Page 10 - 1962-07
P. 10
oag. V DRVMUL SOCIALISMULUI Nr. 2341
3aaas8EBLa2E333öfflg2iÄassfatsssssxBoxxa’srrFamymwj&o-ttwi’iisiii^kvff.’jgg tBsm'tttsvwtsranar, tsnBCTarogamBB3m^ w ^ g i,md!SB3«m^rTPatrgggfljnr\>acaiiM
Legumicultura, ramură cu largi lim fa ! si© p e s e la e m ă
perspective în gospodăria noastră Dacă stai numai citeva zile numit coordonator de canti- {
Lucrările Consfătuirii pe ţa te uşor de realizat deoarece lip prin Brad, începi să fii cu ne, iar Cristea leu, maguzio- \
ră a ţăranilor colectivişti au sesc doar două îlanşe care să
găsit un larg ecou în rîndurile unească pompele cu conduc noscut de majoritatea locui ner. Cei doi au fost puşi încă (
colectiviştilor din Lăpuşnic. tele), grădina noastră va putea
Recomandările comisiilor de la fi alimentată cu apă, ceea ce Prin grija parti torilor. Acest lucru este cît de la început pe „fapte Z
această consfătuire au fost dez va avea o influenţă binefăcă dului şi guvernu
bătute şi multe dintre ele În toare asupra producţiei noastre lui, copiilor li se se poate de firesc. Oraşul nu mari". Căutau prin toate vuj- .
cep să fie traduse in viaţă. de legume şi zarzavaturi. creează condiţii tot
Deoarece ogoarele noastre se mai bune de învă este prea m,are, iar oamenii toacele nu să îmbunătăţească d
întind in bună parte, pe valea O atenţie deosebită acordăm ţătură.
Mureşului, ne-am îndreptat a- folosirii intensive a terenului, se văd des pe stradă, în să masa ci să clştige, pe căi ne- )
tenţia în special spre dezvolta planificînd 2-3 culturi succesive, IN FOTOGRA
rea ramurii legumicole, pentru ceea ce ne va da posibilitatea FII: : Şcoala de 8 lile de spectacole, pe terenu cinstite bani, cît mai mulţi i
care avem condiţii favorabile. să obţinem producţii sporite de ani din Iscroni.
Frumoasele venituri realizate pe suprafaţa destinată legumi- rile de sport. Pe Cristu I. bani. Listele de meniuri erau )
anul trecut de pe urma cul culturli.
turilor de legume — aproxima Cristu însă nu-l cunoaşte încărcate fictiv, fără ca aii- ţ
tiv 60 la sută din totalul veni Pentru a putea livra oraşe
turilor gospodăriei noastre co lor legume pretimpurii, în nimeni. Cine ar putea spune montele să fie folosite pentru
lective fiind realizate din acest toamna acestui an, vom con
sector — au constituit de ase strui o seră de 270 m.p. în care că acest individ este înalt hrana constructorilor. O s
menea un puternic stimulent vcm cultiva ardei iuţi, castra
pentru dezvoltarea acestei ra veţi şi pătlăgele roşii. Aceas sau scund, blond sau brunet, parte din tovarăşii din con- ^
muri. tă recoltă o vom livra oraşelor
cel tîrziu în luna aprilie 1963 tinăr sau vlrstnic ? Nimeni ducerea şantierului şi a
In acest aii, suprafaţa culti şi ne va aduce un venit de mi
vată cu legume şi zarzavaturi nimum 30.000 lei. Kstfel, in nu poate spune nimic, deoa T.C.M.M. îşi dădeau seama
am extins-o la 25 ha. Fină în tr-un singur an investiţiile fă
anul 1965, în planul de dezvol cute vor fi amortizate. rece Cristu I. Cristu n-a tre că la cantină au loc unele
tare al gospodăriei am prevăzut
ca legumicultura să se extindă ¦Tot în toamnă vom cultiva cut nici. măcar odată prin fapte necinstite, insă treceau ?
pe o suprafaţă de 40 ha. Ne pe două ha. de teren căpşuni,
străduim să realizăm acest ceea ce va spori veniturile Brad, Din cîte totul cu vede- }
obiectiv mai devreme. De aceea, G.A.C. cu aproximativ 80.000
am luat legătură cu tovarăşii lei. se crede, acest rea' Q0nsta n tin $
din conducerea G.A.S. pentru a
O atenţie 'deosebită vom acor ospătar, căci a- Tase şi Cristea )
face un schimb de teren ca să da şi răsadniţelor. Vom asigura
300 m.p. răsadniţe la fiecare ceasta-i mese leu erau „bă- ţ
avem ieşire la Mureş. Realiza hectar de grădină, aşa cum re
comandă comisia pentru pro ria lui, îşi des- _ ___________ ____________ieţi deştepţi", )
rea acestui schimb ar da posi blemele producţiei legumicole.
