Page 15 - 1962-07

Nr. 2342
La o lună de la apariţia articolului
99Să îmbunătăţim neîncetat
controlul de partid“
Ziarul nostru a publicat In
cursul lunii mai articolul „Să
îmbunătăţim neîncetat controlul
de partid“. In acest articol se
critica stilul defectuos de mun­
că al biroului organizaţiei de
bază din secţia furnale nr. 1 de
la Combinatul siderurgic Hune­
doara, care vreme îndelungată
a lucrat nesatisfăcător. In re­
zolvarea multor probleme, biroul
acestei organizaţii de bază a
manifestat formalism, nu a dus
lucrurile începute pină la ca-
p “!;, a scăpat din vedere pro­
blemele importante ale secţiei
etc. De asemenea. în articol se
critica faptul că organizaţia de
partid din secţia furnale nr. 1
nu şi-a exercitat pe deplin drep­
tul de control asupra conduce­
rii tehnico-administrative, a to­
lerat existenţa unor lipsuri în
organizarea activităţii furnaliş-
tilor, nu a exercitat suficientă
influenţă asupra desfăşurării
muncii întregului colectiv.
Din această
cauză, în perioa­
da ianuarie-mai
a.c. sarcinile de
producţie care
reveneau coleo-
tivului de muu- ___________
citor i, tehnici­ .......... ~ :=;===
eni şi ingineri din această sec­
ţie, nu au fost îndeplinite, el
rămînind datori patriei cu o în­
semnată cantitate de metal.
Ziarul, publicînd acest articol,
a atras atenţia organizaţiei de
partid de a-şi îmbunătăţi activi­
tatea, de a desfăşura o muncă
mai activă, mai combativă şi
continuă pentru înfăptuirea
sarcinilor de plan. S-a cerut ca
fiecărui membru şi candidat de
partid să i se dea sarcini con­
crete şi apoi aceştia să fie con­
trolaţi In activitatea practică.
Organizaţiei de partid i s-a ce­
rut de asemenea să mobilizeze
toate forţele pentru descoperi­
rea şi valorificarea rezervelor
existente în scopul sporirii pro­
ducţiei, îmbunătăţirii calităţii şl
reducerii preţului de cost pe fie­
care tonă de fontă, de a strîn-
?ncgJtrn&îb.cetat legătura cu oame­
nii, de a pătrunde în esenţa
faptelor, în miezul problemelor
de producţie şi de a îndruma'
conducerea secţiei şi întregul co.
lectiv In rezolvarea lor.
Acum, la o lună după apariţia
acestui articol, faptele dovedesc
că organizaţia de partid din
secţia furnale nr. 1 de la Com­
binatul siderurgic Hunedoara
şi-a însuşit critica, a trecut să
muncească mai organizat, mai
bine. Aici, în ultima vreme, lu­
crurile au fost mult schimbate.
Ca secretar al organizaţiei de
bază a fost ales un om price­
put şi destoinic, un tovarăş cu
multă tragere de inimă. De ase­
Fruntaşi în întrecerea socialistă
La secţia turnătoria veche a
uzinei „Victoria“ Călan au fost
analizate rezultatele întrecerii
socialiste pe luna iunie.
La sortimentul articole sani­
tare, cele mai bune rezultate au
fost obţinute de echipa condusă
de comunistul Sepnicki Anton
care, respectind procesul tehno­
logic de fabricaţie a redus re­
butul la zero. Fără rebut a lu­
crat şi echipa comunistului Co-
jan Ludovic de la sortimentul
postamente pentru băi.
Din cele 33 echipe care lucrea­
Noi inovaţii
La cabinetul tehnic al Uzinei
de preparare a cărbunelui din
Petrila, condus de tînărul ingi­
ner Ioan Jerca, au fost înregis­
trate în acest an 83 propuneri
de inovaţii. Din acestea au fost
aplicate 30 iar 25 sînt în curs de
experimentare. Economiile ante.
calculate se ridică la suma de
133.372 lei.
Tineri la muncă patriotică
Zorii zilei de 29 Iunie au gă­
sit tinerii din satul Lăsău raio­
nul Ilia, pe terenurile cu fîn ale
gospodăriei agricole colective.
