Page 17 - 1962-07

mtáóáte-DeVh \
Amil XIV. Nr. 2343
Cu plantai îndeplinit
la toate sortimentele
Sarcinile de plan ce revin In
acest an colectivului secţiei
turnătorie veche a Uzinei „Vic­
toria“ Călan sînt cu 387 tone
mai mari faţă de anul trecut.
Cu ocazia dezbaterii cifrelor de
plan, muncitorii, inginerii şi
tehnicienii de aici au făcut nu­
meroase propuneri pentrta îm­
bunătăţirea muncii, angajîndu-
se totodată să reducă simţitor
termenul de îndeplinire a sar­
cinilor ce le revin. Analizînd po­ butul cu 1,12 Ia sută sub cifra
sibilităţile de care dispun, tu r­
nătorii s-au angajat să pro­
ducă peste planul antaal 20 tone selor tehnologice, ca Urmare a
articole sanitare, 50 tone radia­ întăririi răspunderii acestora
toare, 100 tone piese mecanice, faţă le sarcinile încredinţate, a
U30 bucăţi vane băi, 200 bu­
căţi postamente băi şi să redu­
că rebutul cu 1 la sută sub ci-
Ifra admisă.
S-au scurs 6 luni din acest an.
Care este situaţia realizării pla­ Stempel, Cojan L'udovic şi alţii,
nului pe sortimente şi a anga­
jamentelor în această perioa­
d ă 1? Rezultatele sînt bune şi cu citorii. Urmînd exemplul lor şi
ele se mândreşte întregul co­
lectiv de turnători.
Mobilizat de comunişti, între­
gul colectiv al secţiei a desfă­
şurat o întrecere însufleţită pen­ sus şi-a adus părticica sa de
tru îndeplinirea sarcinilor de
plan şi a angajamentelor luate.
Astfel, la sfîrşitul lunii iunie
ei au raportat îndeplinirea pla­
nului semestrial la toate sorti­
mentele şi a angajamentelor
luate în întrecere. Au fost pro­
duse In pltas faţă de prevederile
angajamentului anual 51 tone
piese mecanice, 116 bucăţi vane
Culturii viţei de vie —
o şi mai mare dezvoltare
La Bucerdea Vinoasă, oame­
nii s-au ocupat, încă din cele
mai vechi timpuri cu cultivarea
viţei de vie. Satul nostru este
aşezat Intr-o regiune deluroasă.
O mare parte din terenurile de
cure dispunem sînt improprii
culturilor de cereale, pretindu-
se în schimb foarte bine pen­
tru cultura viţei de vie.
Pînă la înfiinţarea gospodă­
riei colective, aceste terenuri nu
au fost folosite în întregime şi
nici destul de chibzuit. Prin co­
lectivizarea întregului sat s-au
’deschis perspective minunate
pentru folosirea raţională a te ­
renurilor. Gospodăria colectivă
idin Bucerdea deţine o suprafa­
ţă de 130 ha. teren ocupat cu
viţă de vie. Din via pe care o
avem, vom realiza în acest an
o producţie de peste 520.000 kg.
struguri. Prin valorificarea lor
vom obţine un venit bănesc de
aproape 1.600.000 lei. In condi­
ţiile micii gospodării individua­
le, viile nu au fost lucrate după
metode ştiinţifice. O part-e din
via pe rod este îmbătrânită şi cu
multe goluri. Din această cauză,
producţia medie la hectar nu s-a
ridicat niciodată la mai mult de
3.000—3.500 kg. struguri. O ase­
Noua secţie de bobinaj a filaturii din Lupeni este dotată cu m ajini moderne, ai o productivitate sporită cu 30 la sută in coriiparatic cu
maşinile vechi. Fotografia noastră pre zintă un aspect din noua secţie.
Sîmbătă 7 iulie 1962
băi şi cîte 22 tone de radiatoare
şi articole sanitare.
Caracteristic pentru această
perioadă este faptul că turnă­
torii de aici au îmbinat mai
bine, în întrecerea socialistă,
lupta pentru îndeplinirea sar­
cinilor cantitative de plan cta
preocuparea pentru ridicarea
necontenită a nivelului călită-
tiv al produselor, reducînd re­
admisă. Rezultatele acestea au
fost posibile datorită respectă­
rii de către muncitori a proce­
completării parcului de utilaje
cu încă două maşini de format
radiatoare, cutii de miezuri, şa-
siuri etc.