Aplicind în practică aceste re făşoară acti ştiau cum să \
bilitatea gospodăriei noastre ca comandări, vom reuşi să obţi
vitatea la una din cantinele primească oaspeţii. Intre timp S
încă din anul viitor să extin nem recolte sporite 'de legume
şantierului T..C.M.M. Man însă, Constantin Tase a in- {
dem cultura legumelor şi a şi zarzavaturi, să contribuim la
galia. Bine, veţi zice. Dar ce ceput să intre în panică. îşi *
zarzavaturilor pe o suprafaţă buna aprovizionare a oraşelor
legătură are Cristu 1. Cristu dădLa seama că faptele să- ţ
de 46 ha. în condiţii de irigare cu aceste produse şi la realiza
avantajoase. Postul de corespondenţi voluntari Penfru prevenirea cu Bradul ? Ce rost ar avea vîrşite se vor dovedi, Fără a .
rea de importante venituri pen
G.A.S. a cedat două guri de accidentelor să vină el la Brad ? Lucru sta mult pe glnduri şi-a ce- i
tru gospodăria noastră colec
apă din sistemul de irigare de tivă. In scopul prevenirii acciden rile se clarifică atunci cînd rut transferul pe un şantier
telor de circulaţie, lucrătorii
care dispune. De îndată ce sis LUCREŢIA COSTA din G.A.S. Alba ne comunică: miliţiei raionale Haţeg au or verifici statele de plată pe din regiunea Cluj. Conduce- ş
ganizat .cu citeva zile în urmă
temul de irigare al G.A.S. va preşedintele G.A.C. „Octombrie Roşu“ o consfătuire la care au luat primele cinci luni ale anului rea T.C.M.M. „înţelegătoare",
parte aproape 300 de conducă
îi pus în funcţiune (lucru foar Lăpuşnic tori auto, tractorişti şi motoci- aflate la cantina constructo a fost de acord. Criste leu, Ş
clişti.
Noi utilaje pentru campania de vara rilor din Brad. om mai îndrăzneţ, s-a bucu
Din referatul prezentat, ca şi
din discuţiile purtate de nume Cristu 1. Cristu a fost în rat mult. ştia că o să fie nu- >
roşi vorbitori, a reieşit grija
Pentru recoltarea culturilor de pă- Barani, sub supravegherea mecanicului cu care lucrătorii de miliţie în cadrat la cantina amintită mit el coordonator de can- *
ioasc, gospodăria de stat din Alba Iu- GhetTghe Drimbăreanu şi a mecanicu drumă pe fiecare din conducă
Iia a fost dotată în acest an cu două lui şef Ioan Achim, au făcut rodajul torii auto şi atenţia pe care pe postul de ospătar, fără a tine, lucru ce s-a şi întim-
combine, două prese noi de balotat .şi pregătirea utilajelor pentru campa aceştia o acordă respectării re
paie şi un tractor UTOS. Tractoriştii nia de recoltare în bune condiţiuni. gulilor de circulaţie pe drumu lucra, drept pentru care i se plat. De acum putea să lu
Gligor Varvara, Cornel Sfreja şi Iosif rile publice.
