Page 98 - 1962-06
P. 98
P i, s BROMUL SOC IDILISMULUI Nr. 2336
xim iw m zso B B m tszB isim )am yM a ia& îa o e^a rw -;3!Fim m i taEaaasmaaBmaBioaBMKm
Pentru o producţie DINPDOGDAMUL BE
anim alieră, sporită
30 IUNIE 1C62
Una din sarcinile Importante realizării unei producţii mai Institutul de PROGRAMUL 1 1 6.10 Emisiunea torului Elly Roman; 15.00 Cu cîntecul
trasate de Congresul al ni-lea mari de carne, a scăzut şi pre mine din Pe pentru sa te ; 5.40 Program de polci; şi jocul de-a lungul Dunării; 16.15
al P.M.R. este şi sporirea con ţul de cost. Aceste rezultate au troşani. 6.10 „Gîntăm viaţa nouă“ — program Înregistrări din arhiva Institutului , de
tinuă a producţiei de carne, lap fost posibil de realizat prin in Foto: I, TEREK de cîntece; 6.30 Gîntă orchestra de folclor; 17,30 Carnet de reporter; . ->3)5
te şi lină, atît în gospodăriile troducerea unei furajări comple muzică populară a Sfatului popular din Gîntă ansamblul „Piatniţki“ ; 19.00 In
agricole colective cît şi în cele te, cu conţinut corespunzător de Comisie de împăciuire Giurgiu ; 6.45 Muzică distractivă ; 7.15 terpreţi de frunte ai muzicii popular®-
de stat. albumlnă digestibilă. Reuşita in activă Muzică populară romînească; 7.30 Sfa romîneşti; Alexandru Grozuţă şi Tra-
troducerii acestor subproduse în tul medicului: Reguli de Igienă în ian Lăscuţ Făgărăşanu; 20.00 Cîntă
Gospodăria agricolă de stat din hrana porcilor este evidenţiată In perioada celor 5 ani de ac timpul vacanţei de vară a şcolarilor ; 7.45 fanfara reprezentativă a Armatei; 20.30
Orăştie are un profil zootehnic, prin realizările bune obţinute în tivitate, comisia de împăciuire Salut voios de pionier; 8.00 Muzică; 8.30 Noapte bună, copii „Motănilă cel vi
specializat în creşterea şi îngră- perioada de vară cînd s-au ob de pe lingă sfatul popular al Muzică instrumentală; 9.00 Roza vîntu- teaz — basm popular r u s ; 20.40 Din
şarea porcilor în scopul aprovi ţinut sporuri de creştere de oraşului regional Deva a des rilo r; 9.25 Muzică din operete; 10.08 cele mai cunoscute melodii populare
zionării cu carne a centrelor mun piste 500 grame zilnic. făşurat o muncă rodnică, in faţa Cîntece pentru cei mici; 11.03 Muzică romîneşti; 21.15 Muzică de dans ; 21.45
citoreşti din regiune. In acest acesteia au fost depuse cau uşoară; 11.30 Muzică populară romî- Album artistic.
an, G.A.S. din Orăştie va livra O altă ramură de producţie ze diferite, privind unele litigii nească şi a minorităţilor naţionale;
cil 43 la sută mai multă carne născute între diverşi cetăţeni. 12.20 Album sportiv; 12.30 Muzică BULETINE DE ŞTIRI ŞI RADIO
de porc, cu 92 la sută mai mult în plină dezvoltare în gospodă Datorită competenţei şl răspun uşoară romînească “ 13.10 Din muzica JURNALE: 5.00; 6.00; 7.00; 10.00;
lapte şi cu 50 la sută mai multă ria de stat din Orăştie este şi derii cu care au fost analizate popoarelor sovietice; 14.00 Concert de 11.00; 13.00; 15.00; 17.00; 19.00;
creşterea vacilor. Pentru aceste fiecare din cauzele aduse în faţa prînz; 14.30 Melodii populare romî- 22.00; 23.52 (programul I) 12.00 ;
lină faţă de anul trecut. comisiei din totalul lor, în 8Î7 neşti; 15.45 Emisiune culturală; 16.00
animale au fost construite adă cazuri s-a ajuns la împăcare iar Gîntă acordeonistul Ilie Udilă; 16.15 14.00; 16.00; 18.00; 21.00; 23.00 (pro
In vederea realizării acestor posturi corespunzătoare şi s-au alte 120 plîngeri au fost retrase. Vorbeşte Moscova; 16.45 Muzică uşoa gramul II).
