Page 96 - 1962-06

m*
ULTIMELE ŞTIRI ULTIMELE ŞTIRI ULTIÎffiLE ŞTIRI
Nikita He»Eişel©v va lisa eaivitiisiS
ia Congresul moBidSai pentru
dezarm are generală şi pare
—M O S C O V A 2 7 ( A g e r p r e s ) .
771SS tran sm ite :
Arik ila H r u ş c io v v a lu a c u v în -
Itil în fa ţa p a rtic ip a n ţilo r la C o n ­
gresul m on dial pen tru dezarm are
generală şi pace d e la M oscova,
unde va face o expunere asupra
p o litic ii U n iu n ii S o vietice în p ro -
blem a d eza rm ă rii gen erale şi to ­
ta le .
Ş eful guvernului so vietic a făcut
cu n oscu t a cest lucim în răspu n su l
său la scrisoarea lu i Joh n B ernal,
p reşed in tele C om itetu lu i in tern aţio-
Proteste îm potriva experienţelor
nucleare efectuate de $ . U . A.
O NEW YORK 27 (A gerpres). -
P este 300 de oam eni de artă am eri­
c a n i a u p u b l i c a t î n z i a r u l „ N e w Yorl<
Tim es“ o declaraţie în care cer să se
pună capăt experienţelor nucleare efec­
tuate de Statele Unite în regiunea
Oceanului Pacific şi în statul Nevada.
Autorii declaraţiei scriu că deşi au
concepţii diferite, sînt în u n anim itate
de părere că aceste experienţe repre­
z in tă o p rim e jd ie p en tru o m en ire şi de
aceea cer să se pună capăt actualelor
experienţe. C hem ăm pe toţi oam enii
din toate ţările, scriu autorii declara­
ţiei, s ă facă tot posibilul p en tru a o b ­
ţine încheierea unui tra ta t cu privire
la interzicerea experienţelor şi a unui
acord cu privire Ia dezarm are.
® BERLIN 27 (A gerpres). —
Secretariatul Federaţiei dem ocrate
internaţionale a femeilor a trim is pre­
şedintelui S.U.A. o teleg ram ă de pro­
test îm potriva exploziilor cu arm a nu­
cleară la m are altitudine. In num ele a
200 m ilioane de femei de pe toate con­
tinentele, F.D.l.F. cere guvernului
Fătirica de obiecte emailate idin Haipfiong (R.D. Vietnam), care produce anual cite
28 sorturi de obiecte din fier emailat şi aluminiu.
9-9Noua faza ‘ a unui plan vechi
P aris, B erlinul occiden tal, B onn,
—R o m a , L o n d r a , L is a b o n a fie c a re
eta p ă a călătoriei secretarului d e stat
al S .U .A ., D ean Rusk, în E uropa occi­
d en ta lă a co m p o rta t, p e U ngă p ro b le­
m e le b ila te ra le sp e cifice in care tir -
gv.ielile au fo st la loc d e cin ste, şi
un scop m a jo r; plasarea N .A .7 .0 .
îr.tr-o „nouă fază" . în su şi fa p tu l că se­
cretaru l d e sta t al S .U .A . a fost n e­
v o it să în trep rin d ă acest turneu la
scurtă vrem e du pă ce la A len a a avut
lo c sesiunea C on siliu lu i N .A .7 .0 . ca ic
a în tru n it p e m in iştrii d e extern e şi
d e război a i sta telo r a tlan tice, co n fii-
m ă că trebu rile N .A .7 .0 . nu m erg
strălu cit. D e a ltfe l, chiar ziaru l in ­
flu en t vest-g en n a n „F rankfurter R u n d­
schau“ n o ta că în ca d ru l N .A .7 .0 .
to iu l răm în e în suspensie. D ttlles a vea
p e vrem u ri o situ a ţie m ai sim plă. Rusk
v in e în tr-o E u ropă care s-a schim bat".
Şi ca o solu ţie pen tru toate relele
a lia n ţe i a tla n tic e a fo st lu a tă în con ­
—s i d e r a ţ i e în ciu d a eşecu rilor a n te­
—r i o a r e î n r e g i s t r a t e in ten sificarea p o ­ d ic a cu v e h e m e n ţă îm p o tr iv a .,d ic ta ­
liticii agresive, ccca ce evid en t spo-
ic ş te p rim e jd ia la a d resa p ă cii în Eu-
ic p a şi în în trea g a lum e.
„N ou a fază" a N .A .7 .0 . constituie
de fa p t o form u lă nouă a vech iu lu i
plan de tran sform are a N .A .7 .0 . în ­
tr-o „a p a tra p u tere atom ică" , ceea
ce a în cîn la l şi in cin tă peste m ăsură
g u vern u l d e la B tm n care v e d e în
această „fază" o m eto d ă lesnicioasă
’ele a p lin e m in a p e a r m a m e n t a t o ­
m ic pen tru B undesw ehr. In m om en­
tu l cîn d R usk du cea tra ta tiv e cu pre­
m ieru l en g lez M acm iltan şi cu m i­
n istru l d e ex tern e H om e, agen ţia
F r a n c e PrCSSc s u b l i n i a c ă „S ta te le
U n ite reiau vech iu l proiect N o rsta d l
’d e c r e a r e a u n e i f o r ţ e n u c le a r e a
N . .7 .O ." , p roiect p e care cercurile
lă rg i a le O piniei p u b lice l-a u respins
ca periculos.
