Page 13 - 1962-07

Regională »
Anul XIV. Nr. 2342
Pregătirea ariilor pentru treier-
o sarcină importantă
In faţa tuturor lucrătorilor
din agricultură, stă în aceste
zile sarcina de a munci pentru
stringerea fără pierderi a re­
coltei. Atit secerişul cit şi tre- trebuie să existe panouri şi ga­
îerişul trebuie să se efectueze
intr-un timp cit mai scurt. Dar
desfăşurarea în ritm rapid a
treierişului este condiţionată în
cea mai mare parte de amena­
jarea şi organizarea ariilor.
La citeva zile după seceriş,
snopii trebuie tran­
sportaţi la arie şi
treieraţi pentru a se
evita pierderea boa­
belor. Dar pentru ca
această lucrare , să
decurgă bine, trebu­
ie ca chiar de acum
ariile să fie amenajate
şi dotate cu tot materialul ne­
cesar. Pînă la începerea din plin
a secerişului, consiliile de con­
ducere ale gospodăriilor colecti­
ve cit şi comitetele executive ale organiza convorbiri sau a dis­
sfaturilor populare trebuie să
aleagă şi să fixeze locurile pen­
tru arii şi să treacă la dotarea
ior cu tot ceea ce este necesar.
La fiecare arie trebuie să existe
material pompieristic pentru
prevenirea şi combaterea incen­
diilor. La niciuna din arii nu
trebuie să lipsească trusele cu
medicamente de prim ajutor, bi­
blioteci volante înzestrate cu
La sectorul I al minei Lonea a fost pusă de curină in
funcţiune o nouă maşină pneumatică de ramblsiat.
in fotografia de faţă ne este prezentat un schimb din
brigada lui Petru lacdb studiind modul ei de funcţionare.
TOPITORUL ORELT
I'e fundalul roşu-purpuriu al
focului din cuptor, silueta omu­
lui pare redusă. S-ar părea că
treaba de care s-a apucat, e pes­
te puterile lui.
Uşa cuptorului coboară, ma­
caraua mută uriaşul conteiner
cu dolomită la cealaltă uşă.
Operaţia se repetă de 5 ori, şi
după o jumătate de oră p ra­
gurile sint făcute. Va urma în­
cărcarea fontei şi celelalte ope­
raţiuni. şi, după vreo 5-6 ore,
alte 400 tone oţel vor umple lin- tineri din Hunedoara. Şapte cla­ vechi avem. aşa că totul depin­
gotierele ce se pregătesc alături, se la şcoala din comuna natală de de noi. Se pune problema in.
în hala de pregătire, a trenuri­ — trei clase profesionale la Hu­ dicilor de utilizare: cit mai
lor de turnare.
Pe bancheta din faţa cabinei
cuptorului, prim-topitorul îşi
şterge cu dosul palmei fruntea
înrourată. Aprinde o ţigară şi
în loc să reia firul discuţiei,
întrerupte pentru o jumătate de
oră, spune cu totul altceva
„tovarăşii ingineri şi proiectanţi elaborează prima şarjă la un
ar trebui să se gindească la
uşurarea in şi mai mare măsu­
ră a acestei munci. La ora de — îmi place meseria' de oţe- — Trebuie să pregătim rina. au dat roade. In primul semes­ de nasturi şi secţiei poligrafie,
faţă facerea pragurilor a ră ­ lar şi cred că lingă cuptor voi Vine fonta
mas cea mai grea operaţie din
oţelărie. Bineînţeles n-o mai
executăm cu lopata, dar ori­
cum... omul vrea să muncească
tot mai uşor şl e firesc să vrea fesională, Orelt e printre puţi­
aşa ceva...“.
Are în urmă 12 ani de prac­ sului vîrstei de la 15 a n i; mai
ticare a meseriei, la aproape ales că acelaşi Orelt şi-a ajuns
toate cuptoarele din combinat,
şi se spune despre el că ar fi
unul dintre cei mai buni oţelari
ai Hunedoarei.