sarcini, colectivul de muncitori, asigurat furaje suficiente. Pro ră din ţări socialiste; 17,50 Ştiinţa în
tehnicieni şi ingineri, îndrumat ducţia de lapte s-a ridicat la Effatassîasm şs ... slujba păcii; 18,00 Muzică de estradă; C ărfi noi aparufe
3.344 litri pe cap de vacă fura Sipsă d© mflares 18.30 Din muzica popoarelor din ţă
de către organizaţia de bază, a jată. Prin depăşirea producţiei rile Americii Latine; 19,05 Scrisori în editura tehnică
de lapte, precum şi prin depăşi Anul trecut în comuna Luduş, din ţară; 19.12 Muzică de dans; 20.00
luat cele mai eficiente mă rea efectivului mediu de vaci, raionul Sebeş, a început con =ÎS5ÎÎÎ8ÎH Program muzical pentru fruntaşi în pro Analiza chimică organică
strucţia unui magazin mixt. ducţie din Industrie şi agricultură;
suri. Intrucît realizarea sarci gospodăria a livrat statului lapte Cetăţenii comunei au muncit cu Zile de vacantă.. 20.30 Muzică de d a n s; 22.30 Muzică ^ 1 / *V'^AVr'
nilor de producţie la această şi produse lactate în proporţie entuziasm pentru ridicarea a- de daus.
unitate depinde mult de felul de 137,5 la sută faţă de plan. cestei construcţii. încă înainte FRANGISG ALBERT
cum sînt îngrijite şi furajate Obţinerea producţiei de lapte de 1 Alai a.c. ea a fost termi PROGRAMUL I I : 13.00 Muzică din CRISTIAN GREFF
animalele, atenţia conducerii ridicată a fost posibilă prin o nată, dar noul magazin încă operetele lui Johann S trauss; 13.40
furajare cu nutreţuri Insilozate nu a fost deschis nici pînă In Muzică uşoară sovietică interpretată de 396 pagini 19,50 lei
s-a îndreptat spre asigurarea în perioada de iarnă şi prin ad prezent. De ce ? Un motiv sim ansamblul instrumental Tihonov; 14.03
unei puternice baze furajere. ministrarea în cantităţi sufi plu : conducerea cooperativei Să petreacă vacanţa de vară ţeleaptă a partidului. Minu Melodii populare romîneşti; 14.30 Din Lucrarea tratează dife
ciente de masă verde la padoc susţine că n-a avut timp să ia cit mai plăcut cu putinţă, cit nate zile de excursie! Co creaţia de muzică uşoară a compozi- rite m etode de analiză or
Gospodăria agricolă de stat din conveerul de mazăre, trifoi măsuri ca geamurile să fie spă mai instructiv — iată care piii au trecut prin patru ra ganică calitativă şi can ti
late şi mobilierul aranjat. E este dorinţa fiecărui elev. Şi, ioane — Alba, Sebeş, Orăş ----- 000©000 tativă a substanţelor orga
'din Orăştie deţine o suprafaţă şi porumb. Sporirea produc cazul să se ia măsuri urgente de încă din primele zile ale va tie (regiunea Hunedoara) şi n ic e .