D u p ă ce la sesiunea d e la A ten a
a C on siliu lu i N .A .7 .0 . s-a sta b ilit in i­
ţiere a unui „ schim b d e in fo rm a ţii nu-
R e d a c ţ i a şi a d m i n i s t r a ţ i a z i a r u l u i : s t r . 6 M a r t i e nr. 9. l e l e i - m tsy , 189. 75, 674. T a x a p l ă t i t ă în n u m e r a r c o n f o r m a p r o b ă r i i D i r e c ţ i e i G e n e r a l e R .T .T .R . n r . 2 6 3 .3 2 8 d i n 6 n o i e m b r i e 1949. — T i p a r u l : î n t r e p r i n d e r e a P ,o lt g r a f i c ă „1 M a i * — D e v a .
I
nai de ^p r e g ă t i r e a C o n g r e s u lu i
m on dial pentru dezarm are gen era- i
lă şi pace.
R a sp u n zîn d u -i lu i Joh n B ernal,
şefu l g u vern u lu i so vietic scrie p rin ­
tre a lte le : „C on sider că m erită cea
-m a i c a l d ă a p r o b a r e d o r i n ţ a C o r n i ^
telu lu i in tern aţion al d e p reg ă tire
a con g resu lu i d e a asig u ra ca in
fa ţa p a rticip a n ţilo r la acest forum
m o n d ia l a tît d e larg, să fie e x ­
pu să p o litic a sta telo r asu pra uneia
d in cele m ai im p o rta n te problem e ţ P. C. Algerian luptă pentru o independenţă
y reală a Algeriei
—a l e c o n t e m p o r a n e i t ă ţ i i dezarm a- > ,-\v
rea gen erală şi to ta lă *.
S.U.A. să-şi plece urechea la glasul
popoarelor din lum ea în tre ag ă şi să
înceteze im ediat toate experienţele cu
arm a nucleară.
* m unist A lgerian consideră că „adevă­
H O N O L U L U 27 (A gerpres). —
D upă cum relatează agen ţia U.P.I.,
m artori oculari înapoiaţi din insula
Johnston unde se desfăşoară experien­
ţele atom ice am ericane, au relatat că
m ai m ulţi tehnicieni am ericani au fost
răniţi de fragm entele rachetei term o­
nucleare care a trebuit să fie d istru să
în aer cu prilejul uneia din cele două
încercări eşuate de a exploda o rachetă
nucleară ta m are înălţim e. M artorii au
declarat că unele din fragm entele ra­
c h e te i c î n t ă r e a u a p r o a p e 5 0 t<g. şi c ă
a r fi fost şi m ai m u lte victim e d a c ă
m ajoritatea m uncitorilor din insula
J o h n s t o n n - a r fi f o s t e v a c u a ţ i î n g r a b ă .
Unul din m artori a spus că num ărul
răniţilor a fost m ai m are decit arată
cifrele oficiale. .
c le a r e ", ceea ce re p re z e n ta o co n cesie
făcu tă d c S .U .A . şi A n g lia do rin ţei
B onnului p c lin ia lă rg irii în zestră rii
cu arm am en t atom ic a tru pelor
N .A .7 .0 ., guvernul d e la Bonn şi-a
sporit cu tru fie in sisten ţele. 7 olodată,
însă, p en tru a nu fi d o a r la ch erem ul
am erican, A d en a u er a sta b ilit că va
sosi la P aris la în cepu tu l lu n ii iu lie
con vin s că acolo v a găsi d in p lin „în­
ţelegere" ... D e m u ltă vrem e d o a r, B on­
nul p riveşte cu deosebită sim patie p la ­
n u rile actu alu lui gu vern fran cez de
creare a „fo rţelo r arm ate n u cleare n a­
ţionale", co n sid erîn d că re a liz a re a
acestor plan u ri ar pune capăt m on o­
polu lu i anglo-am erican asupra arm ei
a to m ice în N .A .7 .0 . şi în con secin ţă
ar duce la înzestrarea a rm atei vest-
germ ane cu arm am en t n u clear d e care
ar dispu n e com an dan ţii m ilita ri ai
B onnului fără a m a i d a vreo soco­
tea lă com an dam en tu lu i N .A .7 .0 . Z ia ­
ru l „D eutsche Z e i t u n g f ă c î n d u - s e
ecou l acestui, p u n ct d e ved ere, se r i­
tu lu i atom ic" în ca d ru l N .A .7 .0 .,
sc riin d : „In N .A .7 .0 . nu se poale
m en ţin e m u lt tim p îm p ă rţirea în pu ­
teri d e m ina în lîia si d e m in a a doua.
