Page 11 - 1962-07

Nr. 2341 DRUMUL SÖ'ÖmilSMULUh pag. 3

O largă participare Aportul Vesîi din ţările socialiste

a cadrelor de conducere inovatorilor Ue ©a»aş la 24 d e ©re \

la munca de propaganda La cabinetul tehnic al Uzinei Constructorii sovieti­ ori. Anul trecut, lo­ semeneu mari centre
„Victoria“ Călan, în primul se­
mestru al anului în curs, au ci construiesc în pre­ cuitorii Leningradului ale lumii capitaliste ca
fost înregistrate 70 propuneri de
„Complexitatea partid au con­ inovaţii, cu 3 mai multe faţă de zent zilnic un oraş cu au primit 1.200.000 me­ New York, Paris, Lon­
aceeaşi perioadă a anului trecut.
sarcinilor poli­ IOAjN POPA dus concret cite A crescut de asemenea şi nu­ 10.000 apartamente, cu tri pătrali de supra­ dra. P
mărul inovatorilor. Dacă anul cîteva întreprinderi in­ faţă locuibilă, iar anul Potrivit unor proiec­ P
tice şi economi­ secretar al Comitetului. raional o formă de Învă­ trecut numărul muncitorilor dustriale şi patru şcoli acesta se vor construi
ce care ne stau al P.M.R. Sebeş ţăm înt, a făcut inovatori era doar de 39, acum cu cite 1.000 de locuri în acest oraş 1.300.000 te preliminare de plan, f>
in faţă în ac­ ca majoritatea numărul acestora a ajuns la fiecare. Intr-un aseme­ metri pătraţi. In fie­ în următorii 20 de ani
53. Colectivul uzinei se mindreş- nea oraş pot locui care zi 200-220 de fa­ la Leningrad se vor P
tuala etapă de cursanţilor să te cu cei '82 de inovatori prin­ 30.000—35.000 de oa­ milii din Leningrad construi 38.000.000 me­ P
tre care pot fi întâlniţi Anton tri pătraţi de suprafa­ P
dezvoltare a societăţii — arată aibă posibilitatea de a-şi Însuşi Răceanu, Aurel Pădurean, Achi- meni. primesc locuinţe noi. ţă locuibilă, adică de P
meţ Zaharie, Miron Pop şi alţii. In ultimii 10 ani, aproape două ori mai
tovarăşul Gheorghe Gheorghiu- bogate cunoştinţe, care apoi In ceea ce priveşte mult decît s-a con­ P
Crearea unui dispozitiv pen­ volumul anual global struit la Leningrad in P
Bej în Raportul prezentat la sânt materializate in rezultatele tru scoaterea vagoneţilor din al construcţiilor de lo­ ritmul construcţiilor de precedenţii 250 de ani
uscS-toare şi eliminarea crăpă­ cuinţe a crescut numai ai existentei oraşului. P-
Congresul al JH-lea al P.M.R. bune ce le obţin întreprinderile, turilor la cilindri de laminor la la Leningrad de patru locuinţe, Leningradul
-—cere fiecărui membru de partid G.A.S., şi gospodăriile colecti­ turnătoria veche, sînt două P
probleme tehnice care 2U fost a întrecut cu mult a- 9
să îmbine munca practică de ve din raionul nostru. rezolvate cu succes de către co­
îndeplinire a sarcinilor încre­ Propaganda prin conferinţe, lectivul de inovatori. P

dinţate cu o permanentă pre­ informarea oamenilor muncii Prin aplicarea unui număr de P
50 inovaţii, au fost obţinute pină
acum economii antecalculate de «
164.503 lei şi postcalculate de
ocupare pentru însuşirea baze­ cu probleme ale situaţiei inter­ B e s ta r e a f&adaastaiet «
101.453 lei. Inovatorii au fost eleetaoaice
lor ideologiei marxist-leniniste ne şi internaţionale, oonstituie P
premiaţi cu peste 31.000 le?. P
şi a politicii partidului“. de asemenea o preocupare per­ P