de 1389 ha., din care 1072 ha. către conducerea cooperativei. canţei, ea se realizează pe Tîrnăveni (regiunea Braşov) n
ţiei se datoreşte şi faptului că deplin. La casele pionierilor, — şi au poposit în ÎS loca P artea Intîi a lucrării
este teren arabil, capabil să animalele sint grupate după ca ISTRATE VASTLE în cluburile elevilor, In ta lităţi. ’Acolo au asistat la PENTRU 24 ORE
asigure în întregime furajele fi pacitatea de producţie, hrăni- bere la munte şi la mare, cu spectacole, s-au tntilnit cu coprinde analiza elem en
rea făcindu-se diferenţiat în corespondent prilejul excursiilor şi drume colegii din alte şcoli. S-au Vreme nestabilă cu cerul mai mult tară calitativă şi can tita
broase, masa verde şi 14 la sută funcţie de cantitatea de lapte ţiilor, pionierii şi şcolarii răcorit in undele ştrandului noros. Vor cădea averse de ploi, în tivă a com puşilor organici,
din necesarul de furaje con produsă. Iia această unitate este trăiesc clipe minunate, înva din staţiunea balneo-clima- soţite local de descărcări electrice.
centrate. Datorită unei mai bune ţă lucruri interesante, parti terică — Geoagiu, s-au foto Temperatura staţionară, va fi cuprinsă iar în p artea a doua este
organizări a procesului de pro- dezvoltat şi sectorul ovin. La cipă la competiţii sportive grafiat cu Ion Vlaicu, frate ziua între 20 şi 25 grade, iar noaptea
ducţie şi a unei intense preocu sîirşitul acestui an se va realiza care le oţelesc organismul. le pionierului aviator al po între 12 şi 17 grade. Vîntul va sufla descrisă analiza fu n cţio
o încărcătură de 140,6 capete porului nostru — Aurel Vlai potrivit din sectorul nord-vest.
pări în ceea ce priveşte îmbu şi pentru elevii Şcolii de cu. Şi-au îmbogăţit cunoştin nală calitativă şl cantita-
nătăţirea raselor de animale, cît la suta de hectare teren, toate 4 ani din Valea Mică, raio ţele vizitînă Staţiunea de PENTRU URMĂTOARELE vă a acestor com puşi, in
cu lină semifină. La obţinerea nul Alba, vacanţă a fost dar maşini şi tractoare din Alba dividuali sau în am estec.
şi prin aplicarea în practică a nică cu bucuriile. Multe ac Iulîa, gospodăria agricolă de 3 ZILE
celor mai noi metode tehnice, acestor succese a contribuit mult ţiuni organizate pentru ei la stat din Galăa de Jos, Fa Lucrarea se adresează
şi mecanizarea lucrărilor zoo şcoală le vor rămlne timp brica de cărămizi, şi ţiglă din Vreme nestabilă, favorabilă ploilor
G.A.S. din Orăştie a reuşit să-şi Îndelungat în amintire. Dar Sîntîmbru. Combinatul de in Iccale şi cu temperatura în creştere sp ecia liştilo r din labora
îmbunătăţească an de an indicii tehnice care a uşurat munca dustrializare a lemnului din uşoară la sfîrşitul intervalului.
oamenilor. Invăţind din expe dintre toate acestea cea mai Blaj şi alte obiective industriale toarele întreprinderilor de
de producţie. Astfel, în 1961 s-au frumoasă a fost excursia fă şi anricole. Peste tot au avut sinteză organică, de m edi
rienţa anului trecut în ceea ce cută recent. prilejul să vadă rezultatele
obţinut 18 capete purcei înţăr priveşte sporirea producţiei ani muncii însufleţite, desfăşura cam ente, de m ateriale p la s
caţi pe cap de scroafă fătătoaTe ...Pionierii şi şcolarii se te de oamenii muncit pentru tice (chim işti şi farm aciş-
maliere, conducerea G.A.S. O- adunaseră dis de dimineaţă. desăvîrsirea construcţiei so
cu o greutate medie de 15 kg., răştie se preocupă permanent 'Aşteptau cu nerăbdare în cialiste in patria noastră, precum şi cercetători
iar planul anual de purcei vii faţa şcolii autocarul care ur pentru asigurarea unui vi
de asigurarea animalelor cu fu ma să-i plimbe, intr-o ex itor fericit tuturor cornilor. lor din toate dom eniile care
obţinuţi a fost realizat In pro raje îndestulătoare, cu adăpos cursie de două zile, prin re
turi corespunzătoare şi cu în giunile Hunedoara şi Bra Pionierii şi şcolarii au a- ati con tin gen ţă cu chim ia
porţie de 104,9 la sută. Furaja şov. Şi iată că acesta nu s-a vut prilejul, de asemenea, să o r g a n ic ă .