D in punct de ved ere m ilita r arm a a to ­
m ică trebu ie acordată tu tu ror contin­
gen telor n aţion ale a le fo rţelo r arm a­
te unite ale N A .7 .O ." .
O bservatorii occiden tali au con side­
rat că eta p a cea m ai d ificilă a călă­
to rie i lu i Rush în E uropa o ccid en ta lă
a fo st P arisul, deoarece acolo secre­
ta ru l d e sta t a l S .U .A . a avu t d c în ­
fru n tai tocm ai p reten ţia a c tu a lu lu i
guvern fran cez d e a dispu n e d e o
fo rţă nucleară proprie, nesupusă con­
tro lu lu i com an dam en tu lu i N .A .7 .0 .
C uvântarea ro stită d e m in istru l d e ră z­
,b o i a l S . U ,A ., M c N a tn o r a î n a i n te a
p le c ă r ii lu i Rusk sp ic E uropa occi­
a turnat
den tală p e s te . foc, — cum sc spune
— gaz deoarece a cu prin s
tiu a ta c d ir e c t îm p o tr iv a a c e lo ra ca re
nu vo r să p a rticip e la integrarea alo-
ULTIMELE ŞTIRI ULTIMELE ŞTIRI
Declaraţia Partidului Socialist Popular
Dominican
HAVAN A 27 (Agerpres)'. -
După cum relatează agenţia Preu-
sa Latina Partidul Socialist Popular
D om inican a d at publicităţii la S an lo
D o m in g o o d e c la ra ţie îri c a re c h e a m ă
întregul popor dom inican să-şi în tă­
rească unitatea. In declaraţie se arată
ca revoluţia de eliberare naţională din
R epublica D om inicană trebuie să li­
chideze latifundiile, să elibereze econo­
mia naţională de dependenţa străină,
să, apere suveranitatea naţională, să
obţină adevărate libertăţi dem ocratice
A L G E R 27 (A gerpres). —
L uînd cuvîntul la posturile de ra ­
dio şi televiziune din A lg er, A h m e d
Akkachc, din partea partidului C o­
m unist A lgerian, a chem at pe alegă­
torii algerieni să voteze „ d a “ la 1
iulie „pentru un viitor liber, pentru
pace şi fratern itate în cad ru l unei
independenţe reale com patibilă cu o
cooperare liberă şi reciproc a v a n ta ­
jo a s ă în tre A lg e r ia şi F r a n ţ a “.
A devărata independenţă, a subliniat
A hm ed Akkache „nu înseam nă num ai
u n g u v e rn şi u n s te a g “. P a rtid u l C o ­
rata independenţă este aceea care ne
:W-
Subandrio: Indonezia vrea să rezolva problema
Irianuiui de vest pe cale paşnică
DJAKARTA 27 (A gerpres). - TA SS
transm ite:
Nu Indonezia, ci O lan d a săvîrşeşte
o agresiune în lrianul de vest, a d e­
clarat la 26 iunie S ubandrio, m inistrul
afacerilor externe al Indoneziei drept
ră sp u n s ia acuzaţiile olandezilor în
legătură cu debarcarea palrloţi-
m tcă a N .A .7 .0 . E xp resiile m a i m u lt
sau m a i p u ţin p recise d in com unica­
tele şi d ecla ra ţiile o ficia le n-au avu t
daru l să risipească n eîn ţelegerile am e­
ricano-fran ceze, d a r ele au confirm at
din nou p rim e jd ia p e care o im plică
am p lifica rea cursei în arm ărilor a to ­
m ice.
O biectu l tra ta tivelo r in ter-a tla n lice
nu este o m arfă oarecare, aducătoare
de p ro fit unora sau altora d in tre m o­
nopoluri, ci arm am ent d e distru gere
în m asă. O r, este e v id e n t că cu cit
este m ai m arc num ărul d eţin ă to rilo r
—d c a r m a m e n t a t o m i c î n O c c i d e n t
şi in p rim u l tin d dacă p rin tre aceştia
—s e n u m ă r ă ş i B o n n u l cu a tît spo­
reşte p rim ejd ia . A cela şi „D eutsche
Z eitu n g “ scria că p o triv it noului plan
d c creare a unei fo iţe m u ltin a ţio n a le
atom ice în cadrul N .A .7 .0 ., „ preşedin ­
tele S .U .A . nu m a i îm parte d e acum
încolo răspu n derea p en tru h otărîrea
d e a fo lo si a rm e a to m ice n u m ai cu
p rem ieru l brita n ic ci şi cu şefu l sta ­
tu lu i francez". T reb u ie adău gat că
acest aran jam en t este p e placu l Bon­
n u lui m a i a les p en tru aceea că A clc-
nauer speră să apuce ziua cîn d sc va
num ăra p rin tre cei in p u terea cărora
stă „apăsarea p e buton", a d ică arun­
carea o m en irii în v iito a re a unui război
distru gător, în speran ţa — deşartă de
—a l t f e l d e a rea liza visu rile reva n ­
şarde ale m ilita rism u lu i vest-g en n a n .