Din iniţiativa organizaţiei U.T.M.
şi sub îndrumarea comuniştilor,
tinerii din sat au efectuat peste
100 ore de muncă patriotică la
recoltarea finului pe o suprafaţă
VSAŢA DE PARTID
menea a fost schimbat şeful sec­ mare strădanie, nu numai pen­
ţiei. Organizaţia de partid, mun­ tru a-şi îndeplini sarcinile de
ceşte acum cu eficacitate, îşi plan ci şi pentru a recupera ră-
exercită cu multă competenţă mînerea în urmă, pentru a pro­
dreptul de control. Ea a pus în duce metal din ce în ce mai
discuţia adunării generale lăr­ mult peste plan. Semnificative
gite problemele privind îndepli­ sînt faptele de care au dat do­
nirea sarcinilor de plan şi a sta­ vadă muncitorii din această sec­
bilit măsuri concrete de înfăp­ ţie în rezolvarea unor probleme
tuire a lor. Şeful secţiei a pre­ complicate, legate de îndeplini­
zentat în ziua de 7 iunie un ra ­ rea sarcinilor de plan. In ziua
port în această privinţă. Comu­ de 2 iulie, de exemplu, la clo­
niştii şi tovarăşii din activul potul mic de la furnalul nr. 3
fără de partid, au analizat cu s-a constatat o defecţiune. Pen­
acest prilej cu mult spirit de tru remedierea ei furnalul tre­
răspundere ceea ce s-a făcut şi buia oprit circa 8-10 ore. Mai­
mai trebuie încă făcut în direc­ ştrii Gneorghe Surugiu şi Ioa-
ţia îndeplinirii în mod neabă­
chim Tocaci ajutaţi de Trifan
tut a sarcinilor de plan, în mod Mileaşn, Petre Almăşan şi al­
ritmic şl la toţi indicii. Biroul ţii, au înlăturat defectul, lucrînd
organizaţiei de bază a analizat în condiţii grele, fără a stingheri
felul in care comitetul sindica­ bunul mers al furnalului. De
tului se preocupă de organiza­ asemenea în condiţii anevoioa­
rea şi desfăşurarea întrecerii se au lucrat şi muncitorii con­
socialiste. El a dat apoi un spri­ duşi de maistrul Ioan Bimel la
jin efectiv în îmbunătăţirea ac­ deblocarea orifieiului de evacua­
re a sacului de
praf, l u c r a r e
=== pentru a cărei
EES executare s-a ce-
'f e m e - Ô LiCM m e- j== rut mult curaj
EEE şi îndrăzneală.
EL? __________== însufleţiţi în
tivităţii comitetului sindicatu­ m u n c ă prin servire a abonaţilor, conduce­
lui, în găsirea unor noi forme de
urmărire şi popularizare a re­ exemplul care 1 dau comuniştii,
zultatelor obţinute în întrece­ bine au lucrat şi topitorii de la
rea socialistă. In urma recoman­ furnale. In tot cursul lunii iu­
dărilor făcute de către biroul nie la furnalele nr. 1 şi 2 nu a
organizaţiei de bază, conduce­ existat nici cel puţin un minut
rea tehnico-administrativă a sec. de mers redus. Maiştrii Ioan
ţlel ţine în fiecare dimineaţă Hăulică, Nicolae Jeler, Ioan Pă­
şedinţe operative de lucru, in puşoi şi. au făcut pe deplin da­
cadrul cărora se analizează re­ toria. Aceleaşi aprecieri se pot
zultatele din ziua precedentă şi face şi pentru maiştrii de pe
ceea ce trebuie făcut în ziua platforma de încărcare. La ori­
respectivă. De fiecare dată la ce loc de muncă, pe platforma
această şedinţă participă secre­ de încărcare, pe platforma de
tarul organizaţiei de bază sau descărcare a furnalelor, la pră­
unul dintre membrii biroului. jitoare, la caupere există acum
Un mare merit îl are biroul o mai bună organizare a lucru­
organizaţiei de bază în urm ări­ lui. un control riguros asupra
rea realizării propunerilor făcu­
te de către muncitori pentru îm­ parametrilor de funcţionare a
bunătăţirea procesului de pro­ furnalelor.