grijire atentă. lăsat mult aşteptat. O opri viziteze monumente istorice,
rea făcîndu-se cu cea mal mare re .scurtă, ce ridică un nor să-şi îmbogăţească cunoştin *r~>r~*r~*r~* r->p
IOAN POPA 'de praf, şi după cîteva cli ţele despre Istoria patriei,
atenţie, sporul mediu zilnic la directorul G.A.S. Orăştie pe In faţa şcolii nu mai ră- vizitînă Muzeul regional şi La loz în
porcii graşi a crescut de la 380 mtne nimeni. Copiii, aşezaţi Cetatea din Alba lulia.
cit mai comod la locurile lor, în afară de seriile obişnuite cu cîştiguri în bani — serii j
grame în anul 1957 la 497 gra au pornit spre noi melea ...Zile de excursie. Copiii
me în anul trecut, cu 17 grame guri... s-au întors în satul lor. Im speciale cu cîştiguri în obiecte şi b a n i: ^
mai mult decît se planificase. presiile. cunoştinţele noi. că
Această realizare a contribuit la In cele două zile de ex pătate, dragostea cu care au în m ed ie fie c a r e serie s p e c ia de u n m ilio n loz'ufi »Conţine
cursie pionierii şi şcolarii au fost primiţi peste tot, rămîn
depăşirea planului de carne li străbătut locuri pitoreşti cu
forme de relief de la munte adine întipărite In inimile lor.
vrată cu 4,8 la sută. Datorită la şes, trecînă peste apele Am-
poiului, Mureşului. Tirnave Cu emoţie şi entuziasm po
A v a ria a fost înlăturată. lor şi Sebeşului. Peste tot 7 . ffi © ® O B I E C T E '
l-au intîmpinat privelişti de vestesc acum sătenilor, cu
In incinta uzinei 'de preparare din se facă ceva pentru a astupa orifi Haida, Viorel Golda şi alţi munci o frumuseţe rară. PA au pu d in c a r e :
Gurabarza, şoferul Ion Bibarţ mane ciul. tori de Ia atelierul de întreţinere au tut cunoaşte mai bine natu harta în faţă, despre cele în-
vra camionul. Doar o clipă nu a fost pus mina pe găleţi. Evaporarea lichi ra regiunii noastre cu far U N A U T O T U R IS M „M O S K V IC I“
atent şi a lovit robinetul de la re Lăcătuşul Lean Marcu şi-a dezbră dului le provoca usturimi la ochi şi mecul şi bogăţiile el, au cu tilnite în excursie. Totodată
cipientul în care se găseau aproxi cat cămaşa şi urmat de Nicolae Da- îi făcea să lăcrimeze, dar ei continuau (15 m o t o c i c l e t e , m o t o r e t e şl s c u t e r e , 1 1 0 b i c i c l e t e , )
mativ 10.000 kg. flotanol. Robinetul vid a pătruns prin şuvoi. Ochii tre să care încontinuu lichidul care se noscut nemijlocit multe din se pregătesc de noi excursii
s-a desprins din sudură şi lichidul revărsa din recipient. Dar iată că to [4 t e l e v i z o a r e , 18 a p a r a t e de r a d i o , 10 f r i g i d e r e , ]
a (îşnit şuvoi. buiau ţinuţi închişi pentru a nu fi rentul a fost oprit. Tovarăşii Marcu realizările poporului nostru, şi drumeţii, pe noi meleaguri.