Im ed ia t d u p ă tra n za cţia înch eiată de
m in istru l d c război vest-germ an ,
Slrâuss, la W a sh in g to n , în V aloare dc
m ai m ulte m ilia rd e d e m ărci p rivin d
livra rea d e rachete atom ice şi d e alte
a m ie m od ern e B u n desw ekru lu i, B onnul
a rid ica t cu m ai m u ltă n eruşinare
problem a p o sib ilită ţii d e a folosi m ij­
loace d e lu p tă atom ice.
T o cm a i a cea ila este u n ita tea d e m ă­
sură cu caic ju d ecă popoarele pro ­
b lem ele d iscu ta te în tim p u l co n vo rb i­
rilo r secrete d e la Paris, Bonn sau
T>nvmtv 'S 'G c m m m i 'B i
3!MiBWWBBaBiflWBgBB BWBB BBnBw a i uaaasm
şi să p u n ă cap ăt m izeriei şi şo m a ­
jului de care suferă m ajoritatea popu­
laţiei ţării.
In declaraţie se subliniază în con­
tinuare necesitatea intensificării luptei
pentru lichidarea situaţiei excepţionale
şi a tu tu ro r legilor reacţionare em ise
de Trujilto, pedepsirea crim inalilor care
au sprijinit dictatura lui Trujillo şi
crearea unor condiţii care să facă po­
sibilă înapoierea în patrie a tuturor
a d v ersa rilo r lui T rujillo şi clicii lui care
au fost exilaţi.
va elibera definitiv de bazele m ili­
ta r e stră in e şi d e a s e rv ire a eco n o m ică
îndeosebi în ce priveşte bogăţiile
n o a s tre clin S a h a r a “ . îm p o tr iv a a ces­
tei a d e v ă r a te lib e rtă ţi, a c o n tin u a t el,
se r id ic ă O .A S. şi şefii acesteia. „ In -
fririţi politic ş: m ilita r, ci sp e ră încă
să joace un rol reacţio n ar în statul
algerian pentru a face să eşueze obiec­
tivele econom ice şi sociale ale rev o ­
luţiei“. A dresîndu-sc alegătorilor eu­
ropeni, A hm ed Akkache arată că
„P.C.A . doreşte îm păcarea poporului
algerian cu europenii însă nu cu uci­
g a ş ii şi a s a s in ii c a r e n u t r e b u i e să
se bucure de nici o am n istie“.
lor indonezieni în regiunea Me-
rauke. In condiţiile actuale, cînd O lan ­
da continuă să-şi sporească forţele a r­
mate în lrianul de vest iar crimele
colonialiştilor îm potriva populaţiei din
lrianul de vest se înm ulţesc, cînd tru ­
pele olandeze atacă p erm an en t pe p a­
trioţii indonezieni, Indonezia nu poate
râ m tn e in d ife ren tă, a s p u s el.
In pofida agresiunii O landei, a spus
în încheiere Subandrio, Indonezia vrea
să rezolve problem a Irianuiui de vest
pc cale paşnică. G uvernul Indoneziei a
aceptat în principiu propunerile care
prevăd o soluţie de com prom is în pro­
blem a Irian u iu i de vest, şi an u m e tr a n ­
sferarea drepturilor adm inistrative asu ­
p ra acestui teritoriu la în cep u t către
O.N.U. iar apoi Indoneziei şi ulterior
o rg an izarea un u i plebiscit.
DJAKARTA 2" (A gerpres). —
După cum anunţă agenţia A ntara
ţm p u rtăto r de cuvînt al c o m a n d a m e n ­
tului pentru eliberarea Irianuiui de vest
a declarat că pînă în prezent în luptele
duse de partizanii indonezieni în diferite
regiuni ale Irianuiui de vest, au fost
ucişi 80 de soldaţi olandezi. Intre de­
taşam entele de partizani şi trupele
o lan d eze a u loc n eîncetat lupte.
P retutindeni pe teritoriul Irianuiui
de vest populaţia cere activ eliberarea
acestui teritoriu su b ju g at de olandezi.
L ondra. A m p la sa t în con textu l ex p e­
rien ţelo r nucleare d in N eva d a şi din
insula C h rislm as şi al în cercărilor re­
p eta te de a face să explodeze bom be
a tom ice am erican e în C osm os, plan u l
d e a crea „o fo rţă atom ică m u ltin a ­
“ţ i o n a l ă a t l a n t i c ă e s t e c o n d a m n a t c u
h oiărîre d c opin ia pu blică m ondială.