Comtaniştii Traian Sîrbu, Adolf
aU fost un exemplu însufleţitor
şi mobilizator pentru toţi mun­
ceilalţi muncitori au început să
inirncească mai bine, mai spor­
nic, să dea prodtase mai multe
şi de bună calitate. La obţine­
rea succeselor menţionate mai
contribuţie fiecare membru al
colectivului. Păşind în cel de-al
doilea semestru aî antalui, tu r­
nătorii sînt hotărîţi ea, sub
conducerea şi îndrumarea or­
ganizaţiei de partid, să-şi spo­
rească eforturile pentru obţine­
rea de noi şi importante suc­
cese în mtanca lor.
I. CIOBANU
menea situaţie nu ne poate mul­
ţumi, .
Ţinînd seama de hotărârile
Congresului al III-lea al P.M.R.,
de recomandările Consfătuirii
pe ţară a ţăranilor colectivişti
'şi de învăţămintele sesiunii ex­
traordinare a Marii Adunări
Naţionale, ne-am propus ca.
încă din acest an, să luăm mă­
suri pentru refacerea viilor bă-
trîne, pentru completarea golu­
rilor existente şi aplicarea celor
mai noi metode de lucrare a so­
lului.
Analizînd condiţiile şi posibi­
lităţile pe care ni le creează
marea gospodărie colectivă, am
ajuns la convingerea că putem
extinde mult suprafaţa cultiva­
tă cu viţă de vie. Avem identi­
ficată o suprafaţă de peste 100
ha. teren care în prezent nu pro­
duce nimfe. Acest teren, fiind
deluros, îl vom terasa şi apoi
îi vom planta pină în 1965 cu
viţă de vie din soiri de masă.
In felul acesta vom ajunge să
avem peste 40 la sută din su­
prafaţă cultivată cu soiuri de
NICOLAE FENEŞER
preşedintele G.A.C. din Bucerdea
Vineasă — raionul Alba
(Continuare in pag. 3-a)
PROLETARI DIN TOATE TARI LE, UNIŢI-7 A !
Colectivul secţiei I-a
furnale din Combinatul si­
derurgic Hunedoara a în­
cheiat luna iunie cu un
plus de producţie de peste
2.500 tone fontă. La acest
rezultat frumos o contri­
buţie însemnată a adus-o
şi echipa condusă de
prim-topitorul Ioan Bil-
dea.
Prin muncă patriotică
In afara realizărilor obţinute
In producţie, în T^na trecută
muncitorii, tehnicienii şi ingi­
nerii secţiei turnătorie nr. 1 a
Uzăhpi „Victoria“ Călan, au
prestat peste 2.800 ore muncă
patriotică. In aceste ore ei au
colectat 25 tone fontă veche,
15 tone fier vechi, au amenajat
o zonă verde în faţa cubilouri-
lor noi şi au făcut curăţenie în
jurul secţie).
Tovarăşii Ion Both, Victor
Simionescu, losif Craşca II,
Ioan Hodorog, Ilie Moldovam,
Petru Stamatescu şi alţii s-au
situat in fruntea acţiunilor.
DIONISIE MUNTEANU
corespondent nică. In ultimele zile, colecti­
—o -
In a f e n f l a
corespondenţilor
voluntari
şl c o la b o r a to r ilo r
ziarului
„Drumul socialismul ui"
/vw v. /w v w
Redacţia ziarului „Drumul >
socialismului“ organizează >
duminică, 8 iulie a. c., l a )
orele 10 dimineaţa, o con- \
sfătuire cu corespondenţii \
voluntari s»i colaboratorii i>
S ziarului. In cadrul consfă-S
|S ftairii se vor comunica şi re-ş
<, zultatele concursului cores-^
pondenţilor voluntari orga-»
nizat de ziarul nostiu. ?