— Şi cum ziceam, două mari
evenimente s-au petrecut în via­
ţa mea, In luna trecută. Am fost
primit în rîndurile candidaţilor
de partid şi am elaborat prima
-^Ujîîc;iâc»fîxfî**|^<î.'Vg; v
sociali
Vineri 6 iulie 1962
cărţi şi broşuri, ziare şi reviste
pentru a fi citite in pauze.
De asemenea, la fiecare arie
zete de arii în care să fie popu­
larizaţi fruntaşii în producţie,
metodele de muncă ale brigăzi­
lor şi echipelor fruntaşe.
Comitetele executive ale sfa­
turilor populare au sarcina de
a fixa posturi permanente de
pază contra incendiilor şi să
controleze felul cum
sint respectate regu­
lile pentru buna
desfăşurare a treie­
rişului.
In perioada treieri, de pe 45 ha.
şului o sarcină im­
portantă revine orga­
nizaţiilor de bază din
gospodăriile colective. Agitatorii
trebuie să fie instruiţi pentru a
cuta diferite materiale apărute
în presă sau reviste, privind spo-
î-irea recoltei.
Amenajarea din timp a ariilor
este una din sarcinile de cea
mai mare răspundere atit a or­
ganizaţiilor de bază cit şi a con­
siliilor de conducere din G.A.C.
şi a comitetelor executive ale
sfaturilor populare. Numai
atunci cînd aria poate satisfa­
ce toate cerinţele, treierişul mer­
ge din plin, recolta este înma­
gazinată fără pierderi.
¦mz-
MSHS?=
şarjă la cuptorul ăsta, al trei­
lea de 400 tone pe şarjă. Ciştig
bine, trăiesc omeneşte, mă stră­
duiesc să-mi fac datoria în mod
cinstit. Mai am un necaz dar
cred că o să se rezolve curînd:
apartamentul. Mi s-a promis...
Omui acesta înalt, tras la fa­
ţă, care conduce cu gesturi largi
munca la cuptor se numeşte
Paul Orelt. Are o biografie si­
milară cu a multor siderurgişti
nedoara — munca la cuptor,
concomitent, cu viaţa de fiecare
zi, plină de fapte mai mari sau
mai mici, care rotunjesc treptat
profilul moral al omului, 11 ma­
turizează. Copilul care acum 12
ani privea speriat un cuptor
Martin, şi acela de numai 45
tone capacitate, pregăteşte şi
cuptor de 400 tone, fără emoţii.
atinge vîrsta pensionării.
S-ar putea vorbi deci de pasi­
une. Mai ales cînd din întreaga
clasă de oţelari de la şcoala pro­
nii care au rămas devotaţi vi­
şi poate chiar depăşit dascălul
de acum un deceniu — un alt
vestit oţelar al Hunedoarei —
Alexandru Nojogan. Visul a ră ­
mas, amplificat acum la scara
zilelor noi. Prim-topitorul vrea
să devină maistru. (Şi fiindcă
veni vorba de visuri, işi vrea co­
pilul — acum de 15 luni — „In­
PRO TET A R I DIN TO A TE Ţ A R I LE, U N IŢ I-V A ! fxxxxx><>c-oooooooo<ooor>cyoo<>oooooo<><><x>o<>oooocoo<>o<>oc>oo
LUCRĂRI
DE ÎNTREŢINERE
A CULTURILOR
Pe ogoarele colectivişti or
din Alba luiia
In acest an, colectiviştii din Alba
Ini ia s-au angajat să realizeze pro-!
ducţii sporite de la toate culturile de
cîrap. Pentru ducerea la îndeplinire a
acestui angajament, colectiviştii se
străduiesc să aplice culturilor prăşi-
toare lucrări de întreţinere la timp şi
în bune condiţiitni agrotehnice. Gelc
271 ha. cultivate cu porumb au fost
prăşite în întregime. La timp şi de
calitate au fost aplicate prasilcle şi cul­
turilor de cartofi şi legume.