D ezvă lu in d esenţa „n oii fa ze în crea­
re a c o m u n ită ţii e u ro p e n e şi a tla n tic e ",
„R h ein isch e P ost" s c r ia : „O m a re im ­
p o rta n ţă are fa p tu l că S .U .A . m an i­
festă o hotărîre to t m ai ferm ă d e a
rezo lva problem a creării fo rţelo r ar­
m a te n u cleare m u ltin a ţio n a le ale
N .A .7 .0 ., lucru d esp re care se v o r­
beşte d e d o i ani sub lo zin c a ; „pu­
terea atom ică a N .A .7 .0 .“. P o trivit
ziaru lui, această pro b lem ă v a con sti­
tu i „ p rin cip a la tem ă în O ccid en t în
lu n ile urm ătoare".
în cu rajarea p rim ită pen tru satisfa­
cerea p re te n ţiilo r a tom ice ale B u n des-
w eh ru lu i a fo st „extinsă" la B o n n ;
im ed ia t du pă plecarea lu i Rusk a
fo st pro cla m a tă deschis lin ia spre
a g ra va rea con tin u ă a în co rd ă rii în
ju ru l p ro b lem ei B erlin u lu i occiden tal.
A tît m in istru l d e extern e Schroeder,
ccn celaru l A dcnau er, cit şi prim aru l
v e s t-b e r lin e z, Brand/. — in tim pu l
celo r cîtnrV a o re p etrecu te d c R usk
—în B e r lin u l o c c i d e n t a l au căutat
să ex ercite presiu n i asupra secretaru ­
lu i d e p a r ta m e n tu lu i d e S ta t cil S .U .A .
pen tru a -şi asigura sp rijin u l in teg ra l
în ved erea a p lică rii o rien tă rii a gre­
sive. In această o rdin e d e id e i tre ­
buie a m in tite pro vo că rile ca ic au p o r­
n it în u ltim a v re m e d in B erlin u l occi­
d e n ta l la fro n tiera d e sta l a R .D .
G erm ane. Bonnul nu s-a sfiit, de a lt­
fel, să in terp reteze „u n itatea d e v e ­
“d e r i a m e r ic a n o - v e s t - g e r m a n ă p r o c l a ­ ele r a p o r tu l d c fo r ţe c r e a t în lu m e,
m ată o ficia l in tr-u n sens propriu ,
su sţinîn d că Rusk a reafirm at o b li­
g a ţia W a sh in g to n u lu i d e a nu în tre­
p rin d e nim ic fără aprobarea G erm a­
n iei occiden tale.
A n a lizîn d ro a d ă le culese d e Rusk
în E uropa, co m en ta to ru l zia ru lu i „ N ew
Y o rk H era ld T ribune", D on C ook,
V iz ita Sa C onstanta a misiunii
de bunăvoinţă a Republicii Dahomey
CONSTANŢA 27 (Coresp.
Agerpres). —
In continuarea vizitei în ţara
noastră, Misiunea de bunăvoin­
ţă a Republicii Dahomey, con­
dusă de Sourou-Migan Apithy,
vicepreşedintele republicii, înso­
ţită de Eduard Mezincescu, ad­
junct al ministrului afacerilor
externe, a sosit miercuri dimi­
neaţa la Constanţa.
Viziţind oraşul Constanţa, mo­
numente arheologice, muzee, sta­
ţiunile Mamaia şi Eforie, oaspe­
ţii au făcut aprecieri elogioase
asupra condiţiilor în care îşi
Greva sa la ria ţilo r de la ziarele
centrale din Roma
ROMA 27 (A gerpres). —
Agenţiile de presă relatează că la
chem area tuturor sindicatelor, salariaţii
de ia ziarele centrale din R om a şi de
Spania m uncitoare reîn cep e lupta
grevistă îm p o triva regim ului franchisé
M A D RID 27 (A gerpres). -
După cum transm ite agenţia „U nion
F r a n ç a i s e d ’i n f o r m a t i o n “ r e c e n t p a r t i ­ grevă, deoarece adm inistraţia uzinei
dele de opoziţie din ilegalitate — P arti­
dul socialist m uncitoresc din Spania,
A cţiunea republican dem ocratică din
Spania, Partidul social de acţiune de­
m ocratică, U niunea progresistă sp a­
niolă, grupul progresist al U niunii sp a ­
niole şi „m onarhiştii — p arlam en tari“
au ch em at din nou la lup tă îm potriva
dictaturii franchiste. !n S p an ia sînt
difuzate, de asem enea, apeluri ale p ar­
tidului com unist şi Frontului popular
de eliberare în care se cere m uncito­
rilor spanioli să lupte prin greve îm ­
potriva regim ului fascist.
?