Pentru aceasta este necesar manentă a organelor şi organi­ f>
.ca propaganda de partid să fia zaţiilor de partid.
Silczia Inferioară de­ se construieşte o mare de calcul. P
desfăşurată la un nivel cit mal La întocmirea conferinţelor vine un marc centru fabrică de lămpi elec­ In 1964, la fabrica P
corespunzător sarcinilor actua­ se acordă o mare atenţie con­ al industriei electroni­ tronice. Este vorba da P
le. să fie cit mai bogată in ţinutului, temei pe care o tra ­ ce poloneze. Alături da o întreprindere indus­ din Wroclaw, unde P
Idei, operativă, să se desfăşoare tează. Datorită unei juste orien­ cunoscutele uzine de re­ trială experimentală a P
In rlnclul tuturor categoriilor tări in tematică, a conţinutului parate dc radio şi te­ Institutului de electro­ parţial producţia da P
de oameni ai muncii, să contri­ bogat în fapte şi exemple lo­ levizoare „Dion“ din lămpi electronice a şi P
buie aotiv la însuşirea politicii cale cit şi expunerea într-un fost asimilată, vor lu­ P
partidului de către masele lar­ limbaj simplu, pe Înţelesul co­ cra 3.000 de muncitori.
gi, insufleţindu-le şi mobilizîn- lectiviştilor, au făcut ca ma­
du-le la înfăptuirea ei. Avind rea majoritate a conferinţelor Dzierzoniow şi de fa­ nică, unde se vor pro­ La Boleslawiec se
Ln vedere că propaganda de expuse în acest an in G.A.C.
partid este eficace şi îşi atin­ Sebeşel, Să-sciori, Miercurea, Tînărul Ştefan Cozma este frezor la U.R.U.M. Petroşani. El brica „Ivro“ în Silc­ duce lămpi electronice construieşte o fabrică
ge scopul urmărit atunci cînd Apoklu de Sus, Daia, Lancrăm îşi depăşeşte lunar planul cu circa 50 la sută, dină in ace­ zia se construiesc alta în scrie, in special de aparate de absorb­
organele şi organizaţiile de etc. de către tovarăşii care fac laşi timp numai piese de bună calitate. noi obiective ale indus­ lămpi pentru televizoa­ ţie, elemente necesare
partid lujptă pentru ridicarea parte din colectivul de confe­ triei electronice. pentru lămpile electro­
continuă a combativităţii, asi­ renţiari, să se bucure de apre­
gurarea purităţii teoriei mar- Astfel, la Wroclaw re şi maşini electronica nice.
xist-leniniste în fiecare lecţie, cierea ascultătorilor.
Uraaş r e s e r a s 8 sab leras! pegata«
expunere, conferinţă-, consulta­ Prin participarea directă a
cadrelor de conducere la mun­ Propaganda tehnică Sa nivelul g a s e isa
sarcinilor şi condiţiilor existente
ţie, seminar etc. Biroul Comite­ ca de propagandă, comitetul La fabricarea cocsu­ rezervoare. Deoarece umede subterane se vor
lui se degajă o mare construirea unor ase­ depozita câteva sule de
tului raional de partid Sebeş, a raional de partid a asigurat o (Urmare din pag. l-a) gişti, prezentări de cărţi tehnice intre ele la schimbarea acestor cantitate de gaze cu menea rezervoare nu milioane metri cttbi de
prin folosirea aparatelor de pro­ cărţi, astfel ca „Tehnologia la­ un înalt procent de ar­ este rentabilă, un co­ gaze la o adîncime de
antrenat în munca de propa­ largă dezbatere a Raportului ;mîult prea mic. Dacă fiecare iecţie, simpozioane, concursuri minării“ să se găsească în bi­ dere, care ar putea fi lectiv de specialişti de peste 200 de metri. A -
îurnalist, bunăoară, ar fi stu­ „Cine ştie cîştigă“ etc., la care blioteca secţiilor de laminoare folosite la încălzirea la Institutul de cerce­ ceastă rezervă este su­
gandă un mare număr de ea- prezentat de tovarăşul Gheor­ diat manualul „Tehnologia fon­ să fie atraşi un mare număr de iar „Turnarea oţelului“ să se locuinţelor şi halelor tări în domeniul mine­ ficientă pentru încălzi­
tei“ şi şi-ar îi Însuşit cele mai participanţi. Pe lingă biblioteci­ găsească in biblioteca oţelări- industriale. Intrucîţ rea locuinţelor unui
'dre ide conducere, tovarăşi bine ghe Gheorghiu-Dej la lucrările de seamă cunoştinţe expuse aici, le mari ale combinatului şi chiar ilor etc. iar dacă unele dintre vara consumul de gaze lor şi petrolului din oraş de mărimea Pra­
cu siguranţă că ar fi avut de pe lingă cele din secţii se pot aceste cărţi aparţin biblioteci­ este mai redus, iar ca­ Brno a elaborat o nouă
pregătiţi din punct de vedere sesiunii extraordinare a Marii cîştigat atât calitatea fontei ela­ forma echipe de difuzori volun­ lor cabinetului tehnic sau clu­ pacitatea rezervoarelor metodă dc depozitare gul. In prezent se lu­
borate de ei, cit şi productivi­ tari ai cărţilor tehnice, care să bului „Siderurgistul“, atunci ele
politic şi ideologic, care fac Adunări Naţionale. In acest fel tatea muncii. Am întâlnit mun­ se deplaseze prin secţiile şi să fie redistribuite mai just. existente este insufici­ subterană a gazelor. crează la studierea hi-
citori, şi din păcate tineri, ca sectoarele combinatului distri­ entă, gazele din cocscrii Primul rezervor sub­ drodinamică a solului
