest sector. Eugen Covaci, lucrează la mon alte întreprinderi din regiunea depăşit cu 2,1 la sută. Pe pri tru ca acestea să poată fi în
muncă, Mihu Mar ia cu 40 zl- rea şi distrugerea a 20 kg. că tarea plăcilor de marmură. noastră, se dezvoltă continuu. ma decadă a lunii iunie s-a locuite la timp. De asemenea,
le-muncă. Au fost de asemenea răbuşi de mai din sectorul sil In scopul generalizării exne- Parcul ei de autobuze şi auto înregistrat o depăşire de 4,4 la este nevoie de măsuri care să
evidenţiaţi tinerii îngrijitori de vic, săparea unui canal pentru IN FOLO : tov. Eugen Covaci camioane a sporit mult în ul sută. ducă la o mai bună utilizare
vaci Mărginean N. Nicolae, Mi scurgere de 2.500 m. pentru a rientei înaintate, organizaţia în timpul lucrului. timii doi ani şi este In conti a parcului de autocamioane şi;
hu Ilîe şi alţii care au reali feri de Inundaţie suprafaţa de U.T.M., cu sprijinul consiliului nuă creştere, iar traseele pe Mai sînt însă unele lipsuri a capacităţii lor de transport.'
zat pînă în prezent peste 200 20 ha. teren agricol etc. Sparfachiada de vară care le deservesc autobuzele care prin noi măsuri, bine
zile-muncă. de conducere al gosno^ănei va sale au fost sporite şl lungite. chibzuite, pot fi lichidate. Organizaţia de partid trebuie
Utemiştii Oană Nicolae, Tatu organiza vizite la G.A.C. din a finerefuiui să ia măsuri şi pentru mai
Prin participarea tinerilor, Maria şi alţii au vorbit despre Anoldul de Sus si alte gosno- In raport cu dezvoltarea şi Organizaţia de partid şi con buna organizare a întrecerii so
alături de ceilalţi colectivişti, activităţile politico - educative dării mai vechi din jur unde Tinerii şi tinerele din raio dotarea cu autovehicule au eres ducerea autobazei nu trebuie să cialiste. Comitetul sindicatului,
organizate pentru tineret. Ast tinerii din Sîneăf.in pot să-şi nul Brad participă cu mult en cut şi sarcinile de transport. în se mulţumească numai cu rea preşedinte Nicolae Popa, se
la campania de întreţinere a fel, un număr de 40 de tineri însuşească noi metode de mun tuziasm la întrecerile organiza deplinirea planului de trans lizarea planului la producţia ocupă slab de această proble
miturilor, s-a reuşit ca cele au urmat cursurile de învăţă- că în diferite sectoare de pro te ¦In cadrul spartachiadei de port, realizarea unor indici de globală. Atenţia lor trebuie să mă. In organizarea întrecerii se
252 ha. cu grîu şi alte zeci de mint politic la forma „Să ne ducţie. vară a tineretului. Pînă în pre utilizare superiori celor plani se îndrepte sore realizarea in manifestă încă mult forma
hectare cultivate cu păioase să cunoaştem patria noastră so zent în raionul Brad s-au orga ficaţi la autobuze şi camioane, dicilor de utilizare a parcului lism.1 întrecerea trebuie să fie
fie plivite în întregime şi la cialistă“ ; au fost . organizate Entuziasmul tineresc. îndru nizat în 26 de asociaţii, din cele îmbunătăţirea calităţii repara şt a capacităţii autocamioane organizată pe bază de obiecti
timp. Tar celor 220 ha. cu po adunări generale în care pre mat şi stimulat continuu de 30 existente, concursuri de atle ţiilor şi reducerea timpilor de lor. Indicii de utilizare ai par ve concrete şi să cuprindă în
rumb, 10 ha. cu floarea-soare- şedintele G.A.C. a vorbit tine organizaţia de nartid din satul tism, fotbal, şah, volei, trîntă, imobilizare în reparaţii a auto cului de autocamioane nefiind treaga masă de muncitori. Ea!