M A D R ID 27 (A gerpres). —
Agenţiile de presă relatează că m u n ­
citorii de la uzinele „G eneral Elec-
„In Spania muncitorii trăiesc şi muncesc în aceleaşi
w w . v w v w condiţii ca acum o sută de ani“
M A D R ID 27 (A gerpres). —
„E ste u n a din cele m ai m ari ne- cultura, foam etea, m izeria, fac ra -
tiorociri să fi m uncitor sp an io l“, vagii serioase în rîn d u rilc lor, iar
scrie p rin tre altele corespondentul televizorul, radioul, telefonul, restau-
din M a d rid al ziarului „L ib eratio n “, ran telc şi ch iar cinem atografele ră -
într-un reportaj intitulat „Spania
după 25 dc a n i“
„N enorocirea m uncitorului spa­
niol, a ra tă cl sc face sim ţită o
d a tă cu creşterea dc zi cu zi a
m iz e r ie i şi n e d r e p t ă ţ i i . I n g e n e r a l m a i u m iliţi d i n î n t r e a g a S p a n ie . L a
u n o m să n ă to s c a re m u n c e şte d in f cl ca şi m u n c ito rii in d u stria li ei
greu prim eşte pe zi o sum ă m ize- sînt supuşi la cele m ai diverse sa-
ra b ilă c a re e c h iv a le a z ă cu 340 d c crificii şi u m ilin ţe .
franci vechi. In Spania nu există
practic concediu pentru m uncitori.
P a tr o n ii re fu z ă să a c o rd e m u n c ito - sta t dc v o r b ă cu m u n c ito rii a fla ţi m a r c şi n u m a i 5 la s u tă u rm e a z ă ^
rilo r c h ia r şi zece zile dc concediu
pc an. A tunci cînd unii m uncitori
reuşesc să sm ulgă patronilor aceste
zece zile ci sînt nevoiţi să le f o ­
losească pentru a munci în altă
parte.
In S p a n ia m u n c ito rii tră ie sc şi
m uncesc în aceleaşi condiţii ca acum
n ota în tr-u n articol in titu la t sem n ifi­
c a tiv „ C on flict în tre S .U .A . şi E u ­
ropa" ; „ A dm in istraţia lien n ed y ar
trebui să se în trebe nu ceea ce poate
face ea pen tru E uropa (occiden tală),
ci ceea ce p o a te face E uropa (occi­
d en ta lă ) pen tru ea". A cea sta con sti­
tu ie o recu n oaştere a fa p tu lu i că
S .U .A . p ierd d in ce în ce m a i m ult
rolu l con du cător fa ţă d e a lia ţii şi to t­
o d a tă con cu renţii lor a tlan tici.
P aralel cu sporirea cursei în a rm ă ­
rilo r ato m ice, a g ra v a rea situaţiei, din
B erlin u l o ccid en ta l este u rm ărită cu a a d o p ta t cu m a jo rita te de voturi re ­
vig ilen ţă dc popoarele europene care zoluţia afro-asiatică cu am en d am en tu l
au su ferit din pricin a acţiu n ilo r pră­ cerut de rep rezen tan tu l Irianuiui, în
daln ice ale m ilita rism u lu i germ an. Cu care se prevede ca la t iulie 1902 teri-
d ep lin tem ei se arata în C om unicatul loriile R u a n d a şi B uru n d l v or deveni
cu p riv ire la v iz ita d e p rieten ie a co n com itent independente.
d eleg a ţiei d e p a rtid şi gu vernam entale
so v ietic e in R .P . R om în ă că „R epu ­
blica P op u la ră R om în ă şi U niunea su sţin u t de re p re z e n ta n tu l
—S o v i e t i c ă s u b l i n i a z ă c ă dacă pu­
¦t e r i l e o c c i d e n t a l e v o r d o v e d i ş i în . c e r u f i n t r o d u c e r e a î n r e z o l u ţ i e a u n e i
v iito r că nu doresc să sc rea lizeze o
reg lem en ta re coo rd o n a tă a p roblem ei
—g e r m a n e vo r fi n evo ite să încheie
un tra ta i d e pace cu R epublica D e­
m o cra tă G erm an ă îm preu n ă cu a lte
state care au lu ptat îm p o triva G er­
m an ici h itleriste si care v o r d o ri să
sem neze acest tra ta t. P rin aceasta vo r
fi lich id a te răm ă şiţele celu i de-al
d o ilea ră zb o i m on dial, ia r B erlinul
occiden tal va fi con siderat un oraş
liber, d em ilita riza t" .
E ste a d evă ra t că p e calea tra ta ti­
velo r duse cu răbdare şi perseveren ţă
se p o t reg lem en ta p ro b lem ele in ter­
n aţion ale litig io a se, d a r pen tru aceas­
ta to ţi p a rticip a n ţii la tra ta tiv e tre ­
buie să a b o rd eze în m o d re a list si­
tu aţia in tern aţion ală şi să ţin ă scam a
în care socialism u l arc p rep o n d eren ­
ţa. N u p rin co n cesii fă cu te p u n ctu lu i
d e ved ere agresiv al u tilitariştilor
vcsl-g erm a n i ci p rin cău tarea d e so­
luţii con stru ctive p o a te să se aju n gă
la găsirea d e so lu ţii recip ro c accep­
tabile, aşa cum a dovedit, cazul L ao-
su lu i.