ducţie. Numai în ultima vreme,
exercitîndu-se un asemenea con­ Faptul că organizaţia de par.
trol, s-au putut lua măsuri de tid acţionează acum mai ferm,
înlocuire a şticului de evacuare îşi exercită dreptul de control
a zgurii primare de la furnalul în mod competent, se reflectă
nr. 3. schimbarea şuberului de şi in rezultatele obţinute în ceea
aer cald de la cauperul nr. 9, ce priveşte îndeplinirea sarcini­
uniformizarea încărcăturii de la lor de plan pe luna iunie. In
furnalul nr. 3 şl consolidarea a ultimele 30 de zile colectivul
două pîlnli de la gura de încăr­ acestei secţii a produs peste plan
care a furnalului, etanşarea re­ mai bine de 2.500 tone metal.
ţelei de aer cald etc. Această realizare îşi are izvo­
rul în îmbunătăţirea muncii şi
La fiecare loc de muncă mem­ vieţii organizaţiei de partid, a
brii şi candidaţii de partid ştiu
precis sarcinile de care răspund. muncii tuturor ¦comuniştilor,
Peri" Ic aceştia raportează de care, prin exemplul lor perso­
felul cum şi le îndeplinesc. nal, mobilizează masele de mun­
citori, la înfăptuirea angaja-
In momentul de faţă, furna-
HŞtii, muncitorii de la caupere, meniului de a da în acest an
prăjitoare, din sectorul de între­ peste plan 6 000 tone metal.
ţinere a agregatelor depun o
Munca desfăşurată în cursul
lunii Iunie de cadre biroul or­
ganizaţiei de partid, de către
întreaga organizaţie din secţia
furnale nr. 1 în scop’T sporirii
producţiei de fontă, este rodni­
că In ceea ce priveşte îmbună­
tăţirea calităţii metalului şi re­
ducerea preţului de cost, mai
sînt încă multe lucruri de fă­
cut. in această direcţie, orga­
nizaţia de partid, toţi comuniş­
tii, şi alături de ei întregul co­
lectiv, trebuie să acţioneze mai
mult.
GH. GALTNESCU
ză la radiatoare, s-au evidenţiat Ceremuşki... In această fos­
cele conduse de tov. Iosif Me- tă periferie a Moscovei, in
linte, A’exandru Lingurar şl Ior- urmă cu zece ani, pe coline
dache Hriscu, care au- dat clte şi pe pantele dealurilor, se
228, 200 şi respectiv 112 bucăţi mai aflau căsuţe mici, iar
radiatoare peste plan şl au re­ printre tufişuri şi copaci şer­
dus rebutul cu aproape 8 la puiau poteci. Nu a trecut mult
sută sub cifra admisă. Frumoa­ timp de cină au sosit aici ex­
se rezultate a obţinut şi schim­ cavatoare, buldozere, de cină
bul condus de Nicolae Dubaru, s-au ridicat spre cer braţele
care a prelungit durata de func­ ajurate ale macaralelor. Şi,
ţionare a cubilourilor fără de­ ca prin farmec, ca la semnalul
ranjamente de la 20 la 36 de ore. unei baghete magice totul s-a
schimbat aici, a devenit de
DIONISIE MUNTEANU nerecunoscut. Au apărut pan­
glicile late asfaltate ale bule­
turnător vardelor şi cartiere de blocuri
de locuinţe.
Acum Novte Ceremuşki nu
închiderea ermetică a benzii
de transport de la linia XI, este este mimai un nou complex
una din inovaţiile recent aplica, de locuinţe. întregul raion de
te. Autorii inovaţiei sînt tova­ sud-vest al Moscovei s-a
răşii Iosif Filimon şi Szedlacsek transformat intr-un vast la-
borator în care arhitecţii şi
Eugen. Preţioase sînt şi inovaţi­ inginerii îşi verifică ideile, in-
truchiplnău-şi proiectele în
ile de curînd aplicate aparţi-
beton şi piatră.
nînd tov. Hog Iosif, Cziraki Şte­ In urmă cu un an, in acest
fan şi Mirea Ilie. vast laborator a apărut un
C. BADUŢA cartier experimental. Neobiş­
nuitul 11 întîlneşti aici la fie­
muncitor care p a s: curăţenia pe uriaşul
şantier de construcţie, şiruri
de pomi, verdeaţa gazoanelor.