L COLEGIUL DE REDACŢIE >
4 pagini 26 bani
Ritmul praştiei trebuie
intensificat
In această perioadă lucrăto-
rii din agricultură au de eîec-
tuat o mulţime de treburi. Pa-
ralel cu recoltatul paioaselor
şi plantelor furajere, cu lucră-
rile în vii şi in grădinile de le- lor, trebuie ca organizaţiile de
gume, cu ridicarea construcţi-
ilor planificate, trebuie să fie
continuate cu multă perseveren-
tă lucrările de Întreţinere a
culturilor prăsitoare, ştiut fiind ţinere a culturilor. îndeosebi a
faptul că de executarea acesto-
ra la timpul optim şi de cali-
fcate .depinde în bună măsură
sporirea recoltei. Practica a do-
vedit că în unităţile agricole în
care există o bună organizare a
muncii, unde sînt repartizate şi
folosite judicios toate forţele şi
mijloacele, întregul volum de
lucrări agricole se poate efectua
în condiţiile cerute de agroteh­
viştii, mecanizatorii şi lucrăto­ Alba
rii din gospodăriile agricole de
stat din regiunea noastră şi-au
concentrat eforturile spre ter­
minarea celei de a doua praşi-
le la culturile prăsitoare. Folo­
sind din plin toate mijloacele
şl timpul prielnic de lucru, lu­
crătorii din gospodăriile agri­ Oraş Hunedoara 80,7%
cole de stat au reuşit ca pină
la data de 5 iulie să termine
praşila a Il-a la porumb şi car­
tofi. La aceste culturi s-au efec­
tuat, şi cea de a ITI-a praşilă pe
mai mult de 64 la sută din su­
prafaţă. De asemenea, gospodă­
riile colective din raionul Alba
au început praşila a Ill-a Ia
cartofi şi floarea-soarelui. In
celelalte raioane praşila a II-.a
ia cartofi şi floarea-soarelui s-a de construcţii din Deva.
executat pe întreaga suprafaţă,
cu excepţia oraşului regional
Deva şi Hunedoara.
Nu există însă în aceeaşi mă­
sură preocupare pentru urgen­
tarea praşilelor Ia cultura po­
rumbului pentru boabe şi siloz.
Aşa, bunăoară, în raionul Ilia,
nu s-a prăşit a doua bară de QRk-
cit 33 la sută din suprafaţa cul­
tivată cu porumb siloz. Această
lucrare este rămasă in urmă si
Buni gospodari ai blocului
'-kinedoara zilelor noastre cunoaşte bucurie atunci cînd se mută în tru n
o In gospodăriile agricole co­ adinei transformări. In uzină, pe stră­ apartament frumos şi confortabil.
lective — un sector zootehnic pu­ zile oraşului oriunde, te .inhrapinâ Dar odată cu intrarea în noul apar­
ternic dezvoltat! noul. S au construit aici agregate, si­
derurgice puternice, moderne, de mare tament, locatarului îi revine o sarcină
o Cu toată răspunderea; capacitate. Iri acelaşi timp s-au înăl­ deosebit de importantă, aceea de a-1
(pag. 2-a) ţat sute de blocuri în care s-au mutat păstra ca pe un bun propriu, a-1 în­
mii de familii de siderurgişti şi con­ griji şi întreţine iu cele mai bune Con-
o @înd se ţine cont de ceriu structori. Sînt lucruri care umplu de diţiuni. In această direcţie sarcini im­
ţele practicii; bucurie, nu numai inima noastră, a hu- portante revin comitetelor de blocuri,
formate din locatari.
(pag. 3-a)
o Cronica evenimentelor săp­ nedorenilor, ci a Locatarii din blo-,
tămânii ; întregii ţâri. Locuinţa e a ta, cui 61. unde locuiesc
Odată cu senti­ mi-au încredinţat
,(pag. 4-a)
mentul de mîndrte în g rije ş te -o ! importanta sqrcină
pemnauwaM B Mag pentru aceste înfăp­ de preşedinte al co-
tuiri, în inimile * ” —nrunM^s s v r . m i l e t u l u i de bloc.
noastre s-a născut şi dragostea faţă de împreună cu ceilalţi membrii ai co,
ele, grija pentru buna întreţinere şi miletului ne-am propus, ca prin acţiu­
păstrare a lor. Tocmai despre acest lu­ nile ce Ic organizăm cu locatarii, prin
cru aşi vrea să vorbesc în rândurile de întreaga noastră activitate, să facem
faţă, şi în special despre grija faţă de din blocul nr. 61 un bloc model. In<
spaţiul locativ. acest scop am căutat să ţinem o strînsă
Din anul 1948 şi pînă în prezent, legătură cu locatarii. Periodic nc in-
tîlnim şi împreună stabilim ce anume-
în Hunedoara s-au construit 208 blo­ acţiuni mai trebuie organizate. In pro­
curi cu un total de peste 3.600 aparta­ blemele care depăşesc posibilităţile!
