Page 99 - 1962-06

Nr. 2330
SpHjin şl fntlruiirare p©saimaii@Mtm
organizaţiilor de partid
Lufcrez de aproape doi ani ea
instructor al Comitetului raio­
nal de partid Ilia. In această,
perioadă mi s-a încredinţat sar­
cina de a îndruma activitatea
organizaţiilor de bază P.M.E.
'•de pe raza comunei Lăpuşnic.
Pentru a putea face faţă aces­
tei sarcini, am căutat zi de zi
să mă pregătesc multilateral, să
cunosc cît mai bine hotăririle
partidului şi guvernului, toate
problemele care preocupă or­
ganizaţiile de bază P.M.R. In
acest scop, studiez materiale­
le apărute în revistele „Munca
de partid“, „Lupta de clasă“,
toate documentele de partid,
precum şi articolele apărute în
presa centrală şi locală. De un
real folos îmi sînt instructaje­
le oare se ţin lunar Ia Comi­
tetul raional de partid. Aici îmi
notez toate problemele care sînt
expuse, sarcinile ce îmi revin
pentru îndrumarea organizaţi­
ilor de partid. Paralel cu stu­
diul, m-am străduit să fiu în­
totdeauna în m’ezul probleme­
lor, să cunosc îndeaproape ac­ în planul de muncă întocmit podării mici, unificate, însu­
tivitatea care o desfăşoară’ fie­ mi-am prevăzut printre altele mează peste 1.000 ha. teren şi
care organizaţie de partid din şi sarcina de a mă ocupa de au nosibllitatea de a dezvolta
sectorul în care activez.
In activitatea mea ca instruc­ Pentru a întări rîndurile orga­ producţie — zootehnia, pomi­
tor teritorial îmi este de mare nizaţiei de partid de aici, am cultura etc., sectoare aducătoa­
folos planul de muncă. Fără un îndrumat biroul organizaţiei de re de mtari venituri.
plan de muncă bine întocmit bază să cuprindă pe cel mai In această, lună, de exemplu,
nu pot cuprinde problemele cele buni colectivişti în activul fără mi-am prevăzut în plan şă ana­
mai importante care frămîntă de partid. Apoi, membrii biro­ lizez felul cum au muncit co­ p tortului din Geoagiu.
organizaţiile de partid, nici să ului, cît si eu personal, am stat muniştii din organizaţia de
îndeplinesc întocmai toate sar­
cinile încredinţate de Comite­
tul raional de partid. Iată de
ce, imediat duină Instructaj,
trec Ia întocmirea planului de
muncă pentru 20-25 de zile. Cu-
noscînd bine problemele care
preocupă organizaţiile de partid
din fiecare gospodărie colecti­
vă şi sarcinile care îmi revin
din instructajul făcut, trec în
planul de muncă pentru fieca­
re organizaţie P.M.R. proble-
IsîOvafSo prefîoas0
In scopul atragerii unui nu­
m ăr tot m ai m are de m uncitori,
ingin eri şi teh n icien i în m işca­
rea de inovaţii, cabinetul tehnic
al term ocentralei din P aroşeni,
d esfăşoară o mtancă su sţin u tă
de propagandă tehnică. C onfe­
rinţele şi consfătuirile tehnice
ţinute cu regularitate de către
m em brii cabinetului tehnic, au
ay'ut u n la rg efect. D rep t u rm are,
în prim ele 6 luni ale anului, nu­
m ărul propunerilor de inovaţii
a , c rescu t cu 11 la su tă fa ţă de
aceeaşi perioadă a anului trecut.
P în ă acu m , au fo st a p lica te 25
de inovaţii care aduc econom ii
a n te c a lc u la te 2n v a lo a r e de
1.270.000 lei.
C olectivul term ocen tralei se
im îndreşte ch inovatori ca A-
lexandru N agy care a creat un
dispozitiv sem nalizator de pu­
nere la păm înt a circuitelor de
teleco m u n ica ţii, ing. V asile Că-
p ăţîn ă care a adus o îm bună­
tăţire în funcţionarea supape­
lo r de r e g la r e a tu r b in e i WK — f_ linie, două garnituri
50 — 1, P etru C rainic, lo a n tfula
şi Rom ul M untean care au
conceput un concasor pentru
sfrîm area zghrei.