parte din comitetul raional şi s-a reuşit ca marea majoritate Nicolae Jeler sau ioan Toma, buind muncitorilor la locul de Cele două biblioteci ale com­ din zona Lobodice.
lăcătuşi la G.S.M. 1, tineri har­ muncă cartea care îi intere­ binatului vor trebui să studie­ se evaporează. Anual se teran de gaze. din Ce­
orăşenesc de partid, directori a colectiviştilor din raionul nos­ nici, pasionaţi pentru inovaţii sează. Primul rezervor sub­
îndrăzneţe şi chiar realizatori de ze posibilitatea de a împrumu­ pierde o cantitate de hoslovacia se va con­ teran de gaze va intra
ai întreprinderilor industriale, tru să fie ajutaţi să cunoască inovaţii, dar care nu citiseră Vizitind unele din bibliotecile ta bibliotecile secţiilor cu cărţi gaze cu 1care s-ar pu­ strui la Lobodice. Cu în funcţiune peste doi
încă nici o carte tehnică în ul­ secţiilor C.S.H., am observat că tehnice, pe termene mai lungi, tea umple 20.000 de ajutorul unor sonde
secretari ai organizaţiilor de măreţele sarcini ce reies din tima vreme. Să ne imaginăm alături de cărţile specifice preo­ în aşa fel incit muncitorul din puternice, în nisipurile
cit de mult ar avea de ciştigat cupărilor de aici se mai găsesc oricare secţie să poată avea mai
partid, preşedinţi ai sfaturilor lucrările recentei sesiuni, să-şi aceşti tineri, meseriaşi talentaţi şi manuale care se adresează la îndemână cartea tehnică, ne­
şi destoinici, dacă ar studia cu muncitorilor din alte secţii, al­ cesară specializării sale. De ce
populare şi ai G.A.C. etc. In cadrul dea mai bine seama de însem­ perseverenţă bogata literatură tor meserii şi care din secţiile un oţelar sau un muncitor de
tehnică care le stă la dispozi­ respective lipsesc. Aşa, de exem­ la uzina cocso-chimică dacă
raionului nostru, toţi membrii nătatea lor şi aportul ce tre­ ţie. Bineînţeles că foarte mult. plu, în biblioteca secţiei l-a vrea să citească cursul „Oţe­
Pentru aceasta insă bibliotecile O.S.M. se găsesc 3 exemplare lul“ de AI. Rău sau „Cocsul me­
biroului şi comitetului raional buie adus la înfăptuirea lor. din combinat, cabinetul tehnic, din „Tehnologia laminării“, talurgic“ de I. Barbu trebuie să
A.S.I.T.-ul, conducerile adminis­ „Scule miniere“, „Maistrul la se deplaseze la biblioteca cabi­
de partid, au participat cu regu­ Trebuie să arăt că în acest an, trative ale secţiilor, organiza­ furnalele moderne“ etc. care nu netului tehnic sau a clubului
ţiile de sindicat şi U.T.M., sub au fost citite pentru că se adre­ „Siderurgistul“ pentru a împru­
laritate la desfăşurarea activi­ informarea oamenilor muncii cu conducerea organizaţiilor de sează intr-o măsură prea mică muta aceste cărţi, cînd i-ar fi
partid, trebuie să desfăşoare o oţelarilor. in biblioteca lamino­ mult mai uşor să le împrumute
tăţii unor cercuri şi cursuri probleme de politică internă si mai largă muncă de jăspîndire rului de 300 mm. se află de ase­ din biblioteca secţiei care se gă­
a cărţii tehnice în rîndul mun­ menea manuale ca „Turnarea seşte alături de el ?
din învătămîntul de partid. Tov. externă se face cu mai multă citorilor, o mai susţinută acti­
vitate propagandistică pentru oţelului“, „Funcţionarea şi ex­ Există la dispoziţia celor care
Krisboî Iosif, secretar al comi­ operativitate şi competenţă. La trezirea la toţi muncitorii a gus­ ploatarea cauperelor“, „Fontă răspund de munca cu cartea
tului pentru citirea cărţilor teh­ armată“, „Tehnologia fontei“ tehnică numeroase posibilităţi
tetului raional de partid, a par­ 'Apolciul de Sus, Roşia de Se­ nice. etc. care ca şi cele din bibliote­ pentru difuzarea mai largă a
ca O.S.M. nr. 1 ar trebui să se literaturii tehnice, în rîndul
ticipat la formele de învăţămînt caş, Gîrbova. Săscicri, precum In programul clubului „Side- găsească în bibliotecile de la muncitorilor, numeroase posibi­
rurgistul“ trebuie să fie prevă­ furnale, turnătorii sau alte sec­ lităţi pentru a răspunde cu cin­
din Roşia de Secaş şi Vingard, şi in celelalte sate şi comune zute mai multe conferinţe teh­ ţii. După expresia unui munci­ ste la sarcinile ce ne stau în
nice bine pregătite, interesante, tor, aceste cărţi au fost cum­ faţă in acest domeniu, ridicînd
unde a ajutat pe propagandişti ale raionului, multe probleme
atractive, care să se adreseze părate din fondurile secţiilor zi de zi nivelul de cunoştinţe
la predarea şi seminarizarea externe cum s în t: „Coexisten­
unui număr mare de siderur- „la grămadă“. Acum, ar fi nece­ al muncitorilor dornici să înre­
unor lecţii şi Ia lămurirea unor ta paşnică — principiu funda­
sar ca bibliotecile să procedeze gistreze succese tot mai mari
probleme ce ie ridicau cursan­ mental al relaţiilor ţărilor so­
în procesul de producţie.
ţii. Hcest procedeu de a parti­ cialiste cu ţările capitaliste“