iritaţi de lichid. Să munceşti cu ochii [S a r a g a z u r i , 8 m u ş i n i d e c u s u t , sl a l t e n u m e r o a s e *
Muncitorii de la atelierul de între închişi nu e treabă uşoară. Dar Marcu şi David au izbutit. Ceilalţi munci obţinute sub conducerea în
ţinere au sărit de îndată în ajutor, şi David se descurcă bine şi în acea (Cfşfîgun in v a l o a r e t o t a l ă d e 3 . 0 0 0 , 0 0 0 l e i . ^
încărcătura trebuia salvată. Dar cine stă situaţie. Cu mîini sigure, ei mun tori care au captat în găleţi lichidul
poate să pătrundă prin torentul de cesc de zor. Cit timp a trecut ? Un Şi în regiu n ea n oastră s-a cîştîg a t au au totu rism „MOS
lichid ? Au încercat unul, doi, dar nu minut ? Două ? Nimeni nu poate spu ce se vărsa, au reuşit să salveze din
au izbutit. Lichidul era periculos pen ne exact. Tuturor li se părea o veş [ KVICI“ dec ă tr e un c o le c tiv de p a r t ic ip a n ţ i d in c o m u n a Euru- î
tru ochi. Cu toate acestea trebuia să nicie. Secundele se numărau cu zeci acesta aproximativ 8.000 kg. ţ>
şi zeci de litri din preţiosul lichid ce Această faptă a dovedit încă o J
se revărsa. Nicolae Stoica, Arsenie | r leno,raion u l Ilia.
dată grifa muncitorilor de la uzina t i.f.U...u../.U...U..U...i.................................. 1
de preparare faţă de bunul obştesc. TRUSTUL MINIER DEVA
PAVEL JURJIŢA
corespondent
er™
Spectacole concrete, operative, la un nivel Puri din avutul obştesc A NG AJEAZA IMEDIAT :
ridicat de interpretare Numitul Teodor Gumpănici, a lucrai 0 trei Ingineri constructori
ca gestionar la chioşcul O.G.L. Ali 0 trei ingineri electromecanici
Din iniţiativa Uniunii centrale peraţiei; săgeata satirei fiind litate (Simeria), a coaforului de însoţeşte, despre rolul decoru mentara din O.M. Hunedoara. Prin 0 patru tehnicieni mineri i
a cooperativelor meşteşugăreşti, trimisă cu precizie drept la ţin unde, indiferent de lucrător, lui şi recuzitei. Din cuvîntul diferite metode necinstite el şi-a însuşit ® doi tehnicieni constructori
a fost organizat' zilele trecute tă. S-a remarcat, de asemenea, participanţilor a reieşit cu cla din gestiune suma de 12.000 lei. Fiind 0 trei tehnicieni electromecanici )
la Deva un schimb de experien trecerea de la o interpretare clientul pleacă mulţumit (Deva), ritate rolul deosebit de impor bănuit de acest lucru, conducerea 0 doi ingineri economişti
ţă intre brigăzile artistice de statică a textului, la una dina tant al acestui gen de forma O.G.L. a trimis pe Tiberiu Găudjan să ® patru ingineri geologi sau geologi ri
agitaţie ale cooperativelor meş mică, bine ilustrată muzical şi ca şi altele asemenea, au fost ţie artistică pentru mobilizarea facă o revizie contabilă. In schim 0 patru ingineri topografi )
teşugăreşti din oraşul Bucu susţinută de decor şi recuzită apreciate pentru conţinut şl for oamenilor muncii la îndeplinirea bul unei sume de bani, acesta la scos 0 patru tehnicieni topografi S
reşti şi regiunea Hunedoara, la simplă insă sugestivă. In mod mă de tratare. Dar, spre deose sarcinilor de plan, pentru corn. pe Teodor Gumpănici... basma curată.