lui, 20 ha. cu cartofi, 10 ha. cu rilor despre viitorul gospodă Sîngătin va face ca măsurile gimnastică, handbal, la care au vehiculelor. reducerea consumu realizaţi nici tn trimestrul I şi trebuie urmărită, iar rezultatele
riei; s-au ţinut periodic infor preconizate să fie înfăptuite cu participat peste 6.000 tineri şi rilor specifice de carburanţi, nici în cele aproape trei luni obţinute să fie larg populari
sfeclă furajeră şi altor culturi mări politice asupra evenimen tinere. lubrefianţi şi piese de schimb, care au trecut din trimestrul zate. Metodele de muncă ale
telor interne şi internaţionale. succes, va constitui o forţă micşorarea cheltuielilor de ex II. Se întîmplă deseori ca din celor mai buni muncitori ai
să li se aplice praşila l-a pînă crescândă care, alături de ce Printre asociaţiile sportive ploatare, îmbunătăţirea deser linsă de oauciucuri, diferite autobazei trebuie larg răspîn-
Toate acestea au contribuit ia lelalte forte ale colectiviştilor, care s-au remarcat cu acest virii publicului călător şi a piese de schimb, carburanţi etc., dite, organizîndu-se în acest
la data de 10 iunie şi să se în va d” ee gospodăria colectivă tot prilej se numără Dinamo Barza, beneficiarilor — iată principa unele autocamioane să nu poa scop, schimburi de experienţă,
creşterea nivelului politic al ti Ştiinţa Brad şi Voinţa Baia de lele sarcini care stau în fata tă fi utilizate. Săntămîna tre lucru care pînă acum nu s-a
înainte pe drumul luminos al Criş. lucrătorilor din transporturile cuta. de pildă, şoferul Iosif făcut. Consfătuirile de produc
socialismului. Moga. ă stat trei zile pentru ţie să fie organizate înainte de
MIHAI SUSAN auto. că-î linsea dinamul de la ma începerea lunii şi nu după 10-
R. L. NICOLAE La autobaza din Deva, dato şină. Având în vedere că şi 15 zile, aşa cum se întîmplă
corespondent preţui de cost nlapificat a fost în prezent. In consfătuiri tre-
rită unor greutăţi şi lipsuri, 'depăşit. înregistrîndu-se pe tri buie avut grijă să se dezbată
La O . C. L. produse indiusflnaie Deva s planul pe trimestrul I nu a mestrul I o pierdere de 149.916 problemele cele mai importante,
fost realizat. Nerealizarea pla lei si pe luna mai 2n.524 lei, de care se leagă nemijlocit în
Realizarea planului de nului a fost influenţat în mare ca urmare a depăşirii consu deplinirea sarcinilor de produc
măsură de aprovizionarea ne- mului de benzină, a cheltuie ţie să se ia hotărîri cave să
aprovizionare şi desfacere — rltmică cu carburanţi şi piese lilor comune şl generale, se prevadă măsuri practice pentru!
de schimb şl de faptul că nu impune luarea de mă.suri pen înlăturarea neajunsurilor şi în
in atenţia întregului colectiv s-a urmărit realizarea indicilor tru mal buna gospodărire ă făptuirea propunerilor făcute de
de pian pe fiecare coloană, pe carburanţilor. Micşorarea con muncitori.