A cordînd în continuare aten­
ţia cuvenită aplicării unul nu­
m ăr to t m ai m are de inovaţii,
colectivu l term ocen tralei din
P aroşeni lu p tă pentru realizări
tot m ai frum oase în în d ep lin i­
rea şi depăşirea sarcinilor ce-i
r e v in .
C. BADUŢA
corespondent
tu C E T A T I
Populaţia oraşului Hunedoa­
ra a crescut considerabil. Lu­
cru firesc ţinînd cont ăe fap­
tul că marele combinat side­
rurgic şi alte întreprinderi din
oraş s-au dezvoltat vertiginos.
O dată cu aceasta a crescut
şi nivelul de viaţă al oameni­
lor muncii, au crescut preten­
ţiile acestora faţă ăe cei care
au datoria să-i servească in
fiecare zi. La rîndul lor lu­
crătorii aflaţi la ghişeele di­
feritelor unităţi se străduiesc
şi reuşesc să servească cetă­
ţenii prompt, civilizat. In
rîndurile de faţă redăm clte­
va aspecte din munca lucră­
torilor de la ghişee.
Atent şi respectuos
Ş Agenţia teatrală funcţionea-
4 ză în incinta casei orăşeneşti
< de cultură. Aici vin mii de
? cetăţeni pentru a procura bi-
e lete la spectacolul preferat.
s Vînzătoarea, Elisabeta Nebela,
c lucrează, atent şi respectuos.
j In ziua cină am vizitat a-
c genţia teatrală, urma să aibă
5 loc spectacolul ,.Pe Argeş în
v sus“ dat de orchestra „Doina
> Argeşului“ din Piteşti.
s — Două bilete pentru spec-
< tacolul de după-arniază, se
^ adresă un tînăr.
VvVWWV
mele specifice el. Im plan, cu­ nul pe care trebuia să-l acord
prind pe flecare din cele 7 or­ organizaţiilor de partid din
ganizaţii de partid care le am G.A.C. Răduleşti, Stănceşti-Oha-
în raza comunei, cît şi alte ac­
tivităţi. Pentru fiecare in p ar­ ba şi Strigoanea, în desfăşurarea
te prevăd un anumit număr de muncii politice şi organizato­
zile, după importanţa sarcini­ rice in vederea unificării aces­
lor ce stau în faţa organizaţiei tor gospodării. Călăuzindu-mă
de partid respective.
după indicaţiile Congresului al
După studiul aprofundat al III-lea al partidului, a învăţă­
mintelor reieşite din recenta se­
Din activitatea siune, cit şi după indicaţiile date
de Comitetul raional de partid,
instructorului teritoriali am întreprins un studiu amă­
nunţit asupra posibilităţilor şi
Hotărîrii C.C. al P. M. R. din perspectivelor de unire a aces­
aprilie a.c., de pildă, mi-am tor gospodării. împreună cu bi­
prevăzut în planul de muncă rourile organizaţiilor de bază
să trec pe la fiecare organiza­ am stabilit apoi sarcini concre­
ţie de partid şi împreună cu te pe oameni, am instruit co­
birourile să analizăm posibili­
tăţile existente pentru a primi lectivele de agitatori, am dis­
în partid pe cei mai buni din­ cutat aceste probleme şi cu ac­
tre cei mai buni colectivişti şi
colectiviste. De pildă, la G.A.C. tivul fără de partid etc. Orga­
din Lăpuşnic muncesc mulţi co­ nizaţiile de partid, desfăsurînd
lectivişti harnici, cu dragoste o muncă de propagandă inten­
faţă de gospodărie. Iată de ce să, au reuşit, pe bază de fapte
concrete, să convingă pe toţi
colectiviştii de a-şi uni pămîn-
tul într-o singură gospodărie
puternică. Acum cele trei gos­
munca de primire în partid. mult mal mult unele ramuri de
de vorbă cu mulţi dintre ei, partid de la G.A.C. Răduleşti
am ţinut expuneri în faţa lor,