Ai impresia că constructorii
de două hectare. La această
acţiune au participat cu mult au plecat de mult de aici şi
elan şi elevii care se află în că dintr-o clipă intr-alta vor
vacanţă. Printre cei mai harnici sosi noii locatari. Dar, pentru
tineri se numără Crăciuna Aleo- ei este încă prea de vreme —
dor, Munduca Iosif şi Vaslu cartierul este de abia în curs
iosif.
de construcţie.
M. SIMEDREA Iată un puternic autotrac­
elev tor, care transportă pe remor­
că un bloc din două camere.
Macaraua a adiis camerele pe o
DRUMUL SO C m ilSM üLül
Uri»uda tic zi-
dari-tencuilon con­
dusă dc comunis­
tul Ioan Roşitoru
se numără printre
fruntaşele şantieru­
lui 7.R.C.H. nr. I
Deva. I.ucrînd in
două schimburi,
constructorii brigă­
zii îşi depăşesc sar­
cinile de plan lu­
nare in medie cu
20 la sută şi exe­
cută lucrări de
bună calitate.
IN FOTOGRA­
FIE : Ioan Roşito­
ru in timpul lu­
crului.
pria ®asatii®<ele Hunedoarei
In oraşul Hunedoara lucrea­
ză un mare număr de mun­
citori, tehnicieni, ingineri şi
funcţionari. Dintre aceştia, mul­ bonaţi. Părerea despre felul cum
ţi servesc masa la cantine.
Pentru a vedea condiţiile t în
care oamenii muncii servesc
masa, redacţia ziarului nostru
a organizat un raid anchetă
prin cantinele întreprinderii de
construcţii siderurgice şi com­
binatului siderurgic.
P e gustul abonaţilor
Pentru o cit mai bună de­
rile administrative ale I.C.S.H.
şi C.S.H. de activitatea canti­
nelor se preocupă îndeaproa­
pe. De aceea, în marea lor ma­
joritate acestea se ridică la ni­
velul cerinţelor abonaţilor. Am
intrat în cantina nr. 6 a com­
binatului siderurgic. In sala de
mese, curăţenie. Mesele, cu feţe
albe şi curate, cu tacîmurile
aranjate, aşteptau abonaţii.
— Ce serviţi astăzi ? L-am
întrebat pe Avram Puiuleţ, res­
ponsabilul cantinei.
— Ciorbă de cartofi, mîncare
de mazăre verde cu friptură şi
cornuleţe ou dulceaţă.
— Dar în zilele trecute ce
aţi servit ?
Responsabilul cantinei ne-a.
enumerat meniuri variate con­
sistente. Consultînd listele de
meniuri, intr-adevăr, se consta­
tă că felurile de mîncare sînt
diferite de la un meniu la al­ semnalat şi la cantina nr. 3 a © In gospodăriile agricole colective Ce 2.808.000 lei pentru procurări de
tul şi că sînt consistente. O
dovadă că abonaţii sînt mulţu­
miţi, o constituie condica de
reclamaţii şi sugestii, în care
cei ce servesc masa aici, au
consemnat, doar cuvinte de
laudă la adresa personalului
cantinei.
Culturi irigate
La gospodăria agricolă de
stat din Alba Iulia, mul­
te culturi sînt irigate. Pînă
acum s-a făcut prima udare a
portombului pentru boabe pe o
suprafaţă de 52 ha., a trifoiu­
O casă circulă prin oraş
platformă netedă de beton —
fundaţia — unde ele au fost
luate în primire de montatori.
Aşa a început construirea noii
case. In dreptul platformei so­
sesc mereu noi autotractoare,
aăucînd cite 1-2 camere noi.
De unde vin aceste aparta­
mente şi cum au fost ele con­
struite ?
...Secţia spaţioasă a uzinei
de elemente din beton armat.
Cutii mari de beton cu feres­
tre late, strălucind de curăţe­
nie, stau înşirate una lingă
alta.
Inginerul şef, Evgheni Şu-
bin, ne invită să intrăm într-o
asemenea „cutie11, alcătuită
din două camere învecinate.