L ucrătorii din cadru! O.G.L. P roduse to r succese l-au ad u s tovarăşii Teofil flecare maşină si pe fiecare sumurilor specifice fiind calea
industriale — interraionala Deva, mo beneficiar în parte. Organiza sigură sure economii, atentia Rezultatele bune obţinute de
bilizaţi de com unişti, m uncesc cu en Ursu, M arja Dăniiaş, Cornel Butaş, întregului colectiv trebuie în- colectivul autobazei I.R.T.A^
tuziasm pentru îndeplinirea sarcinilor ţia de partid s-a sesizat de clreptată în această direcţie. Iri Deva constituie un pas înainte.
ce le revin. A cordînd o deosebită aten Szekely Bela de la unităţile din Deva, Ele trebuie consolidate şl dez
ţie aprovizionării la tim p a unităţilor aceste Unsuri, le-a analizat şi luna aprilie cînd s-a manifes voltate, iar lipsurile ce se mai
com erciale cu variate sortim ente de A lexandru Giurgiu din Sim eria, C on fac încă simţite în activitatea
m ărfuri, solicitate în fiecare sezon de a luat unele măsuri pentru în tat mai mult interes, s-au rea de producţie să fie cît mai1
către oam enii muncii, de la începu stantin Spincanu, Zaubek Iosif din grabnic lichidate. Mobilizând
tul a n u lu i şi pînă în prezent planul de G'ugir şi alţii. lăturarea lor. Astfel, s-au luat lizat economii la preţui de cost. forţa şi capacitatea, întregului
ap ro v izio n are a fost depăşit cu 6,6 la
sută. In m unca lucrătorilor din cadrul măsuri cai şoferii să cunoască Aceasta dovedeşte că sînt po colectiv, întărind simţul de
P e n t r u c a o a m e n i i m u n c i i s ă fie- s e r O .G .L . p r o d u s e in d u s t r i a l e —¦ in t e r r a - zilnic sarcinile ce le au de rea sibilităţi ca preţul de cost să răspundere al fiecărui om faţă
viţi în condiţii cît m ai bune, co nduce
rea O.G.L. produse industriale, a luat ionala D eva — s-au m anifestat însă lizat, normele de consum la fie micşorat şi să se realizeze de sarcinile încredinţate şi exer-
unele m ăsuri cum ar f i : expunerea şi unele lipsuri. Astfel, nu toţi lu
deschisă a m ărfurilor, m ărirea num ă benzină şi cîştlgul pe cursă economii însemnate. Este de citind un control şi mai rigu-
rului de raioane cu plata direct la crătorii din unităţile O.G.L. produs«
vînzător, precum şi descinderea a 5 efectuată. S-a trecut de ase datoria organizaţiei de partid ros, organizaţia de partid poa
noi m agazine în noul cartier al oraşu industriale îşi notează m ărfurile so
lui D eva (în călţăm inte, tricotaje, „ R a menea la analiza decadală a şi a conducerii autobazei să te să ridice colectivul autoba
cheta“, m ercerie — galanterie, şi tu licitate de cum părători, s-au dacă o fac |
tungerie), o rg an izarea unor unităţi cu planului, iar membrii biroului analizeze profund cauzele care zei la nivelul colectivelor frun
servile exem plară cum sînt m agazi nu in sistă p e n tru a fi trecu te în nota
nele : „ în c ă lţă m in te “ „Select“, şi m a organizaţiei de bază au fost re au dus la depăşirea consumu taşe ale întreprinderii de tran
g azinul textil din Deva. In cursul de com andă. Asemenea cazuri s-au
acestui an se vor m ai deschide un partizaţi pe locurile de muncă rilor specifice şi să ia măsuri sporturi auto Hunedoara.
m agazin m odern pentru desfacerea petrecut la m agazinul de confecţii din
produselor textile, u n m ag azin pen principale pentru a ajuta con bine gîndite pentru înlăturarea N. BADIU!
tru articole electrice şi încă 6 unităţi
în o raşu l D ev a şi două în S im e r ia ; so cret la buna desfăşurare a mun lor. Se impune ca o necesitate
vor ream enaja m agazinul de mobilă
şi cel de m ercerie din D eva, două m a cii. Datorită măsurilor luate s-a imediată procurarea de carbu
g a z in c ia S im eria şi 4 la GugiT.