l-am ajutat în rezolvarea sar­ în ce priveşte întreţinerea cul­
cinilor ne oare le-a,u nrilmăt turilor; să controlez, împreună
'din partea organizaţiei de ba­
ză. Mulţi dintre ei au si cerut
să fie primiţi în rîndurile can­ cu resnonsabilll cu propaganda
didaţilor de partid. Recent, au
fost nrimit.î candidat! de partid din cadrul birourilor organiza­
colectivistul loan Brindusa din ţiilor de bază, modul în care se
brigada de cîtnp. colectivista
Zorica Cocis din brigada legu­
micolă. colectivista Maria Brîn- face instruirea agitatorilor în
dusa. din aceeaşi brigadă, iar co­
lectivista Sabina Mlhăiilă, pen­ organizaţiile de partid din Lă­
tru merite deosebite, a fost pri­ puşnic, Răduleşti şi Muncelui
mită direct, în rîndul membri­ Mare; să ajut la pregătirea
lor de partid. Acum organiza­
ţia de partid din G.A.O. I.ăpuş- adunării generale a organiza­ direcţie, în primul semestru al anului,
nic cuprinde 41 membri şi can­
didaţi de partid. ţiei de bază P.M.R. din Lăpuş­ încheiat de mineri cu 4 zile mai de­
O problemă importantă, care nic etc.
am prevăzut-o în planul de
Legătura permanentă cu or­
muncă pentru mai multe zile ganizaţiile de nartld, discuţi­
în această lună, a fost spriji­ ile cu comuniştii, cu toţi co­
lectiviştii. îmi dau posibilitatea
să cunosc tot ce-1 nou şi înain­ gadă de mineri din abataje nu a ră­
tat în viaţa satului, să ajut la mas sub plan.
extinderea experienţei bune şi
să-mi îndeplinesc sarcinile ce-mi
revin ca Instructor teritorial.
ROŞOA IOACHIM
instructor al Comitetului raional
de partid Ilia
Circulaţia n-a stînjenită
ţ Intr-una din nop- discuţie scurtă au ho- - j <¦—*/—»r*\/“»r"*
[, file trecute în stafia tăirît să împartă în
L Simeria-călători era două această garnitu­
C mare forfotă. Cefe- ră şi deci, să remor­
[¦ riştii lucrau de zor cheze trenurile lor cu supratonaj de 763 to- j
j? la manevrarea vagoa- supratonaj.
L nelor ce înţeseau li- ne a părăsit staţia 1
ţ niile stafiei şi care Ceferiştii din stafie
au trecut imediat la Simeria.
Prin fapta lor, co- -ţ
muniştii V. Ştefan şi }
Şt. Jobăcel au făcui j
ca garnitura pentru "]
Hunedoara să ajungă 1
l trebuiau e l i b e r a t e
C. fiindcă alte trenuri
C de marfă îşi anunţau împărţirea supratona- la timp, economisind
jului. Intr-un timp şi o locomotivă nece-
sosirea. Mecanicii de scurt, garnitura de sară transportului a-
^ locomotivă Ş t e f a n Hunedoara a fost îm­ cestei garnituri, asigu-
^ Vcsa şi Ştefan Jo- părţită în două. La rînd totodată şi o li-
L bacei aveau remor- ora fixată în program, nic liberă pe care sta-
[ cate la un cap de trenul condus de me­ fia a folosit-o la pri-
canicul Ştefan Jobă- mărea unui nou tren.
t pentru Peştiş. Pe una cel, remoreînd un su­ Ca şi în alte nopţi,
t din linii, se mai afla pratonaj de 53S tone, circulaţia n-a fost
a plecat spre desti­
o garnitură de marfă, naţie. La scurt timp, stînjenită, iar trenu­
t cu diferite materiale locomotiva 50.140, con­
rile nu au avut de su­
C necesare siderurgişti-
dusă de mecanicul ferit nici o întîrziere.
!• lor hunedoreni. Cei
doi comunişti, într-o
Ştefan Vesa, care EMIL CREŢU
trăgea un tren cu impiegat de mişcare
«---1\---' V.J .J * .