mente. Numai de la începutul acestui noastre, cerem sprijinul sfatului popu­
an au fost dale în folosinţă încă 15 lar orăşenesc, lucru cc-1 facem moi1
blocuri cu 440 apartamente. Pînă ia ales cu prilejul şedinţelor semestriale-
sfîrşitul anului numărul apartamen­ de analiză şi instructaj organizate de
telor va creşte cu încă 700. Construirea
apartamentelor reflectă grija pe care o GHEORGHE IONIŢfl
are statul nostru pentru crearea de preşedintele comitetului de bloo
condiţii tot mai bune de locuit. Şi ' Blocul nr. 01 O./lî. Hunedoara
care din noii locatari nu încearcă un
sentiment de profundă recunoştinţă şi (Continuare in pag. 2-a)
:-m=
Săpături arheologice
Această concluzie este înte­
meiată pe faptul că la romani
începând din 26 iunie, colec­ înmormântarea se făcea în sar­
tivul Muzeului regional clin Deva cofage din piatră sau în mor­
a continuat săpăturile arheo­ minte din cărămidă (de forma
logice de la Clnciş. Pină în ul­ unui paralelipiped dreptunghie).
in gospodăriile colective de pe tima zi a lunii s-a reuşit să se Apoi, romanii foloseau în pri­
raza oraşului Hunedoara şi din mul rând pe scară largă siste­
raionul Orăştie. Ţinînd seama descopere la necropola romană mul înhumării, nu cel al inci­
de faptul că în curând va in­ (cimitirul roman) încă 3 mor­ nerării.
cepe din plin secerişul păioase- minte cu împrejmuiri circulare
din piatră. Specialiştii au con­ O parte din ceramica găsită
partid şi conducerile unităţilor statat că modul de înmormân­ în aceste zile nu este de fac­
agricole să ia măsurile cores- tură romană, căci prezintă as­
punzătoare pentru intensifica­ tare era ce! al Incinerării pe pecte ale ceramicii autohtone
rea ritmului lucrărilor de între- din perioada anterioară stăpâ­
Ioc, găsindu-se în stratul de nirii romane în Dacia.
praşilei porumbului pentru boa- cărbune din fiecare mormînt
be şi siloz, lucrare hotărâtoare Este demn cie reţinut şi fap­
pentru sporirea producţiei la obiecte ca: urne funerare (ul­ tul că . atît necropola romană
bectar.
cioare de lut ars), oase calci­ din Cinciş, cit şi vila aflată in
Situaţia praşilei a Il-a la porumb
nate, opaiţe, piroane, mărgele, imediata apropiere a acesteia
pentru boabe la data de 5 iulie a.c. fragmente de cuţite etc. S-a
datează din timpul stăpânirii
tras concluzia că mormintele
romane în Dacia, respectiv se­
aparţineau unei populaţii nero­ colul II-III e.n.
mane, se pare băştinaşe, folo­ J. PETRE
sită de către stăpînitorii ro­ corespondent
mani ca lucrători la străvechea
exploatare de fier de la Cinoiş.
Oraş Deva 88,5%
¦B:vrad•
88.4% Fruntaşi ai E. M. Ghelar
87%
84,8%
Orăştie 83.) % |
llia 83,1% |
Sebeş 81.4%
O nouă prom oţie
de constructori
Pe şantierele de construcţii
ale T.R.C.H. au fost reparti­
zaţi zilele trecute o nouă pro­
moţie de constructori. Ei sânt
absolvenţi ai şcolii profesionale
NISTOR DODU ZAHARIrA GHERGHESCU
şef de brigadă la orizontul
Astfel au fost repartizaţi pe VI. Brigada condusă de el se artificier. Organizîndu-şi bine
şantiere un număr de 29 insta­ munca, ajută din plin pe mi­
latori sanitari, 32 instalatori numără printre fruntaşele neri în realizarea sarcinilor
electrici, 28 zugravi şi 65 zi­ întrecerii socialiste de la
dari. de producţie.
această exploatare.
^SSOMz
Oameni ia strunguri¦
ţ* Hala uriaşă a atelierului me- la şcoala căruia au crescut s-a mulţumit niciodată cu ce
canic, cu maşinile unelte rîn- numeroşi strungari de elită. ştia. învăţa mereu. Aici a de­
» duite perfect, nu dă nicidecum Omul acesta- a ajuns nu numai venit un om de nădejde“. To­
j impresia că te afli într-o sec- să cunoască toate reperele varăşul Bălie nu ştie nici as­
} ţie a vreunei uzine construc- principalelor agregate şi ma­ tăzi ce-o fi gindit atunci Mu­
0 toare de maşini. Dimpotrivă. şini. dar să le şi „simtă“.