reuşit să se recupereze rămî-
Tot pentru îm bunătăţirea continuă a
servirii populaţiei, comitetul sindicatu nerea in urmă. Planul pe cinci
lui, la în d r u m a re a o rg a n iz a ţie i de
partid, a organizat m ai bine întrecerea D eva şi la m agazinul g e n e ra l-d e pe
socialistă în care sînt antrenaţi m a
joritatea lucrătorilor din m agazine. De stra d a 23 A u g u st (g estio n ar IIie Rop- ,,Bocancii slnt de Lună F L O R I-ooooooooooooooo SI COCS
asem enea, lunar au loc şedinţe de lu eeanu). calitate !!‘ — iată concluzia
c r u la fie c a re m a g a z i n u n d e, p e lîri- maistrului Vasile BăcLilă, a
g ă analizarea pe bază de exemple con La unele m agazine nu se ţine se a controlorului de calitate Ioan
crete a felului în care se face servi Mandrosca şi muncitorului
re a c u m p ă ră to rilo r sîn t p re z e n ta te re m a şi n u se r ă s p u n d e la su g e stiile şl Teodor Morar, de la fabri 'O O O O O O O O O O O O O O O
ferate privind activitatea lucrătorilor ca „Ardeleana“ din Alba
d in c o m e rţ. T ot în a c e s te şe d in ţe de reclam aţiile oam enilor muncii, aşa cum lulia.
lucru s-au ridicat probleme c a : apro
vizionarea m agazinelor să se facă în se întîm plă Ia m ag azin u l „L um ea co Bine ar fi dacă... d8 SEMEN SMUGLÎI
afara orelor de program , preluarea
m ărfurilor să se facă de către gestio piitor“ şi la cel de confecţii din Deva ...la magazinul textil din co „Kalinin“, de Uzina de lami ale plantei prezintă o sensibi
nari personal, direct de la depozit, în lonia oraşului Cugir s-ar acorda nate „Karl Liebnecht“ şi de
felul acesta recepţia m ărfurilor de N u înto td eau n a şi la toate m agazinele de către gestionar mal multă Grădini ale uzinelor, parcuri treptat şi devin rezistente la alte întreprinderi din Dnepro litate diferită la acţiunea ga
curge m ai operativ, m agazinele m ari atenţie asigurării unui sorti ale fabricilor, alei umbrite, in gaze, praf şi fum. Seminţele petrovsk Cu ajutorul colabo zelor. De pe urma lor suferă
să se aprovizioneze direct de la vitrinele sînt araniafe cu gu st şi schim ment mai bogat de mărfuri, iar care muncitorii îşi petrec şi lăstarii florilor şi pomilor ratorilor ştiinţifici ai grădinii cel mai mult frunzele.
I.C.R.T.I. P etro şan i, lucru ce duce la lucrătorii de aici ar avea o ati pauza de la amiază... Mii de botanice a universităţii din
re d u c e re a ch eltuielilor de circu laţie şi b a t e l a t i m p . A c e a s t a s e d a k r e ş f e vi tudine mai civilizată faţă de) grădinari entuziaşti îşi înfru cultivaţi în sere suit folosiţi Dnepropetrovsk ei au sădit
d ă p o sib ilitatea ca m ărfu rile să fie cumpărători. museţează cu un vestmint ver pentru însămînţare şi sădire flori, plante şi pomi decora
puse m ai repede în vîn zare etc. tu n ă parte şi insuficientei preocupări de întreprinderile, cultivină ia locurile de muncă. Multe tivi, rezistente la gaze.