M. PETRU repartiza lunar suma de 675 creze şi mai bine. Pe căi ne- .
Cu acest prilej au fost citaţi
ca exemple pozitive conducători lei. Cine sint autorii unor cinstită el a folosit mii de L
auto ca Francisc Feher de Ia
G.A.S. Sîntămăria, Toma Turcu asemenea mistificări ? Să lei în scopuri personale în ,
şi Marin Curelaru de la coloa
na auto I.R.T.A. Haţeg, Siminic dăm cuvîntul faptelor. timp ce la cantină se servea L
Druţulescu de la secţia S.M.T. Or-
Au t e r m i n a t p r ă ş i i a a SIS-a lea şi mulţi alţii. In cadrul şe Constructorii şantierului o masă de slabă calitate. In
dinţei au mai fost menţionaţi
motocicliştii Traian Dărăbanţ, T.C.M.M. Brad, şantier nou, acelaşi timp, el continua r
Daniel Inţă şi alţii, care nu
In cursul zilei de ieri muncitorii S-au evidenţiat tov. Nîcotae Haţega- respectă regulile de circulaţie. au venit cu propuneri pen să-l ţină in schemă pe Cris- '
gospodăriei de stat din Alba lulia, au nu, Nieolae Romcca şi alţii.
terminat cea de a treia praşilă la car Consfătuirea organizată cu toţi tru a se deschide o cantină tu I. Cristu. Dar pînă la ş
tofi pe întreaga suprafaţă de 35 ha. VAL.ER POPA conducătorii auto, tractoriştii şi unde să poată servi masa în urmă i s-a înfundat. La un '
motocicliştii din raionul Haţeg, cele mai bune condiţii. Con control mai sever, coordona- s
s-a încheiat prin vizionarea fil
S-a început recoltarea orzului melor educative pe teme de cir ducerea şantierului şi a torul de cantină a fost prins l
culaţie. „Accidentul de la km. T.C.M.M. au găsit bine ve cum s-ar zice „cu miţa-n )
123“, „Motocielistul“ şi „Fuga
Avînd maşinile şi utilajele pregătite asigura transportul cerealelor în bune de ia locul faptei“. nită propunerea şi au hotă sac". \
din timp, muncitorii din G.A.S. Alba condiţiuni, s-a încheiat cu conducerea
au început la 4 iulie recoltările. In I.R.T./b un contract asigurîndu-se nu PETRE FĂRCaŞIU rît deschiderea unei canti Tribunalul popular din >
prima zi de lucru combinierii Cornel mărul necesar de maşini pentru trans ne 111 incinta şantierului. Brad va şti să aprecieze cum
Streja şi Gligor Varvara au recoltat portul cerealelor. De asemenea, spaţi corespondent
12 hectare orz. Pentru succesul cam ile de depozitare au fost reparate şi Ceva mai tîrziu, fosta can se cuvine faptele necinstite
paniei s-au asigurat din timp numă desinféctate.
rul necesar de saci, piesele de schimb tină a sfatului popular oră ale lui Cristea leu şi a ce
şi combustibilii necesari. Tractoriştii PETRU MANCIULEA
Noi consfrucfii zootehnice şenesc Brad a trecut tot la lorlalţi „colaboratori“ ai săi,
şi muncitorii care deservesc combinele Lucrări în vie
şantier. Aşadar, două canti astfel ca să le taie pofta,
au fost instruiţi în ce priveşte rriînui- De curind muncitorii din sectorul vi
(EoIeCflvîşîii «lin satul Ohaba, raio ticol al G.A.S. Alba au terminat stro ne puteau satisface cele mai pentru totdeauna de a se
nul Sebeş, vor dezvolta simţitor secto rca acestora, respectarea regulilor de pitul al doilea la vie. Imediat ei au în exigente cerinţe. Au fost gă- mai înfrupta din avutul po
rul zootehnic, in scopul asigurării adă ţia noului grajd se folosesc materiale
posturilor necesare pentru animale, pe din surse locale. Astfel, au fost strînse proiecţia muncii şi dc P.G.I. Pentru a i siţi de urgenţă şi responsa- porului.