Mecanismele au intrat în funcţiune
De curînd, la depozitul fin al lo z ă s e fa c e c'u a ju to r u l u n o r
al I.F. D elira s-au term in a t lu ­ m e c a n ism e . Sn a c e st fe l se sc u ­
crările de m ecanizare prin care teşte m ult efort fizic şi se rea­
secţionarea buştenilor şi în căr­ liz e a z ă e c o n o m ii la p r e ţu l de Maria), printr-o susţinută mun­ la sută, realizînd 63.867 kg.
carea lem nului de foc si celu-
cost.
UIL EA G H IŞEU
Omul a fost servit pe loc. Glocleanu, îi serveşte prompt
La fel de bine au fost serviţi şi dă informaţiile pe care le
cei aproximativ 15.030 cetă­ solicită cetăţenii.
ţeni care au vizionat in acest
an spectacolele de teatru din Bine, dar...
Hunedoara.
Sucursala C.E.C. Hunedoara
La cinematograf funcţionează intr-un local spa­
ţios, modern. Lucrătorii de
De multe ori o parte din aici se străduiesc să serveas­
spectatori vin la cinemato­ că cetăţenii, cit mai bine. Şi
graf a i puţin timp înainte acesta este unul din motivele
de începerea spectacolului. pentru care numărul depună­
Atunci vlnzdt.oa.rele de ia torilor la C.E.C. a crescut con­
casă au mult de lucru. Iată. siderabil. Mai ales Eleonora
de ce K. Stefanidu şi N. Popa Presură, contabil de ghişeu
servesc cetăţenii cu multă ra­ s-a dovedit a fi la înălţimea
piditate. sarcinilor. Un singur lucru
lasă ăs dorit la Sucursala
In acest an s-au vînăut la C. E. C. Hunedoara. Ghişeele
cinematograful casei orăşe­ nu au indicatoare a operaţi­
neşti ăe cultură aproximativ unilor ce se fac la fiecare în
250.000 bilete Majoritatea ce­ parte, astfel că cetăţenii sînt
tăţenilor sînt 'mulţumit,i de fe­ nevoiţi să alerge ăe la unul
lul cum sînt serviţi cu bilete la altul pînă ce află unde anu­
la acest cinematograf. me îşi pot rezolva problemele
respective.
La agenţia de voiaj
Mai sini şi din aceştia
Din Hunedoara pleacă zilnic
zeci ăe oameni ai muncii în Poşta din Hunedoara este
toate colţurile ţării. Mulţi din­ mult solicitată. Mii de cetă­
tre ei. se îndreaptă în aceste ţeni vin să rezolve anumite
zile spre staţiunile de odih­
nă din iară. Cum este şi fi­
resc ei se îngrijesc ăiri timp
de bilete de călătorie. De
aceea, paşii. îi. poartă la agen­
ţia de voiaj. Casieriţa, Stela
w' -v/\ \W W W W 'A A ‘V \,V ,
DRUMUL SOCIALISMULUI
Prin grija partidului şi |
guvernului, oamenilor mun- §
cil li se oferă azi cele mai
optime condiţii pentru în­
grijirea sănătăţii.
Fotografia alăturată pre­
zintă un aspect al sana-
§ s a fie îm b u n ă tă ţită
JOOOOOOOOOOQOOOOOOOOOOOOOQOOOOOQOOQOOC*
L a nivelul b rig ă zilo r
fru n taşe
I Ridicarea tuturor brigăzilor de mi­
neri la nivelul celor fruntaşe, consti­
tuie o preocupare de căpetenie pentru
toţi minerii Văii Jiului, Şi în această pentru locatari, cît şi realizarea unor
vreme, s-au făcut paşi de seamă. La
sectoarele I şi II Uricani, III Lupeni, acet) etc. Fiecare apartatnent are bal­
II şi III Vulcan, I şi II Petrila, II
şi V Lonea, de luni de zile nici o bri­
In luna iunie, în primele două de­
cade, peste 80 Ia sută din brigăzile de de şantiere Brad. Conducerea grupului
abataj din Valea Jiului şi peste 70 la
sută din cele de la galerii în cărbune
şi-au realizat şi depăşit sarcinile de
plan. Folosind metode mai bune de or­
ganizare a muncii şi utilajele de care
dispun, numeroase brigăzi de mineri
din bazin, printre care cele conduse de
Ion Niculae, Sabin Ghionncă, Dionisie
Marton, Francisc Zold, Andrei Domo-
J koş, loan Hunyadi, Ghiriţă Enache, Za-
haria Bălăuţă, Remus Moisin şi altele,
obţin o productivitate a muncii cu
1,2—2,8 tone pe post şi chiar mai mare
decît cea planificată.