cipa efectiv la desfăşurarea în- „Despre lupta eroică a greviş­

văţămintului de partid şi po­ tilor din Spania“, şi alte in

litic U.T.M., a fost folosit de formări privind dezarmarea ge­

către toţi membrii biroului comi­ nerală şi totală, au fost prelu­

tetului raional şi alţi tovarăşi crate în faţa colectiviştilor de

cu munci de răspundere din a- către cadre bine pregătite cum

paratul de stat şi economic, sînt tov. Sîgismund Gyalay, di­

printre care amintim pe tov. rectorul cabinetului de partid.

Simion Groza, directorul fa­ Ioan Opincaru instructor al co­ Noua casă de cultură din satul Brestoviţa, regiunea Plovdiv,<
R. P. Bulgaria.
bricii .Sebeşul“, Nicolae Drago- mitetului raional de partid, Va-

mir, directorul şcolii medii din sile Mihu preşedintele Comite­

Miercurea, Gheorghe Crăciun tului raional de Cruce Roşie etc.

directorul fabricii „Simion Băr- Comitetul raional de partid

nuţiu“ şi alţii. se va strădui ca şi pe viitor U: ii s ta tin d e p e n d e n t Paris, dacă, in 1830 proprietăţile euro­ zîntă .peste două treimi ale populaţiei
Faptul că propagandiştii au să atragă la o muncă mai rod­ pe h a rta lu m ii pene din Algeria însumau 120.000 ha., musulmane active — evaluată la circă
nică toate cadrele de condu­ in 1962 — înainte de referendum —¦ 3.150.000 persoane.
participat lunar la instruirea ce cere din aparJul de partid, de proprietatea europeană era de 2.500.000
avea loc la cabinetul raional de stat şi economic. ha. care se aflau în mîmile a 22,000 Strămoşii algerienilor de astăzi, ca
partid, că toţi activiştii de de latifundiari europeni. de altfel şi ai celorlalte popoare care
trăiesc acum în nordul Africii, au fost
Marca masă a populaţiei rurale al­ rind pe rînd, timp de secole, cotropiţi