B„ IOAN o cele mai frumoase şi luxurian secţii ale uzinei cocsochimice
D upă cum este şi firesc, rezultatele din partea conducerii O .G .L produse corespondent ţi te flori, tufişuri şi pomi fruc- slnt înfrumuseţate cu minări Belşugul de verdeaţă nu a A reieşit, de asemenea, că
acestor strădanii sînt oglindite în de industriale Deva pentru, com pletarea o tiferi. Din curţile uzinelor ver- curmali, ficuşi lucioşi, cu mi pătruns dintr-o dată în sec
păşirea planului de desfacere pe pri ...I.G.O. Brad, ar manifesta 6 deaţa a înaintat apoi rapid în nunate aspidistre. Plantele de ţiile pline de fum. De multe multe plante decorative pot fi
m ele 5 lu n i aie a n u lu i cu 8 la su tă cît mai mult interes pentru ca şi în g interiorul secţiilor. ori încercările eşuau. De peste
şi în creşterea vitezei de circulaţie a posturilor de vilrîniori cu oam eni ca această localitate să fie puse la corative s-au dovedit uimitor zece ani colectivul grădinii cultivate din seminţe. La uzina
m ă r f u r i l o r . A sffel, f a ţ ă d e 10-1,58 z ile dispoziţie cetăţenilor taxiuri. O0 ,*t- de rezistente la praf, gaze şi botanice a Universităţii din
planificate, circulaţia m ărfurilor în pe lificaţi. C o n d u cerea O.G.L. produse § Uzina cocsochimică ăinDne- chiar abur de benzină. Dnepropetrovsk cercetează re cocsochimică din Dneprope
rio a d a a m in tită a în re g is tr a t 100,69 CONSTANTIN TRIFAN g prodzerjinslc. Bateriile de zistenţa la gaze a diferitelor
zile, deci o a c c e le ra re d e 4,10 zile. ’n d u s f r i a l e a r t r e b u i d e a s e m e n e a s ă Dar în uzina cocsocliimică plante. Botaniştiî şi-au făcut trovsk se cultivă în felul aces
corespondent o cocs produc nu numai fum, primele, experienţe direct în
U n a p o ri d e o se b it Ia o b ţin e re a ac e sl se intereseze m ai m u lt şi să ia m ăsu ri o gaze, ci şi căldură. Dar iată frunzele se acoperă treptat cu producţie, ajutaţi fiind de en ta cîrciumărese, ochiul boului,
...la magazinul din sal’ul Strei- v că alături, încălzită de deşeu- un strat de funingine răşinoa- tuziaştii horticultori din uzine.
de com pletarea schem ei cu cadre de sîngiorgiu —>Călău, vitrinele ar $ rile de căldură ale bateriilor, să, firicele tari de cocs astupă Trevtat, 1selectlonînă plantele, şi alte flori care posedă o re
fi folosite pentru scopul în care $ a apărut o seră, în care, in stom-atele Cum în secţii nu schimbînă agrotehnica, oame
merceologi, gestionari, vînzători şi con au fost construite. De multă 0 ciuda fumului şi a gazelor sul- plouă, pentru a spăla praful zistenţă sporită la gaze şi
vreme acestea stau goale. 8 furoase, s-au aclimatizat pes- şi funinginea de pe plante, nii de ştiinţă şi grădinarii
tabili toţi cu calificare corespunză o te 60 de varietăţi şi forme de entuziaştii horticultori au in alte condiţii nefavorabile. oo
U. ERNEST o plante tropicale şi subtropica- stalat o conductă de apă pe amatori au reuşit să cultive
toare, pentru a ridica buna servire a corespondent g le. Portocali şi Uimii, smochini care în urma unor transfor Grădina botanică a Univer oooO
mări au folosit-o ca instalaţie tn condiţii grele numeroase sităţii din Dnepropetrovsk în oooo
populaţiei. din Europa de sud şi Africa treţine legături cu multe în
de noră... Toţi pomii s-au de ploaie artificială. varietăţi de plante tropicale şi treprinderi cocsochimice, de
P entru a crea condiţii optim e de dezvoltat normal, iar frunze laminate şi metalurgice. In
le sînt chiar ceva mai mari Teritoriul şi secţiile uzinei subtropicale.
aprovizionare, conducerea O.G.L. pro ăecit în condiţii obişnuite.