care au participat vicepreşedin deosebit artiştii amatori coope baterea aspectelor negative ce PENIR8 EXPLOATAREA MINIERA CERTEJ SACARIMB:
ţii cu organizarea-culturaliza- ratori din Bucureşti au oferit bire de brigada artistică de agi mai dăinuie în unele locuri, ară- La un control, făcut de organele de
rea şi instructorii culturali ai un spectacol model de brigadă, taţie din Bucureşti, cele din Si tîndu-se că eficienţa programu miliţie, hoţia a fost scoasă la iveală. ® un inginer electromecanic )
cooperativelor meşteşugăreşti ingenios ca text şi interpretare, lui unei brigăzi artistice de agi Pentru faptele lor Teodor Gumpănici >
din regiunea noastră. Scopul la un nivel ridi meria şi Deva mai au de luptat taţie constă în primul rînd în şi Tiberiu Găudjan au fost trimişi în
acestei acţiuni a fost transmi tratarea la concret a probleme judecată. Tribunalul popular al ora ® un inginer topograf .\
terea experienţei acumulate în cu o serie de deficienţe ca lipsa lor ridicate la locul de muncă, şului Hunedoara i-a condamnat pe
ultimii ani de formaţiile artistice în modul cel mai operativ. Acea Teodor Gumpănici la 8 ani închisoare 0 un tehnician topograf L
amintite pe linia mobilizării unui joc de scenă motivat (se stă tratare însă trebuie să îm corecţională, 3 ani interdicţie corec-
cooperatorilor la îndeplinirea fac încă multe mişcări inutile), brace o haină artistică adec- ţională şi despăgubirea O.C.L.-uhii c» ® un tehnician electromecanic )
sarcinilor de producţie, precum vată, adică interpretarea pro suma delapidată, iar pe Tiberiu Căud- 0 un geolog L
şi discutarea modului în care exprimarea de gramului să se ridice ia nivelul jan In 5 ani închisoare corecţională şi
brigada artistică de agitaţie tre exigenţelor publicului. 3 ani interdicţie corecţională.
buie să aleagă şi să trateze în cat artistic. Te multe ori liniară,
prezent problemele cele mai ac Schimbul de experienţă între Sentinţa a rămas definitivă.
tuale ridicate în reţeaua de coo ma aleasă — bu 'e m a r g i n é i s u n u i s c h i m b monotonă a tex brigăzile artistice de agitaţie a 0 un inginer miner \
peraţie meşteşugărească. na deservire a tului, lipsa unei fost i '.l (ar fi fost bine să p ar Huligan pedepsit ° opt maiştri mineri ^
ticipe la discuţii, după specta
Schimbul de experienţă a În populaţiei — a de experienfă bune dicţii (a- cole, şi artiştii amatori), el îm Individul Laurenţiu Ursu din satul
ceput cu spectacolele prezentate bogăţind cu noi cunoştinţe ex- Mereteu, raionul Alba, într-una din zile
de brigăzile artistice de agita fost susţinută de între brigăzile artistice ceasta mai ales la /jSi’ietlfa, activiştilor culturali in a acostat fără nici un motiv un cetă : pe EXPLOATAREA MINIERA D U H U L Mii.
ţie ale cooperativelor meşteşu oînteee, monoloa D e v a ). Mulţi acest domeniu. Aşa cum au pro ţean venit în sat în interes de servi
găreşti „Munca colectivă“ — pus mulţi participanţi, ar fi ciu, bruscîndu-1 şi adresîndu-i injurii. -.
Simeria, „Solidaritatea“ — De ge, pantomima, de a g/rafie dintre partici bine ca asemenea schimburi de
va şi cea a clubului cooperato experienţă să aibă loc şi între Fiind trimis în judecată pentru de doi ingineri mineri
rilor din Bucureşti. Acestea au scenete adecvate panţii la schim brigăzile artistice ale unităţi lictul de huliganism, numitul Lauren
constituit punctul de plecare al lor de cooperaţie meşteşugă ţiu Ursu a fost condamnat de Tribuna un inginer economist
discuţiilor. Participanţii au a- întru totul su bul de experien rească de la raioane, şi intre lul popular al raionului Alba la 8 luni
preciat In primul rind, ca un brigăzile de agitaţie ale coope închisoare corecţională. un maistru miner
fapt pozitiv, creşterea maturi biectului propus. Tablou] ovini ţă au arătat, şi pe bună dreptate,
tăţii brigăzilor artistice de agi rativelor meşteşugăreşti şi cele Recursul făcut, i-a fost respins.