lingă alte construcţii, se va ridica şi pietrişul şi materialul lemnos şi s-au
un grajd pentru bovine. La construc- confecţionat 50.000 cărămizi. L bili. Constantin Tase a fost V. ALBU
E. ŞTEF M E D IT U R I T E H ÎM IC 4
corespondent
ceput cea de-a treia stropire. Pînă CARTEA DULGHERULUI, ediţia a II-a
luni legate ele preocupările ieri seară 30 la sută din întreaga su M. Stoica — C. Hopu — A. Simion
prafaţă cultivată cu vie a fost stro
pită a doua oară. S-au evidenţiat loan 368 pagini — 12,90 lei
Lucrarea cuprinde cunoştinţele teoretice şi practice nece
colectiviştilor Grăciun, Alaria Ivan şi alţii. sare dulgherului, prezentînd metodele dc lucru la nivelul ac
M. VIRGIL tual al tehnicii în construcţii. '
Cel de-al doilea concurs bie fice şi agricole etc.). A crescut ale întăririi economico-organl- Să prevenim incendiile Ediţia a II-a a lucrării, revizuită şi completată, apare cu
nal „Biblioteca în slujba con în această perioadă nivelul zatorice a G.A.C. „Organizarea în lanuri şi la arie un volum mai mare decît prim a ediţie, cuprinzînd cunoştinţe
strucţiei socialiste“ are ca o- muncii bibliotecilor de Ia sate: şi retribuirea muncii în G.'A’.C.“. referitoare la tehnica nouă (materiale noi care se introduc m
biective orientarea activităţii intre bibliotecari şi consiliile de „Căile de sporire a producţiei lucrările de dulgherie, date mai complete asupra mecanizării
bibliotecilor pentru sprijinirea conducere ale gospodăriilor a- de lapte“, „Creşterea păsărilor, lucrărilor de specialitate ale dulgherului etc.).
rezolvării sarcinilor economice gricole colective a existat o izvor de belşug în G.A.C.1'.
mai strînsă colaborare; tehni „îmbunătăţirea diferitelor tipu Bin mOBBAMULBE
şi politice ale construcţiei so cienii şi inginerii agronomi şl ri de soluri“, „Cum putem ob
cialiste, atragerea masivă spre zootehnişti au fost antrenaţi in ţine 5000 kg. porumb boabe la Anul acesta, gospodăriile agri desfăşurarea campaniei de re 6 IULIE 1962 tre artişti amatori ; 19,45 Melodii nia-
carte a tuturor oamenilor mun mai mare măsură la populari hectar pe terenuri neirigate“, cole de stat şi colective din re Programul 1: 5,10 Emisiunea pen rinăreşti ; 20,15 Cîntece din ţări so
cii de la oraşe şi sate, pentru zarea cărţii agrozootehnice. „Ingrăşarea porcinelor“ — iată giunea noastră au cultivat ce coltare, în regiunea noastră nu tru sate ; 5,40 Cîntece şi jocuri popu cialiste ; 20,30 Noapte bună, copii :
permanentizarea lor ca cititori doar citeva dintre temele mani reale pe suprafeţe întinse. Pen s.au înregistrat pierderi de re lare olteneşti; 6,10 Muzică interpre „Ariciul cel puternic“, de Ferenc Mora;
etc. Din regiunea Hunedoara «nifînnnifttSEsiaut festărilor de masă care s-au tru strîngerea recoltelor la timp coltă din cauza incendiilor. Cu tată de fan fară; 6,30 Melodii popu 20,40 Orchestre de coarde interpre-
participă la concurs biblioteca organizat la bibliotecile frun şi fără pierderi în toate unită lare romîneşti; 7,30 Sfatul medicului: tînd muzică de dans ; 21,15 Jurnalul
regională, 6 biblioteci raionale „ Biblioteca în slujba taşe din regiune. ţile s-au făcut intense pregătiri. toaie acestea, trebuie arătat însă Prevenirea rahitismului ; 7,45 Salut satelor ; 21,40 „Ce frumos e-n sat la
Spre deosebire de alţi ani, anul că o serie de unităţi agricole voios de pionier; 8,00 M uzică; 8,30 noi“ — program dc cîntece şi jocuri
şi două orăşeneşti, 80 biblioteci construcţiei socialiste" Un aspect pozitiv, generali acesta se vor folosi pe o scară nu au respectat întocmai pre Concert de dim ineaţă; 10,08 Cîntece populare româneşti ; 23,14 Concert dc
comunale, 175 biblioteci afiliate zat la bibliotecile comunale, mai largă la recoltat şi treierat vederile regulamentului de pază şi jocuri populare romîneşti; 11,03 muzică uşoară.