ZANELi ELOREA
com entator A gerpres
RBBCHXfîSHKI
petrec concediul de odihnă oa­
menii muncii din ţara noastră.
La amiază, în cinstea Misiu­
nii de bunăvoinţă a Republi­
cii Dahomey, Sfatul popular
orăşenesc Constanţa a oferit o
masă Ia Mamaia.
După-amiază, după ce au vi­
zitat gospodăria agricolă colec­
tivă din Topraisar, staţiunea vi­
ticolă experimentală Murfatlar,
oaspeţii au asistat la un specta­
col prezentat de ansamblul de
cîntece şi dansuri „Briuleţul“
al Teatrului de stat din Con­
stanţa.
la ziarele de provincie au declarat o
g rev ă de 48 de ore cerînd m ajorarea s a ­
lariilor.
trica“ din oraşul spaniol Bilbao au in­
trat din nou m arţi d u p ă-am iază în
nu a efectuat m ajorarea salariilor pro­
m isă cu prilejul recentei greve g en e­
rale.
Greviştii cer de asem enea, elibera­
rea celor 30 de m u ncitori de la u zin a
lor arestaţi în tim pul grevei oam enilor
m uncii spanioli din m ai.
După cum relatează agenţia France
Presse autorităţile franchiste se tem ca
greva declanşată m arţi de personalul
de la uzinele „G eneral Electrica" din
Bilbao să nu se extindă în toate în ­
treprinderile din o raş şi din în tre a g a
regiune B iscaya, deoarece nici m unci­
torilor de la aceste întreprinderi p a­
tronatul nu le-a satisfăcut revendicările
privind ridicarea salariilor.
:- «•••••«¦-:
o su tă de ani. A nalfabetism ul, in- fost cu ad e v ă ra t eroice, d acă ţinem
m in aproape inaccesibile pentru
m area m ajoritate a m uncitorim ii
spaniole.
„P roducătorii“, adică o bună
p arte a ţăiăn im ii, sînt oam enii cci
L a Bilbao, unul din cele m ai m ari
centre industriale ale Spaniei am
111 a c e a p e r i o a d ă i n g r e v a , c a r e
m i-au vorbit despre aşa-num itclc
contracte colective. Ei arătau că p a ­
tronii nu sem nează contractele co­
lective, dacă m uncitorii nu acceptă
aşa-zisa productivitate im pusă ; dacă
u n m u n c ito r n u atin g e d e trei ori abso lv en ţii acestor şcoli. D e altfel,
consecutiv într-o lună m axim ul de
p r o d u c tiv ita te f ix a t dc p a tro n , cl
este concediat. O asem enea m uncă
i n t e n s ă es te a p r o a p e im p o s ib il d c ele a b s o lv e n ţi c a r e t e r m i n ă a ces te S
s u p o rta t şi d in a c e a stă cau ză S p a ­ şcoli sîn t n e v o iţi să în g ro a şe — p e n - ^
n ia este ţa r a cu cel m ai m a rc n u ­ tru o b u n ă p e rio a d ă dc vrem e —
m ăr dc accidente de m uncă din
Europa. A ceste accidente fac anual
m ii de victime.
Recentele greve din Spania au
v^ A/^/
Ruanda şî Burundis vor deveni
independente la 1 iulie
N EW YORK 27 (A gerpres). —
L a 26 iunie, după lungi şi aprinse
dezbateri Consiliul de tutelă al O.N.U.
In c iu d a e fo rtu rilo r d e p u s e d e re-,
prezentantul Belgiei, H enri Spaak, care,
Statelor
U nite şi al altor ţări colonialiste a
prevederi potrivit căreia după procla-
m area independenţei teritoriale R uanda
şi B urundi să aibă dreptul de a în ­
cheia un acord în vederea m enţinerii
trupelor belgiene, a fost în cele din
u rm ă adoptată rezoluţiei afro-asiatică
cu am endam entul iranian.
P o triv it ei, tru p ele belgiene vor tre­
bui să fie com plet evacu ate pînă la 1
a u g u s t 1962 iar de la 1 iulie, d a ta
proclam ării independenţei, trupele bel­ Urundi.
Pe scurf m Pe scurt
M O S C O V A . — L a 27 iunie, în ca­
drul Consfătuirii lucrătorilor din di­
recţiile teritoriale de producţie ag ri­
colă d in regiunile centrale ale
R.S.F.S.R., care se desfăşoară în P a ­
latul M arc al K rem linului, a lu at cu­
v în tu l N . S. H ruşciov. L a şed in ţă
au participat conducătorii P.C.U.S,
şi ai statului sovietic.