Pereţii camerelor sînt vopsiţi
în verde deschis şi auriu, iar
tavanele — intr-un alb stră­
lucitor. Podeaua este din plăci
de masă plastică in diferite
culori. In dulapul încăpător,
înzidit în perete au şi fost
instalate cuperele şi rafturile.
Alături de acest apartament
se află un altul, alcătuit din­
tr-o cameră şi bucătărie, iar
ceva mai încolo o parte din
cuşca scării şi o bucătărie.
— Toate acestea sînt ele­
mentele separate ale unui vii­
tor bloc — spune inginerul
şef. Ele vor fi trimise spre
locul unde se construieşte un
bloc in cinci etaje, cu 44 de
apartamente, ocupină o su­
prafaţă totală de 1.137 metri
pătraţi.
La prim* —
In oraşul muncitoresc func­
ţionează cantina nr. 1 a I.C.S.H.,
unde servesc masa circa 250 a-
sînt serviţi aici, a ţinut să
şi-o dea chiar un abonat:
— Sînt foarte mulţumit. Me­
niurile consistente şi variate,
servite la preţul de 6 lei, mă
satisfac pe deplin. Tovarăşul
responsabil, Radu Bobulescu,
este preocupat Îndeaproape de
buna servire a abonaţilor.
Printr-o judicioasă repartiţie a
alocaţiei de masă, el reuşeşte să
întocmească cele mai reuşite
meniuri.
T rebuie luate
m ăsuri
Răsfoind condica de reclama­
ţii şi sugestii a cantinei nr. 1
a C.S.H. — responsabil tov.
Costas Gugiumanis, am găsit
semnalate o serie de lipsuri în
deservirea abonaţilor. Meniurile
se repetă des, la intervale
scurte, predominînd macaroa­
nele şi orezul. Personalul oare
serveşte hi sala de mese nu
se comportă civilizat, vorbind
răstit şi chiar neglijînd abona­ nătăţirea calităţii mesei ser- i Qoră, vor pleca cu noi energii,
ţii. Ospătară Elisabeta Vida în vite.
loc să fie preocupată de servi­
rea promptă a consumatorilor, >—¦
preferă să stea de vorbă cu
personalul din bucătărie. Ase­
menea acte de indisciplină s-au
C.S.H., din tabăra tineretului,
unde este responsabil tov. Au­
rel Mureşan. Ospătară Mar ia
Zontea nu are cea mai cuviin­
cioasă atitudine faţă de abo­
naţi. Manifestă multă nervozi­
tate atunci când i se atrage a-
tenţia asupra felului cum se ® Sub îndrumarea organizaţiei de pentru export.
lui pe 17 ha., a cartofilor de
toamnă pe 35 ha. Acum s-a în­
ceput şi se face a doua udare
a cartofilor de toamnă.
M. VIRGIL
corcspomieiv,
de N. TETERIN
In centrul secţiei atîrnă un
uriaş cub de oţel din care pe
alocuri ţişnesc şuerind şuvoaie
de abur. Este o uriaşă insta­
laţie de formare. După ce s-a
uitat la ceas, operatorul a
apăsat pe un buton şi pereţii
cubului au pornit încet in­
tr-o parte. După citeva mi­
nute macaraua a ridicat cutia
apartamentului, compusă din
pereţi şi tavan, şi a acoperit
cu ea duşumeaua. Pe aceasta
era deja instalată o cabină
tehnico- sanitară cu cadă, chiu­
vetă etc.
— Principalul s-a făcut —-
spune Şubin — acum n-a mai
rămas ăecît să se fixeze po­
deaua şi să se facă îmbină­
rile. Apoi, finisorii vor spoi
tavanul, vor lipi tapetele pe
pereţi, vor vopsi pervazurile,
uşile, şi apartamentul va fi
gata.
Intre timp, muncitorii au
uns cu o emulsie de săpun su­
prafeţele interioare ale insta­
laţiei de formare şi au aşe­
zat in ea armătura de oţel.
Operatorul a conectat moto­
rul. Pereţii au revenit la lo­
cul iniţial — forma este gata.