-)
ţ razylîate
j fără subsol, este nevoie ca umplutura
-j După terminarea praşilei I.a
la toate culturile, colectiviştii
ţ din G.A.C. „Drapelul roşu“, sa­
j tul Tău, comuna Roşia de Se-
’]
caş, au trecut de îndată la exe­
1 49 ha.
cutarea celei de a Il-a praşile.
In primele zile ei au prăşit 60
ha. cu porumb, 5 ha. cu sfeclă
furajeră, 15 ha. cu floarea-soa-
Printr-o muncă susţinută
Cooperativa „30 Decembrie“ ţinătoare, a depăşit pînă la 25
Alba Iulia (preşedinte tov. Cos- iunie 1902, planul anual de achi­
tea Ştefan, achizitoare Piesa ziţii la deşeuri metalice cu 156
că depusă în cele opt sate apar-
probleme personale. Salariaţii
celor două oficii, mulţi la nu­
măr, nu mai prididesc cu tre­
burile. Florica Palinici, de la
ghişeul de mandate prezenta­
te şi operaţiuni C. E. C. sau
Aurelia Rădulescu, oficiantă
la ghişeul ăe recomandate ca
şi alţii s-au dovedit a fi
exemplu în muncă.
Trebuie arătat însă că la
poşta din Hunedoara nu. toţi
lucrătorii îsi fac datoria in
mod conştiincios. Maria Co-
valenco de la ghişeul pensii
şi presă, Irina Niţu de la ghi­
şeul mandate şi operaţiuni
C.E.C.. Clandia Dan, distribu­
itor de presă, au obiceiul să
mai bruscheze cetăţenii, să
nu-i servească aşa cum tre­
buie O atitudine asemănătoa­
re are şi tov. Angela Cătu-
neanu, responsabilă ăe ghtşete
căreia li vine greu să dea lă­
muririle necesare cetăţenilor.
g
Paşii ne-au purtat şi pe la
alte ghişee. La gară, autoga-
ră etc., cetăţenii sînt bine
primiţi şl serviţi. Aceasta do­
vedeşte că lucrătorii ăe la
ghişee se străduiesc să-şi facă
datoria in mod civilizat.
V. ALBU
P e ş a n tie ru l din B ra d
Calitatea aim rtam entelor
Ga toate centrele muncitoreşti din
ţară, şi aşezarea minerilor de la Brad
cunoaşte freamătul şantierului. Aici a
început cu doi ani în urmă construcţia
unui cvartal cu 07 de blocuri, a cîtc
16—38 apartamente. O bună parte din
ele şi-au primit deja locatarii, iar
celelalte se află în diverse stadii de
lucru.
In elaborarea proiectelor s-a avut
în vedere atît asigurarea confortului
soluţii plastice, plăcute. Suprafaţa lo­
cuibilă se apropie de limitele superioare
ale plafonului stabilit — 30 m.p. pentru
apartamentele cu două camere, 40 m.p.
pentru cele cu trei camere. De ase­
menea, s-au adoptat finisaje frumoase
şi rezistente. Băile sînt placate cu
faianţă, faţadele blocurilor sînt zugră­
vite cu vopsele de mase plastice (vin-
con.
Din păcate însă, la unele clădiri
condiţiile de confort sînt diminuate
din cauza unor greşeli de execuţie.