geriene nu posedă nici pe departe pă- de cartaginezi, romani, bizantini, arabi,

PO R In baza rezultatelor referendumului oap'fala Algeriei este oraşul Alger, mai importante, şi tot aici se găseşte mmtul necesar pentru a-şi asigura mi­ furci, spanioli. Către sfîrşitul secolu­
de la 1 iulie, în cadrul căreia imensa port la Marea Mediterană, care — îm­ partea cea mai întinsă de pâmînt cul­ nimul de trai. Peste 43.000 de familii lui al XVIII-lea, apar noi pretendenţi
Se exfSnde gim nastica im pr©dşjc|se majoritate a populaţiei Algeriei s-a preună cu suburbiile sale — are aproa­ tivat, precum şi industria destul de de ţărani algerieni posedă mai puţin la cucerirea Algeriei: colonialiştii fran­
pronunţat în favoarea autodetermină­ pe 55.000 kilometri pătraţi şi numără slab dezvoltată creată de colonialişti de 2 ha. In sfîrşit cîteva sute de mii cezi. In afară de bogăţiile Algeriei pe
In Ultimul timp, în cadrul unor în­ a cooperativei meşteşugăreşti „Moţul“. rii, la 3 iulie Algeria a fost procla­ aproximativ 600.000 locuitori. Alie Aceasta este de fapt principala regiu­ de familii sînt complet lipsite de pă­ care doreau să şi Ie însuşească, colo­
treprinderi şi unităţi economice, din Zilele trecute au început să prac­ mată stat independent. La 28 iulie, în oraşe algeriene mai importante sînt t ne cerealieră a ţării, principala regiu ci in t. nialiştii francezi căutau să împiedice
raionul Brad, a fost introdusă gim­ Algeria vor fi organizate alegerile Oran, Constantine, Bone, Sidibel-Abbes, ne viticolă şi pomicolă, şi în acelaşi expansiunea Angliei pe acest teritoriu.
nastica în producţie. In prezent prac­ tice gimnastica în producţie şi pentru Adunarea Naţională. Conform Mostaganem, Tlemcen şi Philippeville. timp regiunea care a fost cel mai mult După cum reiese din unele statistici
tică gimnastica în producţie muncito­ lucrătorii de la complexul de deser­ acordurilor de la Evian, executivul Majoritatea oraşelor algeriene sînt de jeluită de către colonialiştii francezi. recente, patru piuă la cinci milioane Poporul algeria n nu a acceptat de
rii dc ia secţia de tîmplărig a între­ vire al cooperaţiei meşteşugăreşti din provizoriu, ai cărui membri au fost fapt divizate î~ două părţi bine dis­ dc nigerieni din regiunile rurale, şi bună voie jugul dominaţiei coloniale.
prinderii de industrie locală „Crişa- Gurabarza. numiţi de comun acord de Guvernul tincte: partea europeană şi cartierele O altă regiune economică a Algeriei peste un milion din oraşe, cîştigă El a dus un şir dc lupte aprige pen­
na", de la Atelierele Centrale Criş- Provizoriu al Republicii Algeria şi musulmane. In contrast cu partea eu este formată din întinderi de stepă anual mai puţin de 20.000 de franci tru independenţă. Numeroase răscoale
cior şi de ia unitatea Baia de Griş Se prevede ca în curînd, gimnas­ guvernul francez, va transmite toate ropeană, caracterizată prin construcţii şi podişuri. Aici se găsesc păşuni să­ vechi, sumă care nu asigură nici pe împotriva dominaţiei colonialiştilor
tica în producţie să fie extinsă şi Ia împuternicirile Adunării Naţionale Al moderne (astăzi multe din ele au su­ race şi terenuri acoperite cu păduri. departe minimul necesar întreţinerii francezi au fost însă înăbuşite în sin-
alte locuri de muncă. geriene care va desemna guvernul ferit importante avarii ca urmare a Subsolul acestei regiuni este insă bo ge de aceştia, deoarece ei dispuneau
ţării. atentatelor săvîrşite de criminalii din gat în fosfaţi, fier, zinc, mangan, ni­ ln ce priveşte industria, statisticile dc o armată bipe instruită şi echipata.