O nouă apăsare pe un alt bu­
ton, s-a auzit un foşnet şi
spaţiul dintre pereţi a înce­
put să se umple cu o masă
de cherămzît şi beton. După
dămfuirea şi întărirea, betonu­
lui, macaraua începe din nou
să funcţioneze...
comportă. Abonaţii care ser­
vesc masa de prinz la această
cantină au reclamat deseori
calitatea slabă a ciorbelor ser­
vite. Deşi costul mesei, aici,
este la fel ca şi la cantina nr.
1 — 3,20 lei ’la prinz, totuşi
ciorbele sînt mai slab pregătite.
Şi aceasta este cu atît mai rău
ou cit la ambele cantine exis­
tă aceleaşi condiţii de pregăti­
re a mesei. Rău este că respon­
sabilul cantinei nr 3 nu mani­
festă destul interes în această
direcţie.
La unele cantine nu există o
suficientă preocupare pentru
prepararea igienică a meniuri­
lor. Aşa se întîmplă la cantina
nr. 2 din O.M. a C.S.H.
Faţă de aceste deficienţe, res­
ponsabilii de cantine vor trebui
să ia măsuri practice de înlătu­
rare a lor, contribuind în felul
acesta la buna deservire a abo­
naţilor.
Este de datoria conducerilor
administrative ale C.S.H. şi
I.C.S.H. să dovedească o pre­
ocupare mai mare pentru acti-
vitatea cantinelor, sînt necesare — miner la Lupeni, Nicolae
măsuri care să ducă la imbu- j Comatan — colectivist din Vin-
A. OARGA l
(ta •nüij.niAn.ui =EH=
Din poşta
d ;^ raionul Orăştie se lucrează intens
i.f' efectuarea lucrărilor agricole. Pa­
ralel cu efectuarea praşilei la porumb,
cartofi şi fioarea-soarelui, colectiviştii
au recoltat finul în proporţie de 2<S la
sută şi trifolienelc în proporţie de 80
Ia sută.
A. PETRIO
partid, colectiviştii din satul Arehia, de A. PETRE
pe raza oraşului Deva, au mobilizat
la întreţinerea culturilor prăşitoare toa
le forţele reuşind astfel ca pînă în pre­
zent să aplice atît praşila I-a, cît şi
a Il-a pe întreaga suprafaţă cultivată
cu porumb.
M. SUSAN pietrişul şi piatra necesară fundaţiei
© In raionul Orăştie s-a acordat
gospodăriilor agricole colective suma
Ne-am îndreptat apoi spre
„Institutul de proiectări de
case — tip şi experimentale
unde a fost elaborată metoda
de construcţie din elemente
voluminoase.
Intr-o sală spaţioasă stătea
aplecat deasupra unei planşe
un bărbat de statură mijlocie
— arhitectul Iakov Dihter,
unul dintre autorii acestor
apartamente.
— Apartamentele turnate —
ne^a declarat el — au început
să se realizeze nu numai la
Moscova. Blocuri din aseme­
nea elemente mari se înalţă
pe malul golfului Nahodka, în
apropiere de Vladivostok, în
Sahalin, la Kiev, Tbilisi.
Apartamentele construite din
elemente voluminoase permit
să se execute în uzină lucră­
rile de finisare şi de montare
a instalaţiilor tehnico-sanitare
şi electrice, să se folosească
în mod eficient mijloacele şi
mecanismele de transport şi,
însfir.şit, să se folosească cea
mai simplă construcţie a te­
meliilor.
Pentru montarea unui bloc
in cinci etaje cu 60 de apar­
tamente sînt necesare 100 de
elemente voluminoase. Greu­
tatea lor variază între 14 şi
21 de tone. După cum a do­
vedit experienţa, un bloc de
locuinţe din elemente volumi­
noase poate fi construit in
12-15 zile, sau chiar şi mai
repede. ^Avantajul acestei me­
tode de construcţie constă în
pag. 3
Condiţii optime
de tratament
La Brănişca, pe malul drept
al Mureşului, străjuită de coli­
ne împădurite şi de brazi înalţi,
se află o clădire impunătoare.
In mijlocul acestui peisaj vin
oamenii muncii să se trateze
la preventoriul T.3.C. Bolnavii
veniţi din trei regiuni ale
ţă rii: Oltenia, Crişana şi Hu­
nedoara, înconjuraţi cu grijă de
medici şi cadrele sanitare, işi
reconfortează organismul.