Lucrările de construcţie a cvartalului
de la Brad au fost încredinţate Trus­
tului de construcţii-montaj minier din
Bucureşti, care le execută prin Grupul
(inginer-şef arh. Paul ionescu) nu a
relui, 10 ha. cu cartofi. S-au mai
executat 3 praşile pe 7 ha. la
grădina de legume şi s-a re­
coltat şi depozitat trifoiul de pe
S-au evidenţiat brigăzile con­
duse de Ilie Tămaş şi Gligor
Muntean.
V. SIJCTU
corespondent altă poziţie decît cea indicată în pro­
CAPRA HRISTACFIE plăcut apartamentelor. Printre acestea nătăţească substanţial.
corespondent
¦ !IA Iflp É
Iji ultimul timp,
la parterul noiloi
blocuri din cvarta­
lul 23 August din
Deva, s-att deschis
numeroase magazi­
ne. Aici s-a des­
chis, recent, şi un
bufet, utilat mo­
dern.
IN FOTO: As­
pect interior al bu­
fetului „Tic-tac",
Bărbaţii lin g i im
(Urmare din pag. t-a) la g a n
şt a întregului colee. ^
noi probleme, ăe nit v ^ ^ l
conjurătoare, pînă îşi face „ro î-n--a-l-t-. C--e-e--a _ce se .pute fricii
ăajul“, se ivesc şi semne de ia patru cuptoare, sau cl
întrebare. Primele şarje au la cinci, nu se mai poate re-,
fost anume reduse ca volum, zoiva la fel ăe simplu cm»
In aşa fel ca noul cuptor să şase cuptoare. Gospodăria a f
poată funcţiona din plin abia crescut, se cere o toordonarei
după un timp. S-au ivit pro- la nivel superior. De aceea co
bleme tehnice: fără o rezol- muniştii, secţia, şi-au pus îir
vare iscusită a lor, se putea faţă problema înfiinţării unui\
ivi necesitatea unei reparaţii dispecerat care să coordonezeţ
care ar fi luat timp. Aici a pe baza unui grafic foarte \
intervenit din nou devota- strins activitatea cuptoarelor
mentul In muncă al maiştrilor să existe un decalaj în tim p?
Tripşa, Stanciu şi al ajutori- intre ele, astfel ca oalele, in -ţ
lor lo r: au fost suficiente ci- cărcarea, descărcarea, toate>
teva şarje bine conduse, care instalaţiile şi activităţile m a-b
au spălat vatra, şt în clteva rit oţelărîi să fie armonizatei
zile cuptorul cel nou a Ince- intre ele. In şedinţa ăe m arţi)
put să funcţioneze din plin, cu a comitetului de partid s-au\
toate puterile sale clocotitoa- făcut o serie de propuneri'
re. Perioada leagănului a tre- interesante în această direcţiei
c u t; azi tînărul cuptor e egal urăm oţelariior noştri succes'
in forţe, dacă nu mai tare, in în realizarea noilor lor ,uro-ţ
comparaţie cu fraţii săi nr. îecte, în aşa fel incit să se ^
'4 si 5. prezinte In faţa zilei ăe 23 Au- ,
Dar creşterea rapidă şi im- gust cu planul îndeplinit şi{
presionantă a opelăriei a do- cu depăşiri — oţel de bună\
ua, a pus în faţa comuniştilor calitate.
dat însă atenţia cuvenită acestui şan­ şi B2, unii pereţi Interiori fisuraţi la
tier de locuinţe, lipsindu-1 de îndru­ blocul 0,22, crăpături în tavane la lo-
mare şi control. Consecinţele se văd în ¦cui de îmbinare a elementelor prefa­
calitatea slabă a unor lucrări, a căror bricate ale planşeului, zugrăveli urite,
remediere va costa timp şi bani. suprafeţe de perete nefinisate în spa­
tele radiatoarelor, tencuieli sparte pen­
Oonformîndu-se normativelor tehnice tru montarea instalaţiilor şi apoi re­
actuale, care ţin seamă de avantajele parate neîngrijit etc.