Paralel cu efectuarea praşilci, co­
lectiviştii din Alba Iul !a au stropit de
două ori viţa de vie, au recoltat şi de­
pozitat trifoiul de pe 150 ha. şi finul
MAIIIA MUNTEANU
corespondentă
La G.A.C. d n Vejid
Şi colectiviştii din Veţel se
preocupă cu răspundere de efec­
tuarea la timp a lucrărilor agri­
cole de vară.
Porumbul pentru boabe a fost
prăşit de două ori, iar pe 57
ha. a fost aplicată şi praşila
a III-a.
Atenţie deosebită se acordă şi
porumbului pentru siloz care a
fost prăşit deja de două ori.
Concomitent cu praşila po­
rumbului. colectiviştii de aici au
recoltat finul de pe 50 ha. şi
lucerna de pe 40 ha.
f?ifm mai intens praşîles
Executarea pr.aşilei la mo­
mentul potrivit este una clin con.
diţiile de bază pentru sporirea
producţiei la hectar. Acest lu­
cru este bine cunoscut t'uturor
colectiviştilor din raionul Orăş.
tie. De aceea ei s.au străduit să
aplice în mare parte culturilor
prăşitoare lucrări de întreţinere
la timp. Din cele 9.439 ha. cul­
tivate cu porumb au fost pră­
şite a doua oară 7.842 ha. Gos­
podăriile colective clin Pricaz,
Orăştie şi Vinerea au terminat
praşila a doua pe întreaga su­
prafaţă. Nu la fel au procedat
G.A.C. din Orăstioara de Sus,
B'ucium şi ăeledinţi, unde pînă
în prezent mi a fost prăşit po­
rumbul decît pe o suprafaţă
mică de teren.
Nici praşila a treia nu se des­
făşoară în ritm mulţumitor în
toate gospodăriile colective din
raionul Orăştie.. Pînă în prezent
au fost prăşite a treia oară
doar 1.332 ha., deşi în toate uni­
tăţile sînt posibilităţi pentru
efectuarea acestei îucrări.
giner, dacă l-o ajuta capul“ )'.
Deocamdată conduce o echipă
la cuptorul 6 şi o conduce bine.
De ia data pornirii agregatului
greutatea şarjelor a crescut,
ajungind in prezent, deja, la cea
din proiect. Durata lor, circa 11
ore. Indicii realizaţi sint, se în­
ţelege, ridicaţi, tonele peste plan
încep să devină şi aici noţiune
concretă.
— Am rămas în urrnă în p ri­
mul trimestru al anului. Tre­
buie să scoatem minusul ! Fier
mult oţel pe metru pătrat de
vatră De aceea sîntem mereu
cu privirea pe aparate, pe grafic.
Şi scoate din buzunar o ba-
căţică de hirtie, înnegrită de
praful miinilor lui şi grafitul
creionului. întreabă cit e ora şi
mormăie pentru el : „sîntem in
grafic“. Apoi mă priveşte zîm-
bind, se ridică de pe banchetă,
îmi întinde mina.
Flăcările cuptorului, izbucnite
năvalnic prin vizoarele uşilor,
îşi cereau parcă hrana...
A. JURCA
Urmarea unor masori eficiente
Colectivul turnătoriei de lin-
gotiere a uzinei „Victoria“ din
Călan a luat anul acesta o se­
rie de măsuri tehnico-organiza-
torice eficiente privind îmbu­
nătăţirea aprovizionării secţiei
cu materiale şi respectarea pro­
cesului tehnologic. Etib îndru­
marea organizaţiei de partid,
el a desfăşurat o întrecere so­
oo
ŞTIRILE ZILEI
il N S!J MI A\ 1RSSUIL ® E A\ 7/' U
Un nou funicular
o X
La parchetul Gilceag, sectorul
9 ® Realizarea planului de produc- • La prînz — prin cantinele Ilune-^ de explorare Oaşa din cadrul
O ţie — în centrul atenţiei colectiviş- I.F. Sebeş a fost terminată cu
doarei O cîtva timp în urmă construcţia
/'
? * ' *or' ^ ^ ra(*'"' « La o lună de la apariţia artico-9
Intui „Să îmbunătăţim neîncetat con- v
'i , • Tracloriştilor concii' ii 0|>ti,nc tle trolul de partid ' % unui funicular Wyssen. Acesta
L nraiiă şi cazare. „, O
(pag. 3-a) : o este al doilea funicular dat in
(pag. 2-a) ; producţie în cursul trimestrului
tl>ag. 4-a)
® N. TETERIN : O casă circulă ® De peste hotare II al acestui an.