...Este dimineaţă. In sala de
mese, unde curăţenia exemplară
şi albul imaculat al feţelor de
masă sînt o dovadă a grijii cu
care sînt înconjuraţi aceşti oa­
meni, domneşte animaţie. Se
serveşte o masă consistentă,
după care fiecare din cei ve­
niţi aici se îndreaptă spre di­
ferite puncte de atracţie ale
frumosului parc, ce înconjoa­
ră cele trei pavilioane. Fiecare
clin noii veniţi are cite o pa­
siune. Tovarăşul Ioan Nedelea
— muncitor la Uzina „Victoria“
Călan se retrage pe malul Mu­
reşului ca în liniştea odihni­
toare şi clipocitulmolcom al
apei, să guste din plin plăcerile
pescuitului. Pasionaţii şahului
îşi găsesc îndeletnicire în sala
clubului, unde ceasuri întregi
pătrăţele albe şl negre dezlăn­
ţuie dispute aprige. In sala bi­
bliotecii este un forfot con­
tinuu. Cele peste 3.800 de vo­
lume devin un preţios sfătuitor
şi prieten.
Conducerea preventoriului se
preocupă cu grijă, de organiza­
rea timpului liber. Se organi­
zează cele mai variate forme
de distracţie şi instruire. Seara,
cînd sala clubului este mai. pli­
nă ca oricind, se organizează
şezători medicale, şezători-ghi-
citoare pe teme de cultură ge­
nerală, se fac audiţii muzicale.
Periodic, vin formaţii de ama­
tori şi profesioniste pentru a
susţine spectacole pentru cei
aflaţi la tratament.
După cele 30 de zile de odih­
nă, petrecute in mijlocul na­
turii, Ana Sămărtean — frezoa-
re la U.M. Cugir, Albert Radar
j cu elan sporit de muncă.
A. O.
animale, iar 4.920.000 lei pentru ridi­
carea de construcţii zootehnice.
P. AVRAM
© întreprinderea de plante medici­
nale „Digitalis" din Orăştie a reuşit
ca printr-o muncă bine organizată să
colecteze şi să prelucreze numai în ul­
timul timp, peste 20 tone flori de soc
@ O atenţie deosebită acordă con­
siliul de conducere al G.A.O. „9 Mai“
din comuna Cioara, raionul Orăştie,
procurării materialelor necesare efec­
tuării unui grajd pentru 100 capete vite
mari. în acest scop, pînă în prezent
s-a transportat Ia locul de construcţie
şi au fost fasonaţi 100 m.c. material
lemnos.
V. VF.SSII
aceea că, încă îm lnte de a se
începe asamblarea clădirii, se
poate lucra la amenajarea
curţii şi a sectoarelor înveci­
nate şi la plantarea spaţiilor
verzi.
Apoi, arhitectul a deschis
un album. Răsfoindu-l, am fă­
cut o călătorie interesantă in
Moscova de mîine.
Unele pagini înfăţişau com­
plexe spitaliceşti, altele —
şcoli, grădiniţe de copii, ho­
teluri. La convorbirea despre
viitorul capitalei a participat
şi arhitectul Anna Petruşkova.
Pe masa ei de lucru am vă­
zut un desen înfăţişînd un
grup de clădiri scăldate în
verdeaţă.
— Este unul din microraio-
anele viitorului — spune Pe­
truşkova. — El va fi alcătuit
din trei blocuri cu cite opt
etaje fiecare, ăintr-unul cu 13
şi unul cu patru etaje. Toate
acestea sînt unite printr-o ga­
lerie comună, în care îşi vor
petrece timpul liber locuitorii
cartierului.
Să vedem cum va arăta el.
Iată clubul amatorilor de şah.
mai departe un hol conforta­
bil unde citeva persoane vi­
zionează un spectacol televi­
zat. Alături — o cameră pen­
tru copii. In alte încăperi —
săli de lectură şi de sport.
Călătoria noastră după inte­
resantul proiect a continuat
încă mult timp. Lucrătorii In ­
stitutului scrutează ăe pe
acum cu ochi ageri viitorul
capitalei sovietice.
(Agerpreş)