şi 2139 biblioteci săteşti indepen La o serie de biblioteci comu este activitatea Ia locul de mun tractoarele şi maşinile, ceea ce contra incendiilor. Aşa bună Muzică de estradă; 11,30 Mu
dente. oară, în localităţile Sîntimbru, zică din operete; 11,52 Itinerar indus Programul 11: 12,45 Muzică popu
Simeria, Turdaş, Cugir, Berthe- trial ; 12,00 Ansambluri corale din lară romînească ; 13,25 Pagini orches
diferite oraşe ale p atriei; 12,15 Din trale din opere ; 14,03 Din cîntecelc
In întreaga regiune, numai în nale se întocmesc fişiere pe că al colectiviştilor, care în va permite ca strîngerea recol lot şi altele, ariile nu au fost muzica popoarelor; 13,10 Concert dc popoarelor sovietice ; 15,00 Muzică,
tre i’ luni numărul cititorilor a profesii, planuri de lectură in ultima’ vreme a primit o mare tei să se facă într-un timp mai dotate cu toate materialele ne estradă; 14,00 Program de valsuri ; populară romînească şi a minorităţilor
crescut cu 11.938, iar al cărţi dividuală, care cuprind cărţi şi extindere în raioanele Sebeş, scurt, in scopul preîntîmpinării cesare pentru stingerea incen 14,30 Muzică populară sovietică ; naţionale; 18,05 Noi cîntece in cinstea
lor difuzate cu 152.555, faţă de broşuri legate de specificul unde Alba, Orăştie etc. La grădina eventualelor pierderi, o proble diilor. De asemenea, au fost uni 15,20 Muzică uşoară romînească dc încheierii colectivizării agriculturii ;
aceeaşi perioadă a anului 1961, lucrează cititorul. Astfel de de legume, la grajduri, la bri mă căreia trebuie să i se acor tăţi cum sint cele din Sîntămă- H. Mălineanu, Florentin Delmar, Radu 18,10 Muzică populară romînească; 19,00
Bibliotecile raionale şi comu planuri de lecturi şi fişiere pe găzile de la cultura mare, bi de o foarte mare importanţă ria Orlea, Baia de Criş, Bîrcea Şerban, Noru Dcmetriad, Marius Mi- Concert de scară ; 19,30 Teatru la
nale au organizate în primul se profesii se întocmesc la Petreş- bliotecarii, ajutaţi de specialiştii este şi luarea măsurilor cores Mică, Roşia de Secaş, Veţel şi h a il, Aurel Giroveanu ; 15,45 Lucrări microfon : „Doctor fără voie“, adap
mestru al anului 1962 circa punzătoare pentru prevedenirea Ilia unde nu s-au format din inspirate din viaţa nouă a patriei ;
3.000 de manifestări de masă cu ti. Miercurea, Lancrăm, Spring, din agricultură, organizează în şi combaterea incendiilor în la timp echipele pentru stingerea 16,15 rVorbcştc Moscova; 17,15 Cîntă tare radiofonică după comedia lui
cartea (recenzii, seri şi con Teiuş, Geoagiu, Pricaz, Sălaşul această perioadă manifestări de nuri şi la ariile de treier. Se incendiilor, iar cerealele nu au Ion Cristorcanu ; 17,30 In slujba pa
cursuri literare, consfătuiri cu Superior, Bretea Strei, Berthe- fost depozitate conform indica triei ; 1S,30 Cronica economică; 18,40 Moliere ; 20,40 Concert de muzică
lot, Băiţa, Luncoiul de Jos etc. masă cu cartea, contribuind în poate remarca faptul că în ul
cititorii, prezentări de cărţi, acest fel la ridicarea nivelului ţiilor. Muzică de estradă; 19,00 Scrisori că- populară romînească ; 21,45 Muzică
Temele manifestărilor de ma timii ani, ca urmare a preocu Trăgînd învăţămintele necesa
seri de întrebări şi răspunsuri de cunoştinţe al colectiviştilor. pării conducerilor unităţilor de estradă ; 22,00 Din muzica popoa
să cu cartea la aceste biblioteci re din experienţa anilor trecuţi,
pe teme sociai-politice, ştiinţi- V¦ M-UREş’aN agricole pentru organizarea şi trebuie ca toate unităţile agri relor ; 22,35 Cîntece lirice ;
sînt axate pe sarcinile actuale
îndrumător cultural
cole să ia din timp măsuri pen
tru respectarea tuturor reguli
întîlnire ia practică lor de pază contra incendiilor
r^r^r r~*r atit în lanuri cit şi pe arii. In
1 acest scop, conducerile S.M.T.