Aici, în sera „de cocs“ se simt s-au transformat ca prin mi Contribuind la cultivarea
d u se in d u stria le v a treb u i să la m ă excelent curmalii, cresc bine nune. Aici sînt cultivate anual
rodiile, originare din Asia 500.000 de flo ri: dalii, crizan plantelor în incinta întreprin
suri de asigurare a spaţiilor pentru Mică. Ficuşi şi begonii, cactuşi, teme, irişi, gladiole, diferite fiecare an ea livrează mereu %
agave, amaryllidacee şi multe derii industriale, botaniştii au altor noi uzine şi fabrici co ooy>>>
recepţtonarea şi depozitarea m ărfuri alte plante exotice cresc şi varietăţi de crini, garoafe, lecţii de plante verificate în
lor. înfloresc excelent in mijlocul bulbi, cîrciumărese, ochiul bou obţinut totodată valoroase date
fumului şi gazelor. lui, mixandre, covoare pufoa condiţiile dăunătoare ale sec
In privinţa aprovizionării se m ai se de românită albă, salvie ştiinţifice. Ei au aflat cum in ţiilor. Numai in 1931 au fost
Sera secţiei de cocs a fost roşie. In secţii, daliile şi alte
întîm pină g reu tăţi din pariea I.6.R.M. minunate flori bucură privirile. fluenţează gazele asupra pro
creată nu pentru experienţe Iar toamna, pe aleile grădinii
Tim işoara care nu livrează în term en uzinei se apleacă sub greuta cesului de creştere. S-a consta livrate întreprinderilor cîteva o
care să uimească imaginaţia. tea roadelor crengile merilor,
unele m ărfuri ca : reşouri electrice, perilor, prunilor. tat, de pildă, că sub influenţa sute de pomi şi tufişuri, peste >
Aici plantele se adaptează
burghie diferite, cuie, plachîuri, clei Experienţa grădinarilor din gazelor de concentraţie slabă, 8.000 de plante decorative, g
piele, becuri pen tru lanternă, broaşte DneproăzerjInşii a fost adop creşterea şi dezvoltarea unor printre care numeroase plante >
tată şi de Uzina cocsochimică
îngropate pentru uşt, ţesături din sîrm ă plante se desfăşoară de cîteva perene: narcise, bujori, lalele, g
etc din cauză că in m ajoritatea tim ori mai repede. Diferitele părţi crini şi altele. o
pului depozitele sînt în inventar. De Multă bucurie şi satisfacţie g
estetică produce fiecare tufiş y
asem enea I.G.R.T.I. P etro şan i nu res care înverzeşte, fiecare culoare g
vie a florilor intr-o secţie pli- >
pectă în totdeauna com enzile şi de multe
nă de fu m ! Dar plantele nu y
ori nu asigură m ărfurile mult soli înseamnă numai frumuseţe, g
Ele înghit cu lăcomie gazele y
citate. nocive, expirînd în schimb o
imensă cantitate de oxigen
Toate aceste lipsuri trebuie lichi dătător de viaţă. Grădinile şi
rondurile de flori cultivate in
date în cel m ai scurt term en pentru ca secţii constituie pe bună drep
servirea cum părătorilor să se desfă tate mîndria colectivelor aces
şoare la nivelul cerinţelor. Realizări
lor frum oase de pînă acum trebuie
să ti se a lă tu re altele şt m a i fru m o ase,
astfel îneît lucrătorii din com erţ să
presteze o muncă- corespunzătoare exi
genţele? pe care le-ar m anifesta eî tora.
însuşi în calitate de cumpărători. COOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO c o o o o o o o o o o o o o o o o o o o
D. CltîCOVEANU