Duminică sporfivă O.A.S.) şi dotate cu instalaţii sanitare chel, plumb, mercur, antimoniu, arse- oliciale arătau că în Algeria există
Pe harta lumii apare astfel un nou şi pentru menţinerea unei temperaturi niu, calcar, marmură, ,alabastru etc doar 600 .dc unităţi industriale cu peste Războiul de peste şapte ani pe care.
Peste 60D iubitori ai sportului din picarii din Vaţa şi cei de la Voinţa stat, Republica Algeria. convenabile, cartierele musulmane au A treia regiune economică a Algeriei 50 de salariaţi, şi alte cîtcva mii de înccpînd din 1954, poporul algeriari l-a
comuna Vata au urmărit duminică in­ Brad. Victoria a revenit celor din în general înfăţişarea unor aglomerări este formată din întinderile de pămîni ateliere cu un personal de 2 pină la dus pentru libertatea şi independenţa
teresante întreceri sportive. Din ini­ Vaţa la o diferenţă de două lemne. Algeria ocupă, partea centrală a Afri­ de colibe ai căror locuitori duc o exis­ din Atlasul saharian. Aici bogăţiile 50 de salariaţi — acestea din urmă ţarii sate, a intrat în istoria mişcării
ţiativa asociaţiei „Ponorul“ din loca­ cii de nord ale cărei ţărmuri sînt scăl­ tenţă dintre cele mai mizere. naturale sînt neînsemnate, iar princi­ avind mai ales. un caracter de arti­ de eliberare naţională a popoarelor
litate s-a organizat o . duminică spor­ De asemenea, au avut loc întreceri date de apele Mării Mediterane. Ea se pala ocupaţie a localnicilor este creş- zanat. .africane. Cu preţul unor jertfe uriaşe,
tivă. in cadrul manifestărilor a avut de atletism, ciclism şi volei. După- învecinează la Est cu Libia, la nord Vorbind despre Algeria, chiar o sc­ ierea vitelor. In sfîrşit, o altă regiune dînd dovadă de un eroism care a tre­
loc un meci de fotbal intre echipele amiaza a avut Ioc o serbare cînipc- esl cu Tunisia iar la vest . cu Marocul. rie de publicaţii economice franceze, economică este acea întindere uscată ln majoritatea cazurilor, fabricile şi zit admiraţia lumii întregi, sub con­
Voinţa Brad şi Ponorul Vaţa. A cîş- ncască. La sud frontierele Algeriei întîlnesc o caracterizau ca o ţară „cu desăvîr şi pietroasă care porneşte de la poa­ întreprinderile existente în Algeria lu­ ducerea Frontului Naţional de Elibe­
figal Voinţa Brad cu scorul de 4-1. graniţele Mauritaniei, Republicii Mali şire agricolă“. Intr-adevăr, peste trei lele Atlasului şi se întinde apoi prin crează astăzi sub capacitatea lor do rare al Algeriei, poporul algerian a reu­
Pe arena de popice s-au întrecut po­ HOREA POPA fi Nigerului. Algeria are o suprafaţă sferturi din populaţia ţării este ocu­ imensele deşerturi nisipoase ale Sahă- producţie, fiind îri acelaşi timp sub­ şit să înfrîngă dominaţia colonialistă
de 2.204.000 km. pătraţi şi, potrivit pată în acest sector, şt tot acest sector ret. Aici, în afară dc cîteva oaze cu ordonate firmelor centrale din metro­ şi a silit guvernul francez să semneze
corespondent recensămîntului efectuat în 1954, popu­ dă producţia de bază a ţării. Agricul­ mici izvoare, regiunea este lipsită de polă. acordurile de la Evian prin care re­
laţia ţării număra 9.500.000 locuitori. tura, ca şt celelalte domenii ale vieţii vegetaţie. Recent, însă, această regi­ cunoaşte independenţa Algeriei.
Campioni orăşeneşti şi raionali După unele cifre neoficiale, însă mai economice ale Algeriei — în genera! une a început să se bucure de un in­ Documentele publicate de adminis­
recente, populaţia Algeriei depăşeşte întreaga economie a ţării — a con­ teres deosebit din partea monopoluri­ traţia franceză şi de Institutul Cen­ Cucerirea independenţei — după sa­