' Intre strunguri, freze, rabote- Pentru el nu există vreun agre­ neanu. Poate însă să ne spu­
$ ze şi celelalte maşini simţi din gat. mai important pe care să
^ plin pulsul puternic dl Com- nu-l „vadă“ în ansamblul său, nă, că tinărului strungar i se
ţt binatului siderurgic hunedo- in funcţiune. De aici pleacă şi încredinţează astăzi repere
t rean. Aceasta pentru că oa- pasiunea cu care strunjeşte
\ menii, cu maşinile şi piesele atît piesele simple cit şi cele dificile şi că n-a dat înapoi
\ ce le fa.c, sînt organic legaţi mai. complicate, de aici şi se­ de la greu niciodată. Comu­
^ de activitatea jurnaliştilor şi cretul faptului că pentru co­ niştii l-au primit în rîndurile
f cocsurilor, oţelarilor şi lami- munistul Samoilă Cunţan nu lor. CU despre învăţătură, Mu­
f natorilor. Iar aceştia din urmă există noţiune de rebut. neanu a încheiat clasa X-a se­
t îi simt alături de ei, le simt L-am mai cunoscut pe fre­ rală cu rezultate foarte bune.
{ sprijinul în buna funcţionare zorul Cazimir Bescaliuc, un Şi nu se va opri el aici.
$ a agregatelor.
alt specialist al atelierului. Lui rÂm notat in blocnotes, la în­
4 însoţiţi de tovarăşul Nicolae i-au fost încredinţate 7 freze demnul tovarăşului Bălie, m ul­
? Bălie, locţiitorul secretarului moderne, din care una cu co- te nume de oameni care fac
1 organizaţiei de partid din ate- mandă-program şi 3 automa­ cinste colectivului din atelier.
i lier — un om în vîrstă, cu te. Lingă el, supraveghind Despre fiecare din ei ar fi de
l peste 43 de ani de meserie — funcţionarea maşinilor, aju­ spus cîte ceva. Toţi la un loc,
ţ am pornit să. facem cunoştin- toarele sale — Petru Gostian lucrează în unicate sau în se­
r ţă cu colectivul care, aşa cum şi Cornel Popa. Sînt doi tineri rii scurte peste 10.000 de re­
avea să spună un tovarăş, „lu- la 18 ani, debutanţi in meserie. pere lunar, de la cel mai sim­
J crează piese pentru toate s-ec- Comunistul Bescaliuc va avea plu şurub, la complicaţii melci
$ ţiile combinatului, de la can- insă grijă ca „debutul“ aju­ globoidali cu 4 începuturi, de
ţ tină pînă la laminorul de 650 toarelor sale să fie cit mai
i mm“. La strungurile paralele rodnic. la piesa de cîteva grame, la
? mici şi mijlocii am văzut un cele uriaşe de ordinul a 18-
20 de tone. S-ar mai putea
vorbi mult despre cei 36 elevi
ai liceului seral, despre căută­
f om în vîrstă, în pragul pen­ In atelierul mecanic pasiu­ rile lor zilnice spre o muncă
nea pentru meserie, pentru în­ tot mai spornică.
ît siei. alături de doi tineri. Era văţătură se transmite de la
V/iliam Heffner, veteranul ate- un om la altul. Dacă unul Şi mai ales trebuie vorbit
părăseşte atelierul plecînd să despre faptul că oamenii din
f Herulul,• omul cose a petrecut devină maistru ori inginer, atelierul mecanic sint sprijin
noului venit i se spune „Ştii de năidejăe al jurnaliştilor, oţe­
I Ungă strungul său 44 de ani cine a lucrat aici ? Ştii cum a larilor, laminatorilor, al tutu­
lucrat? Vezi, nu-l fă de ror siderurgiştilor în lupta
din viaţă. Acum este tot strun- pentru sporirea producţiei, de
r is !“. Aşa s-au întimplat lu­ metal. De aceea nu se simte
5 par şi în plus „dascălul“ celor crurile cu tinărul Francisc in atelierul mecanic o atmos­
feră simplă, „de atelier“, ci
$ doi tineri. Le vorbeşte sfătos, Muneanu. Venise la un strung pulsul puternic şi permanent
paralel mare. I s-a spus a- al marelui combinat siderur­
ţ cu răbdare, destăinuindu-le cu tu n c i: „Aici a lucrat Clement gic.
Negruţ, unul din cei mai pri­
I generozitate tainele şi măies- L. MĂGUREANU
cepuţi strugari ai noştri. Nu
{ . tria strungăritului.
\ in aceeaşi, parte a atelieru-
jl lui munceşte Samoilă Cunţan,
ţt tot strungar. Este şi el unul
f din specialiştii atelierului, om
4
-sit,'iu ^ «a».