Prin munca harnicilor meca-
prni oraş
4 pagini 20 bani >oooooooooooo<x>oooooooooooooooo<xx>oooooooo<x>oooooo nici-instalatori Ion Curiban,
Nicolae Bărbuş, Ion Maier, con­
araron duşi de maistrul de parchet, co­
munistul Gheorghe Lazăr, funi-
cularul a intrat in producţie cu
mult înainte de termen. Be la
15 iunie, funicularul a început
să transporte buşteni grei. de
fag. Productivitatea sa zilnică
este de 25—30 m.c. buşteni.
Executind mimat Creşte oraşul CLEMENT BODEA
lucrări de bună
calitate şi defiăşin- De la un an la al­ 440 apartamente. Dc a- turn cu 9 etaje, avînd corespondent
chi-şi lunar plănui tul, în oraşul Hunedoa­ scmcnca se găsesc în fiecare 100 dc aparta­
in medie cu 25-30 ra, numărul blocurilor c o n s t r u c ţ i e alte 4 mente. La aceste blocuri Cărbune de bună
¦ sulă, strungarul de locuinţe ce se con­ blocuri cu 282 aparta­ se vor folosi metode calitate
Mircea Guia, de struiesc pentru siderur­ mente. constructive noi : tur­
ia U.R.U.M. Pe­ gişti şi constructori a narea dc beton mono­ Dcsfăşurînd c‘a tot mai multă
troşani, se mima­ crescut. Mii dc familii Peste cîtva timp vor lit în cofrag. Totoda­ însufleţire întrecerea pentru
ră printre frunta­ s-au mutat în aparta­ fi începute lucrările la tă se vor începe lucră­ realizarea sarcinilor de plan şi
şii întrecerii socia­ mente noi, confortabile. un nou lot dc blocuri, rile la încă 3 blocuri a angjamentelor, colectivul În­
liste ilc la această Numai dc la începutul pentru care au fost treprinderii miniere Ţebea a în­
unitate. anului, in oraşul Hune­ predate constructorilor cheiat primul-semestru al anu­
şantierului IV al I.C.S.H. lui cu realizări frumoase. Ast­
Fotografia noa­ fel, planul producţiei globale şi
stră îl înfăţişează marfă a fost îndeplinit în pro­
în timpul lucrului. porţie de 102,67 şi respectiv
102,69 la sută. Totodată, faţă de
C antităţi sporite angajamentul de a reduce cenu­
d e lap JLL00 şa din cărbunele extras cu 0,6
la sută, a realizat o re'dueere
Gospodăriile agricole colective de 2,2 la sută.
de pe cuprinsul raionului Orăş­
tie livrează statului cantităţi Printre grupele care du obţi­
sporite de lapte. Fruntaşe la nut cele mai frumoase realizări
contractări şi predări de lapte se numără eele conduse de Can-
sînt pînă în prezent G.A.C. din din Culda, Alexandru Gherman
Pricaz şi Orăştie care şi-au de­ şi Căsălean Roman lui Urs.
păşit planul cu 101 la sută şi
respectiv 110 la sută. Tabără pionierească
Zilele trecute s-a deschis in
comuna Poiana tabăra locală
de pionieri. Aici vor participa
la programele cultural-artistice
şi educative peste 400 pionieri
şi şcolari, în toate zilele va­
canţei.