şi G.A.S. au datoria să ia mă
1 suri pentru dotarea tractoarelor
Cînd Mara Ilie, elev in a- — Şi. ca membru al brigă aveam, arind in 3-4 zile cit rele duduind... Dar peste pu- 1 şi maşinilor cu mijloace de stin
nul II al şcolii profesionale zii. de muncă patriotică, după un tractorist termină azi în ţin timp mi-am văzut şi eu. ' gere a incendiilor, să asigure
de mecanizatori agricoli, din orele de practică, îşi arată 2-3 ore. La secerat se gîrbo- visul cu ochii. Am terminat J
Alba lulia, află că va face hărnicia, iniţiativa — adaugă vea zile întregi pe petecul de clasa a VII-a pe care o ur- ^ dispozitive paraseîntei la ţevile
practică la S.M.T. Orăştie. se colegul său Vlăşceanu Gh., holdă şi apoi. pierdea alte ore mam atunci şi iată-mâ la 3 de eşapament ale tractoarelor, 6 IULIE 1962 Bătălie in marş (seria I-a şi a
bucură. înseamnă că va fi membru în comitetul U.T.M. cu treieratul griului. In gos Alba-Iulia, la cursurile de ) precum şi cabluri de remorcare DEVA : ’Apartamentul — ci II-a) — cinematograful „I. Pin-
mai aproape de Blandiana. sa al şcolii şi responsabil cu podăria colectivă s-au schim tractorişti... 4 nematograful „Patria" ; S-a în- tilie" ; HAŢEG: E lung drumul
tul său natal, de prietenii, săi. practica pe linie de organiza bat lucrurile. 'Aici am văzut Sint doi ani de atunci. Nu- a batozelor în scopul evacuării tîmplat în ziua solstiţiului — pînă acasă — cinematograful
lor de pe arii in caz de incendiu. cinematograful „F. Sîrbu“ ; De „Popular"; BRAD: Cazacii — ci
De asemenea o atenţie deose parte de patrie — cinematogra nematograful „St. roşie" ; LO-
tractoriştii Mircea Octavian şi ţie. A fost printre primii care prima dată cum se lucrează mi pare rău de hotărirea lua- 3 bită trebuie acordată folosirii ful „Grădina de vară“ ; HU NEA: Cintecul întrerupt — ci
Goronea Cozma, care i-au a- a răspuns ia chemarea condu mecanizat. Eram pionier cînd tă. Sint bucuros că mai am i instalaţiilor electrice la trac NEDOARA : Omul amfibie — nematograful „Minerul" ; TE
rătat pentru prima dată cum cerii S.M.T. Orăştie de a în am văzut intrînd în brazdă doar un an pînă la termina- ţ toare şi maşini, depozitării şi cinematograful „ V ic to r i a“ ; IUŞ : El Halcim — cinematogra
se conduce un tractor, din ce frumuseţa incinta întreprin pentru prima dată un tractor. rea şcolii. Tovarăşul director 1 alimentării cu carburanţi şi lu- R a i d u l v ă r g a t — cine ful „V. Roaită“ ; ZLATNA : Rai \-
părţi se compune, cum trebuie derii... Alături de muncitorii De atună mi-am pus în gind al şcolii mi-a promis că după ^ brefianţi a tractoarelor etc. Este matografii stadion Corvinul ; soăia Ucraineană — cinemato
îngrijit... absolvire mă va repartiza să J necesar să se aibă mare grijă SEBEŞ : Austerlitz — cinemato graful „Muncitorul" ; A.POLDUL
S.M.T. şi el putea fi văzut să devin şi eu tractorist. graful „Progresul“ ; Raidul văr DE SU S: Pretutindeni trăiesc
Mara este doar unul dintre lucrez chiar în satul natal. J faţă de dotarea ariilor cu ma gat — cinematograful „M. Sado- oameni — cinematograful ..23
cei 51 elevi în practică 1a. sâ.pind şi nivelînă terenul, cu- Primăvara şi toamna, cînd De acum mă străduiesc să în- -j terialul pompieristic necesar, veanu“ ; PETROŞANI : Agrafa August".