.La campionatele raionale şi orăşe­ In oraşul Deva ia campionatul de in prezent 10.000.000 de locuitori, cu stituit în trecut o bază de materii pri­ lor, intrucit aici au fost descoperite tral de Statistică al Algeriei, arată că crificiile grele date în timpul războiu­
neşti de fotbal din acest an au parti­ fotbal au participat 9 echipe. La ca­ toate marile pierderi înregistrale în cei în 1954: diri 700.000 de muncitori din, lui de eliberare — reprezintă o victorie
cipai un mare număr de echipe. In pătul celor 16 etape a fost declarată peste şapte ani de război pentru cuce­ me pentru monopol iştii francezi. mari zăcăminte de petrol şi " uraniu. industrie, comerţ şi administraţie. dc uriaşă însemnătate pentru poporul
marea lor majoritate aceslea au ofe­ campioană echipa Horea din Cristur rirea independenţei. 253.0C0 erau europeni iar 447.000 mu­ algerian. Noul stat algerian urmează
rit meciuri de bună calitate. De cu­ cu 29 dc puncle, urmată de Mureşul O trecere în revistă destul de su­ Cu toată existenţa acestor uriaşe bo­ sulmani. Salariaţilor europeni le reve­ în prezent să lupte pentru apărarea şi
rînd campionatele respective şi-au în­ Săpleşti cu 25 puncte. Aproximativ 85 la sută din popu­ neau .145-450 miliarde franci, adică consolidarea acestei independenţe pe
cheiat activitatea. laţia Algeriei trăieşte în nordul tării si mară a economiei algeriene, oglindeş găţii, poporul nigerian a suferit cum două treimi din fondul total de sala­ toate planurile. Inlăturînd dureroasa
O desfăşurare interesantă a avut şi ocupă o suprafaţă de peste 300.000 km. rii, în timp ce salariaţii algerieni tre­
In oraşul regional Petroşani, de pil­ campionatul raional Brad. După con­ pătraţi. Acest lucru se explică prin te acest lucru. De la nord la sud, Al­ plit de pe urma sărăciei provocată de buiau să se mulţumească cu 65 de mi­ moştenire a colonialismului, una din
dă, au participat în campionatul dc sumarea tuturor etapelor, pe primul loc faptul că aici condiţiile naturale — liarde, adică numai o treime. sarcinile principale constă in crearea
fotbal 11 echipe. Campioană oraşe- s-a clasai echipa Voinţa Brad cu 12 climă, sol, umiditate, sînt mai priel­ geria se împarte în cîtcva regiuni eco­ exploatarea colonială. Economia ţării unei vieţi economice independente, care
ne iscă a fost declarată echipa Mine­ puncte urmată de Metalul Grişcior şi nice. La această inegalitate flagrantă se să asigure ţării o dezvoltare de sine stă­
rul Vulcan care a totalizat 36 puncte, Avîntul Zdrapţi cu cite 11 puncte. nomice bine conturate. In primul rînd, este deosebit de slabă. tătoare. [n această sarcină, grea Alge­
urmată de Energia Paroşeni cu 26 de Aproape întreaga populaţie a ţării adaugă şi problema şomajului — care ria se poate bizui pe imensele sale re­
puncte. este formata din musulmani şi europeni. e regiunea cu climă mediteraniană de După ce au cotropit Algeria, colo­ surse naturale d t şi pe sprijinul activ
Dacă în 1839 se puteau număra în Al­ loveşte iu primul rînd în muncitorii al­ al celorlalte popoare africane, ca şi al
geria, 25.000 de europeni, în 1954 ei pe litoral, înzestrată cu pămînturi ro­ nialiştii francezi au căutat în primul tuturor popoarelor care năzuiesc spic
erau aproape un milion. gerieni. La începutul anuiui acesta în pace şi progres.
ditoare şi cu păduri în special de ste­ rind sa ocupe pămînturite cele mai
Algeria existau 1.600.000 şomeri totali C. BENGA
jar. Aici este concentrată cea mai marc bune, cete mai fertile, făcînd uz de
şi alţi 560.000 de şomeri parţiali, adi­
parte a populaţiei musulmane şi eu­ toate mijloacele şi în special de forţa
că în total 2,160.000 — ceea ce repre-'
ropene, aici s-au format oraşele cele armată. Potrivit unor studii apărute la