Cu prilejul deschiderii tabe­
rei s-a prezentat de către pio­
nieri un interesant program de
cîntece, poezii şi dansuri.
A. DOHOTĂ
corespondent
P. AiVRAMESCU doara au fost date în proiectele. Se vor con­ cu un total dc 80 a- Schimfj de experienţă
corespondent folosinţă 15 blocuri cu strui astfel 4 blocuri partamente.
Cf.iet»o diit mina de eăibu Pentru a extinde şi dezvolta me­
todele cele mai eficiente în munca
Membrii unei brigăzi de Părea cu-i muncit de un reşte şi circulaţia. Colcctind cu cartea, Biblioteca orăşenească H u­
nedoara organizează trimestrial schim­
muncă patriotică din cadrul gind dat de remarca ortacu­ acest fier pentru oţelării, voi buri dc experienţă cu bibliotecarii co­
munali.
atelierului minei Lupeni erau lui, încă neclarificat. daţi un ajutor şi transportu­
In acest sens, zilele trecute a avut
abătuţi. Azi abia reuşiseră să — In abataj ? mai repetă lui in bune condiţiuni pe ga­ loc un schimb dc experienţă la, bi­
blioteca comunală din Hăşdat, frun­
colecteze vreo 2.000 kg. fier, odată, apoi îl bătu pe umăr leriile minei. Păi asta e o ade­ taşă în cadrul concursului bienal
faţă de 4—5.000 cit şi-au pro­ pe celălalt: „Biblioteca în slujba construcţiei so­
vărată iniţiativă, care merită cialiste“. Referatul a fost prezentat din
partea bibliotecii comunale din To-
pus. — Ai dreptate. Nicule! Nu extinsă şi la celelalte brigăzi plita.
— Pierdem şi luna aceasta in abataj o să căutăm fierul de muncă patriotică... Insă... Schimbul de experienţă de la Hăş­
dat a fost încheiat cu o acţiune de
steagul... vechi, dar sub păviînt d a ! singuri n-o să vă lăsăm in masă m odel: „O călătorie pe harta
U.R.S.S.“.
— E şi normal, cu o „recol­ Ţi-aăuci aminte cind am lu­ m ină; o să primiţi şi ciţiva
Z. LESNIC
tă“ atit de săracă... crat la sudarea cablurilor pu­ mineri să vă îndrume. De
corespondent
— Noi sîntem şi o secţie cu cind vreţi să începeţi munca?
—O—
„resurse interne“ mici... Nu — Păi... chiar de miine, dacă
sîntem ca cei de la sculărie I N S E M N A P, I se poate! Că şi aşa sîntem li­
sau de la strungarie...
de reporter beri. E doar duminică. Lămpi In afentia
— Şi nu ţi-ar fi necaz, dacă ne mai trebuie, echipament ¦
ar fi mare diferenţă, faţă de avem ! spuse tînărul Florea. corespondenţilor
brigada strungarilor... Un pro­ ţului ştefan? Ţii minte des­ Aşa s-a născut iniţiativa co­ voluntari
cent şi jumătate doar. Faţă de pre ce-am discutat atunci, pe lectării. fierului vechi din ga­
leriile minei Lupeni, care apoi şi c o l a b o r a t o r i i or
angajament, strungarii au co­ galeria principală ?
lectat cu 12 la sută mai mult. — Stai, stai... parcă mi-aduc s-a extins şi la celelalte mine
ziarului
iar noi cu 10,40 la sută... Bacă aminte... parcă... Ah ! Ba... Ai ale Văii Jiului.
