Page 18 - 1962-07

w* » vnm tvz m cm itsM ULUî «C>
HKflBBBSSL_ja5i7iLÜHE®
Mr. 2343

In gospodăriile agricole colective

un sector zootehnic

puternic dezvoltai! Cu toată răspunderea

In regiunea Hune'doara exis­ 'Âvînd In vedere sarcinile tra ­ din gospodăriile colective este şl 97 de adunări populare la care modul în care se desfăşoară ac­

tă condiţii naturale prielnice sate de către Plenara C.C. al procurarea la timp a scroafelor au participat cîteva mii de ce­ ţiunile din cadrul contribuţiei

dezvoltării creşterii animalelor. P. M. R. din 30 iunie — 1 iulie pentru prăsită cit şi a oilor. tăţeni. Cifre cave ilustrează de voluntare.

Păşunile şl flneţele naturale re­ 1961 şi a recomandărilor comi­ Creşterea păsărilor, şi mal fapt Interesul cu care masele de O bună acltvltate In această

prezintă 58 la sută din supra­ siei pentru problemele creşterii ales a păsărilor de apă, trebuie camenl al muncii din raionul direcţie au desfăşurat sfaturile

faţa agricolă a regiunii iar din animalelor de la Consfătuirea să fie dezvoltată in toate gospo­ Haţeg au participat la stabili­ populare din comunele Boşorod,
terenul arabil, peste 13 la su­ pe ţară a ţăranilor colectivişti, dăriile colective din regiunea
tă se cultivă cu plante de nu­ au fost luate o serie de măsuri noastră. rea unor acţiuni viitoare, care Bretea Strei şi Sălaş care plnă

să le facă viaţa mai frumoasă, la această dată au reuşit să În­

treţ. Creşterea animalelor a con­ care să asigure sporirea efecti­ Paralel cu sporirea efectivu­ mai înfloritoare. In aceste adu­ caseze In întregime sumele vo

stituit o ocupaţie de bază a velor şi creşterea producţiilor lui de animale trebuie să se nări miile de ţărani colectivişti tate. De altfel, ca minare a

populaţiei locale care a clştigat animaliere. In planurile de pro­ acorde toată atenţia asigurări! au hotărît volumul contribuţiei muncii desfăşurate, pe întregul

o bogată experienţă In această ducţie ale gospodăriilor agricole adăposturilor. In acest an vor voluntare şl destinaţia pe care raion s-a reuşit In primul se­

direcţie. In cursul anului 1961 colective s-a prevăzut ca plnă trebui să se dea in folosinţă 22?, s-o dea acestor fonduri. Ca de mestru să se încaseze 75,4 la

s-a înregistrat o creştere în­ la sfîrşitul acestui an numărul grajduri, 155 cocine, 95 saiva­ fiecare dată şi cu această oca­ sută din volumul contribuţiei

semnată a numărului de anima­ bovinelor să crească la 52.000, ne şi 43 coteţe de păsări. La zie deputaţii din sfaturile popu­ voluntare.

le proprietate obştească a gos­ al ovinelor la 120.000 iar al por­ gospodăriile colective din Sebeş, lare, în frunte cu comuniştii, Atenţie s-a acordat în acelaşi
podăriilor colective. Numărul cinelor la 25.000. Pentru anu! Orăştie şi Deva se vor construi s-au dovedit a fi cel mai buni timp şl executării lucrărilor vo­
bovinelor a crescut cu peste 1965 aceste cifre vor fi aproa­ gospodari. La îndemnul lor, ce­ tate a se realiza din contribu
14.000 capete, al porcinelor cu pe dublate. trei complexe avicole iar la tăţenii au chibzuit îndelung asu­ ţia voluntară. Intr-o serie de
aproape 9.000 capete, Iar al ovi­ G.A.C. din Mihalţ un complet pra lucrărilor care să ie exe sate au fost procurate mare par­
nelor cu 18.000 capete. Aceste In scopul realizării acestor cute din contribuţie voluntară, te din .materiale. Aşa, rde pildă,
sarcini, consiliile de conducere de creşterea şi tngrăşarea por­ asupra gradului de urgenţă a la construcţia căminului cultu­
cilor cu flux continuu. lor. Şi în multe locuri entu­ ral din Crăguiş s-au procurat
ziasmul cu care au fost pri­ 15.000 bucăţi cărămizi: pentru
rezultate, care ilustrează dezvol­ ale gospodăriilor colective tre ­ Consiliile agricole raionale şi mite propunerile, s-a văzut din dispensarul din Demsuş s-au
prima clipă. Un mare număr de procurat 40 m.c. piatră, 35.000
tarea considerabilă a sectorului buie să se preocupe cu şi mai orăşeneşti vor trebui să anali­ cetăţeni şi-au achitat partea buc. cărămizi şl 5.000 kg. var.
din contribuţia voluntară ce Ie .In acelaşi timp un număr de 6
zootehnic, se datoresc în mare multă răspundere de procurarea zeze situaţia efectuării construc­ reveneau chiar în adunarea lucrări au fost terminate com­
populară. Astfel, în satul Peş­ plet. Printre acestea sînt Îm­
parte sprijinului substanţial dat animalelor. Dacă gospodăriile ţiilor şl să mobilizeze toate for­ tera s-a încasat în cadrul adu­ prejmuirea şcoiiî dîn Ostrov,
nării 50 la sută din suma vo­ construcţia de poduri In Hobi-
gospodăriilor colective de către colective din Apoldul de Jos, ţele la realizarea lor avînd mai tată, laa* Ia Răchitova, s-a în­ t.a şi Silvasul Inferior şi altele.