BERLIN. — La 2 6 iunie, W . U I -
bricht, preşedintele Consiliului de Stat
al R.D. Germane a primit delegaţia
Adunării Naţionale a R.S. CeliOslov^-
ce condusă dc Zdenek F i c r l i n g c r ,
Nr. 2335
Constituirea grupului
pentru relaţii de prietenie
Romînia~Braziiia din
Marea Adunare Naţională
în vederea strîngerii legături­
lor de prietenie şi colaborare in-
terpalamentare, la iniţiativa
unui număr de deputaţi ai Marii
Ad'unări Naţionale, a avut loc în
ziua de 27 iunie 1962 Ia Palatur
Marii Adunări Naţionale, consti­
tuirea grupului parlamentar
pentru relaţiile de prietenie Ro-
mînia-Brazilia.
Plenara C. 0. al li. T A
din Columbia
B O G O T A 27 (A g erp res). - T A SS
transm ite:
La Bogota a avut loc cea de-a treia1
p le n a ră a. C o m ite tu lu i C e n tra l al UniUJ
nil T inerelului C o m u n ist din C o lu m ­
bia.
P len ara a suD liniat prim ejdia se ­
rioasă pe care o prezintă penetraţia im-t
p e r ia lis m u lu î în C o l u m b i a şi a con-<
dam nat subordonarea necondiţionată a
actualului guvern faţă de m onopolurile
n o rd -am erican e care îşi în su şesc bo­
găţiile ţării, d enaturează cultura şi tra-1
d iţlile ci. P le n a r a a c h e m a t tin eretu l
colum bian să lupte îm potriva dictaturii
reacţionare.
La plenară a fost adoptată, de ase­
m enea, hotărîrea dc a se convoca pri­
m ul congres al Uniunii Tineretului Co-
m unist din Columbia.
Suvanna Fuma
a sosit la Paris
P A R IS 27 (A gerpres). —
D upă cum anunţă A genţia France
Presse la 26 iunie a sosit la Paris
S u v a n n a F u m a , p r im u l m in is tru a!
guvernului de coaliţie al L a n u lu i.
seam a de îngrozitoarele condiţii dc
tr a i şi d e m u n c ă p e n tr u c a re m u n ­
citorii spanioli au declarat aceste
g re v e şi d c n u m e ro a s e le p riv a ţiu n i
şi re p re sa lii, c ă r o r a au fo st n ev o iţi
să le f a c ă f a ţă în tim p u l ci.
In m od teoretic, în S pania copiii
în tre 7 şi 14 a n i sîn t o b lig aţi să
m e a rg ă la şcoală. D a r in fap t, nici
n u î m p l i n e s c v î r s t a d c 1 1 citii şl s î n t
nevoiţi să servească în restaurante,
să lucreze la pavatul străzilor sau )
să m ă tu r e g a r a je le . N u m a i 10 la
sută din num ărul copiilor între 7 ^
şi 14 a n i f r e c v e n t e a z ă ş c o lile p r i -
<
p
f
d
$
^
cursurile u n o r şcoli tehnice. Eslc ^
insă p u ţin p robabil ca aceştia să L
fie încadraţi în producţie, deoarece /
industria spaniolă, foarte înapoiată, \
v a fi fă ră în d o ia lă in cap ab ilă să
absoarbă m ăcar o m ică p arte din
regim ul franchist nu s-a prea oste­
n it să în tre ţin ă şcoli care să f o r ­
m eze cad re tehnice. C ele cîteva sute
rîndurile şom erilor, deoarece nu au
u n d e să se ang ajeze, iar în cazul
cînd reuşesc să găsească de lucru,
u rm ează veşnicele concedieri“.
\
giene în curs de evacuare nu vor mai f
avea nici u n rol, abţinîndu-se de a
m ai aduce vreun prejudiciu drepturilor
su v eran e ale acestor teritorii.
Ţările socialiste reprezentate în con­
siliu nu consideră satisfăcătoare a cea s­
tă prevedere întrucit nu există nici o
justificare pentru prezenţa în continua­
re a trupelor belgiene după procla­
m area independenţei. D e aceea, ele s-au
a b ţin u t d e Ia vot.
C onsiliul de tutelă a reco m an d at în
fu n a n i m i t a t e , a d m i t e r e a i n O . N . U . a
celor d o u ă sta te , d u p ă ce v o r fi p ro ­
clam ate independente.
^k
La 27 iunie. A dunarea G enerală
hotărît în u n an im itate c a R u a n d a şt
B urundi să devină independente Fa'
t iulie.
R u a n d a şi B u ru n d i s în t d en u m irile
celor d o u ă s ta te c a re v o r fi cre a te
pe fostul teritoriu sub tutela R uanda-
p reşed in tele A d u n ă rii, care sc află in ­
tr-o vizită dc prietenie în R.D.G .
A CC RA . — A d unarea internaţio­
n ală „O lum e fără bom be" care are
loc în prezent la A cera a ad o p tat
m iercuri propunerea făcută dc pre­
şedintele G hanci, K w am c N krum ah,
într-un mesaj adresat adunării, d c
a trimite delegaţii care să prezinte
preşedintelui Consiliului de Miniştri
al U.R.S.S., N. S. Hruşciov, şi pre-
şedintclui S.U.A., John Kcnnedy, con-
cluziile şi propunerile participanţilor
l a adunare.