taţie atît în ceea ce priveşte lor de aur — mîinile meşteşu că acestor două brigăzi de agi un maistru electromecanic
alegerea textului cît şi tratarea ale aşezămintelor culturale. Ele Pentru delictul de specula
lui. Astfel, modul general de garilor cooperatori — scena te taţie le lipseşte încă experienţa un inginer geolog
vor contribui la ridicarea aces De mai mult timp numitul Gornel
abordare a problemelor, rîsul lefonului de reclamaţii devenit scenică din pricina rarelor ieşiri Ţticuia din comuna Dobra, raionul Ilia, un tehnician topograf \
inutil, pantomima şedinţei ce in faţa publicului. tui gen de formaţie artistică îşi făcuse o „îndeletnicire“ din a face
de (fragul rîsului, satira fără speculă cu carne. Astfel, el cumpăra doi sudori „Ş
nu are loc din pricina celor ce Discuţiile participanţilor la pe o treaptă şi mai înaltă, atît vite din tîrguri pe care le sacrifica, iar
adresă, au fost eliminate din îşi neglijează îndatoririle, sce schimbul de experienţă s-au carnea o vindea la preţ de speculă. zece artificieri \
na satirizării lui Parpală care oprit îndelung asupra modului din punct de vedere al conţinu
text, în locul lor fiind tratate la nu-şi ridică calificarea profe cum trebuie scris un text de bri Fiind prins asupra faptului de or douăzeci m uncitori calificaţi (m ineri, ajutori m ineri) i
sională, cea a cadourilor rebut gadă, accentuînd necesitatea te tului textului cît şi al interpre ganele de miliţie, Corne! Ţucula a fost
ţoncret probleme specifice coo- şi altele, prin localizarea lor meinicei documentări la locul trimis în faţa instanţei. Pentru fapte ¦PENTRU EXPLOATAREA MiHERA 6HEIAR i
concretă, prin interpretare mă de muncă, în secţii, atît a crea tării. le sale Tribunalul popular al raionu
iestrită, s-au dovedit a fi in torului de text cît şi a instruc lui Ilia l-a condamnat la 6 luni închi 0 doi ingineri m ineri S
structive, eficiente, multe din torului formaţiei artistice, pen V. !CHIŞ soare corecţională.
tre ele creînd adevărată emo tru asigurarea caracterului con ® cinci m aiştri m ineri ^
ţie artistică. cret şi operativ. S.a discutat
® şaizeci m ineri \
Brigăzile artistice din Sime apoi despre rolul agitatoric pe
ria şi Deva au cucerit în spe care trebuie să-l aibă în primul e una sută ajutori m ineri ^
cial prin verva lor tinerească, rind acest text (popularizarea 0 una sută douăzeci vagonetari \
° treizeci muncitori necalificaţi
A ngajarea se face cu îndeplinirea condiţiilor de studii şi v e -î
prin entuziasm. Scene ca acelea rezultatelor bune, a fruntaşilor c h im e c o n fo r m 1T.C.M. 1053/19 60 p e n tr u p e r s o n a lu l te h n ic 1
ale copilului curios ce pune naiv în producţie, evidenţierea celor su p erior, iar p en tru m a iştri c o n fo r m H.C.M. 1061/1959. {
o serie de întrebări pline de în mai importante sarcini ce stau \ Pentru exploatarea minieră Ghclar se asigură cazare în dor
ţepături la adresa unor coope în faţa unităţii respective etc.), mitoare comune, iar masa Ia cantină coniracost. i
ratori ce nu dau produse de ca- despre partitura muzicală ce-1