S.M.T. Orăştie. Este însă un răţindu-l de iarbă, de buru ieşeau tractoarele S.M.T. la văd cit mai bine, să ascult sfa- 3 iar aşezarea stogurilor de paie albă — cinematograful „Al. Sa--
elev fruntaş la învăţătură, la ieni. stocină fierul vechi... arat eram zi de zi pe cimp, turile profesorilor, a maiştri- 3 să se facă respeetînd indicaţiile hia" ; Poveste sentimentală — PENTRU 2-4 ORE
lecţiile teoretice în acest an să le vaci... Visul meu, de a lor, iar acum, la practică, a j stabilite de instrucţiuni. Pentru cinematograful „7 Noiembrie" ;
obţinînd numai medii peste Cel despre care e vorba e mă vedea în şeaua tractorului, mecanizatorilor S.M.T., care 1 prevenirea incendiilor pe arii ALBA IULIA : Procesul maimu Vreme nestabilă, cu cerul mai mult
8. Şi acum, la practică, se un tinăr potrivit de statură, ca un Făt-frumos călare pe ne ajută să deprindem tainele 1 şi in lanuri trebuie ea acestea ţelor — cinematograful „Victo noros ziua. Vor cădea averse slabe de
cu o faţă rotundă, de copil, bidiviul său năzdrăvan.. nu meseriei... Practica în S.M.T. - să fie supravegheate în perma ria" ; Cer senin — cinematogra ploaie în unele locuri însoţite de des
arată la fel de sîrguincios. o privire limpede, aproape ti l-am destăinuit însă ăecit cî- se deosebeşte mult de cea din î nenţă de către paznici sau pom ful „23 August" ; Hanul din cărcări electrice. Temperatura staţiona
Maistrul de atelier, Pătraşcu ţiva ani mai tîrziu, cină doi atelierul şcolii. E mai mult -j pieri voluntari instruiţi de că S p e s s a r t — cinematograful ră, va fi cuprinsă ziua între ÎS şi 23
Aurel, care e şi profesor-res- midă. Despre el nu-i prea pla veri ai mei. Octavian şi Coz legată de viaţă, fiindcă in ea 3 tre comitetele executive ale sfa grade, iar noaptea între 6 şi 12 grade.
ponsabil de practică, are nu ma, proaspeţi absolvenţi ai îţi vezi mai concret roadele 3 turilor populare comunale. „Grădina de vară" ; ORĂŞTIE : .Vînt potrivit ai intensificări tempo
mai cuvinte de laudă despre ce să vorbească, în schimb des şcolii de 7 ani din sat, mi-au muncii, o dată cu culegerea j Expresul de seară — cinemato rare din vest şi nord-vest.
el. pre meseria pe care s-a liotă- celor de pe ogoare, unde 1 Apărarea recoltei împotriva graful „V. Roaită“ ; In noaptea
¦mărturisit că s-au hotărît să incendiilor constituie o preocu de ajun — cinematografii „Fla
— La acţiunea de stocare a rît s-o înveţe ar sta ceasuri sîntem repartizaţi să ne-o J căra“ ; Zafra — cinematograful
maşinilor. întreprinsă de con urmeze cursurile Şcolii profe pare de seamă a tuturor lucră
întregi să-ţi spună cit o în „Grădina de vară“ ; SIMERIA :
drăgeşte.
ducerea S.M.T. în primele zi — La noi, la Blandiana, sionale de mecanizatori agri efectuăm, Practica din acest torilor care iau parte la strîn
gerea cerealelor. Luind din timp
le de practică, precum şi la n-am văzut în trecut tractoa coli din Alba lulia. îmi. pă an este o întîlnire mai înde măsurile de prevenire şi comba
reparaţiile secerătoarelor, com re de cit pe moşia boierului, rea rău că n-o să le pot fi lungată cu munca vie ce ne tere a incendiilor, vom asigura
care stăpînea trei sate din jur. coleg, ca şi trei ani mai tîr aşteaptă, cu oamenii care ne
binelor şi batozelor, şi-a dat Tatăl meu trudea cu vacile la ziu, cină i-am văzut intrînd vor primi mîine în mijlocul condiţii ca nici un bob din bo
aportul din plin. alături de lucrul puţinului pămînt ce-l pe uliţele satului, cu tractoa- lor, în gospodăriile colective. 4
gata recoltă a acestui an să nu
ceilalţi colegi ai săi, cărora L STRĂUŢ 3 cadă pradă flăcărilor.
le este un bun exemplu... •»
!N. NICOCAE
1VwJUllJl—l\—J\.Jb—/ »-/»-JuJuJl ZuJuJUwl uJuJuJv U«/uJ bj '~J -Jw Jv JiJb JU V