economice ale materialelor noi, pro­
iectantul a prevăzut ca zidăria să se Toate aceste deficienţe vădesc lipsa
execute din cărămidă eficientă. Aces­ de preocupare şi răspundere a unor
tea permit să se realizeze pereţi ex­ cadre tehnice ale şantierului. Oare
teriori mai subţiri, mai uşori, însă su­ cum altfel poate fi interpretat faptul
ficient de rezistenţi şi cu o capacitate că una din intrările blocului B4 a fost
de izolare termică egală cu a celor din executată (încălcîndu-se indicaţiile din
cărămidă normală. Şantierul nu şi-a proiect) cu 18 cm. mai jos decît bor­
putut procura la timp cantitatea ne­ dura drumului, creînd pericolul ca apele
cesară de cărămidă eficientă; a folo­ provenite din ploi sau din topirea ză­
sit, în schimb, cărămidă plină (de pezilor Să se scurgă în interiorul clă­
dirii ? Gutn poate fi interpretat faptul
exemplu, la blocurile D2, B9, B10), dar că, după multe luni de la darea în fo­
n-a ţinut seama că în acest caz, era losinţă a unor blocuri, remedierile ce­
necesar să mărească şi grosimea pe­ rute de beneficiar prin procesele-ver-
reţilor, de la 25 sau 30 cm. la 36 cm. baie de recepţie încă nu au fost exe­
Din această pricină, unele camere cutate ?
avînd pereţii mai subţiri vor fi mai
Pînă de curînd, pe şantier nu era
asigurată urmărirea organizată a mo­
friguroase. dului cum sînt respectate prescripţiile
La blocul A5 B şi la altele, poziţia tehnice obligatorii. In postul de con­
unor ferestre este deplasată faţă de trolor tehnic de calitate era încadrat
cea indicată în proiect cu pînăla 25 în mod formal un Inginer, căruia în
cm. Aceasta dăunează simetriei faţa­ realitate i se dăduseră alte sarcini. O
delor. Şi mai neplăcut este însă faptul serie de metode, aplicate cu succes pe
că Ia cîteva bucătării, ferestrele sînt alte şantiere pentru îmbunătăţirea ca­
acum prea apropiate de uşile de la lităţii lucrărilor — executarea de apar­
cămări, împiedicînd deschiderea nor­ tamente etalon, predarea-primirea lu­
mală a acestora. crărilor pe faze de la o echipă la alia
Pentru a preveni tasarea pardoseli­ cu proces-verbal, efectuarea prerecep-
lor de la parter, în cazul construcţiilor ţieî de către constructor — au rămas
necunoscute pe şantierul de la Brad.
de pămînt să fie bine bătută. Acest lu­
cru, a fost „pierdut“ din vedere de Reclamaţule justificate ale locatari­
către maiştrii ce au condus lucrările lor, observaţiile insistente ale benefi­
la blocurile Ci şi G6. Urmarea fi­ ciarului au determinat, în ultimul timp,
rească : parchetele sînt acum denive­ o serie de măsuri din partea Trustului
late. de construcţii-montaj minier. Planul în­
tocmit prevede reorganizarea şi activi­
Neglijenţe se constată şi Ia executa­ zarea controlului tehnic de calitate, în­
rea instalaţiilor. La blocul A5, radia­ fiinţarea unui laborator pe şantier,
toarele de încălzire din cîteva bucă­ executarea a două apartamente-etalon,
tării au fost fixate prea aproape de efectuarea remedierilor necesare.
uşile de la cămări, iar acestea nu mai
pot fi manevrate normal. Şi la par­ Este însă necesar ca măsurile teh-
terul casei scărilor radiatoarele au o nico-organizatorice să fie completate cu
răspîndirea metodelor folosite de frun­
iect, împiedicînd circulaţia. Se mai taşii în întrecerea socialistă, cu întă­
constată o serie de greşeli ale con­ rirea răspunderii fiecărui muncitor în
structorilor, care deşi nu dăunează direct parte pentru calitatea lucrărilor efec­
tuate. Sînt toate condiţiile ca şi la
confortului, dau totuşi un aspect ne­ Brad calitatea locuinţelor să se îmbu­
amintim ziduri strîmbe ia blocurile D2 D. CONiSTANTANESCU.
* i -4- - 1
. * • i» !8 » F