stăm să socotim, diferenţa nu dreptate! P u ii! Cum de nu in dimineaţa acelei dumi­ „Drumul socialismului"
e mai mare de 10.000 kg. ne-avi gîndit mai înainte. Flo­ nici. după ce brigada lui Flo- A^n/ v /W VVSi
— Ba, diferenţa e mică ! riene. băieţi, dacă acum n-o rca a coborît in subteran, s-au
insă cu o aşa „recoltă“, la o să. ne depăşim angajamentul, valorificat peste 12.000 kg. fier Redacţia ziarului „Drumul
acţiune ca cea de azi... apoi nu mai avem¦cînd! Uite, vechi, numai in 4 ore. A fost socialismului“ organizează
— H m ! Şi-atunci ce e de chiar azi putem să şi mergem doar o părticică din cele 1.200 duminică, 8 iulie a. c., la
făcut 7 Să batem in retrage­ la tovarăşul Nicorici... ca di­ tone fier vechi, scos de pe ga­ orele 10 dimineaţa, o con­
re ? întrebă sudorul Florea. rector şi ca... tînăr, o să ne leriile minelor Văii Jiului, in
ultimele trei luni. de cele 380 sfătuire cu corespondenţii
responsabilul brigăzii. ajute...
— Nu zic să batem în retra­ La şeful exploatării ii afia­ brigăzi de muncă patriotică vcîuntari şi colaboratorii
gere. însă eu nu prea văd cum ră şi pe secretarul de partid al ale tineretului. Fier vechi, care ziarului. în cadrul consfă­
o s-o scoatem la capăt. Boar minei. Auzind despre propune­ a luat drumul oţelăriilor Hu­ tuirii se vor comunica şi re­
n-o să căutăm fierul vechi... rea tinerilor, se însufleţi şi el. nedoarei, o dată cu miile de zultatele concursului cores- ^
sub pămînt. in abatajele m i­ — Băieţi, păi asta e o trea­ tone de metal valorificat de
bă bună. Galeriile minei, mai tineretul din celelalte locali­ pondenţilor voluntari orga. v
nei — răspunse un tînăr.
— Hm... sub pâmint? spu­ ales cele vechi, sint pline cu tăţi. ale regiunii. nizat de ziarul nosti'u. 7
se ca pentru sine şeful brigăzii. fier vechi care uneori stinghe­ ŞT. FENEŞANU COLEGIUL I)E REDACŢIE >
P ro d u se p este p!an
Cu prilejul discutării cifrelor s-au produs peste plan în pri­
de plan pentru anul 1962, mun­ mul semestru 3.794 tone bento-
citorii, tehnicienii şi inginerii nită brută, 4.076 tone piatră
întreprinderii de industrie lo­ sp artă . sub 20 cm., 6 garnituri
cală „1 Mai“ din Deva, au fă­ camere combinate şi 13 garni­
cut numeroase propuneri de mă­ turi mobilă de bucătărie. De
suri tehnico-organizatorice care asemenea, a fost livrată comer­
să ducă la continua îmbunătă­ ţului socialist 549.000 litri apă
ţire a activităţii secţiilor. Puse minerală. Importante depăşiri
în aplicare, măsurile respective au obţinut şi colectivele fabricii
tru al anului, planul producţiei care au îndeplinit planul semes­
globale a fost îndeplinit în pro­ trial în proporţie de 117,22 Ia L e c t u r a in
porţie de 112,04 la sută. sută şi respectiv 105 la sută. mijlocul naturii
e parcă mai
Datorită strădaniilor întregu­ V. PLOPEANU plăcută.
lui colectiv al întreprinderii,
corespondent
cialistă însufleţită. Drept ur­ pele de turnători conduse de MSP mmmr&m
mare, planul de producţie pe Dumitru Bratu, Iiuh'u Kişner şi
primul semestru al anului a fost Petru Cocoş, echipele de turnă­
depăşit cu 1,5 la sută, iar rebu­ tori conduse de Petre Iovan,
tul a fost redus de la 3,25 la Augustin Lăcătuş, Florea Moga
sută cit este admis, la 3,01 la şi Vasile Sima. in cursul Hmii
iunie ele şi-au depăşit cu m!ult
sută.
planul de prodbcţie fără a în­
Printre cei care au adhs o registra nici un rebut.
contribuţie mai mare la obţi­ V. TATARUŞ
corespondent
nerea acestor realizări sînt echi­