stat, sub formă de credite. Gos­ Pianul de Jos, Gîrbova, Teiuş, ales în vedere că din cele 866

podăriile colective s-au preocu­ Galda de Jos şl altele au reali­ obiective planificate au fost

pat Insă nu numai de creşte­ zat aproape în Întregime pla - atacate doar 250.

rea numerică a sectorului zoo­ nul de cumpărări, nu peste tot In scopul sporirii producţiei casat 1.000 lei, la Clopotiva 435 De asemenea, au fost Începute
tehnic, ci şl de îmbunătăţirea s-a procedat Ia fel Deşi se cu ­ animaliere nu trebuie deloc ne­
Însuşirilor calitative ale anim a­ noaşte faptul că este mai ren­ glijată selecţia animalelor cit şi lei etc. lucrările şi sînt în curs de exe
lelor. Datorită furajării raţio­ tabil pentru gospodăriile colec­ furajarea lor raţională. Cu spri­
nale şi îngrijirii cu deosebită tive să cumpere vacile la înce­ jinul organelor de specialitate, In cadrul adunărilor respecti­ cutie la alte 57 construcţii
atenţie a animalelor, s-au ob­ put de an, totuşi, gospodăriile selecţia se practică în mod sis­
ţinut producţii mari, care au colective din Strei, Plopi. Bir tematic în gospodăriile colecti­ ve s-au stabilit executarea a o Printre acestea sînt construcţia
adus gospodăriilor colective în cea Mică, Veţel, Bîrsău, Tisa şi ve din Cîlnic, Pricaz, Turdaş, serie de lucrări de' strictă nece­ căminelor culturale dîn Fărcă-
anul trecut un venit de peste altele au cumpărat un număr Spini, Mărtineşti şi Orăştie. sitate. Atenţia a fost acordată din, Vîlcele Bune, Bretea Ro-
30.600.000 lei, ceea ce reprezin­ foarte mic de animale. in primul rînd lucrărilor înce­ mînă şi altele.
tă 34 la sută din totalul venitu­ Dr. LIVIU BEJAN
rilor obţinute de către gospo­ O problemă importantă care pute şl neterminate. Cu acest Rezultatele puteau fi Insă mult
dării. Venituri cuprinse între trebuie să stea în centrul preo­ şeful secţiei creşterii animalelor
55-75 la sută din totalul celor prilej s-a votat construcţia unei mai bune dacă toate comitete­
cupării consiliilor de conducere din cadrul Consiliului agricol
şcoli de 4 ani în satul Nalaţi, le executive ale sfaturilor ponu-
regional

obţinute prin vînzarea produ­ continuarea lucrărilor la alte 8 Iare comunale ar fi acordat VEDERE DIN IVUlPENI

selor animale au obţinut nume­ in Valea Jiuiui şcoli de 4 ani la Hăţăgel, Rlu da atenţia cuvenită realizării lu­

roase gospodării colective, prin­ Mori ş.a., executarea de repa­ crărilor din contribuţia volun­

tre care se numără şi gospodă­ Mai multă preocupare fa ţă de Festivalul raţii capitale la 5 şcoli, con­ tară. Sînt unele comune ca de *

strucţia a două cămine cultu­ pildă Clopotiva, Rlu de Mori, Buni gospodari ai blocului

riile colective din Benlc, Pricaz, ,Pe plaiurile Hunedoareii( rale la Crăguiş şi Lunca Cer­ Rlu Alb şi altele, unde s-a în­
Dobîrca, Cîlnic şi altele.
nii, cît şl continuarea lucrări­ casat doar 22-33 Ia sută din su­ (Urmare din pag. l-a) najat un solar unde se pot juca ne-'
stingheriţi. Periodic organizăm cu lo­
De peste o lună de zile se desfă­ trul Goroieşti, căminul cultural din lor la alte 12 cămine culturale, mele votate. Ca urmare, in aces­ Comitetul executiv. Astfel, în urma pro­ catarii acţiuni de întreţinerea spaţiilor
şoară în regiunea noastră faza raio­ Băniţa, (director Popa Maria) a pre­ punerilor făcute de locatari şi a acţiu­ verzi. La toate aceste acţiuni am efec­
nală (orăşenească) a Festivalului re­ zentat numai brigada artistică de a- construcţia unui dispensar la te comune şi lucrările votate se nilor întreprinse de comitetul executiv tuat pînă acum peste 760 ore de mun­
gional al cîntecului şi dansului „Pe gitaţie şi doi solişti, iar căminul cul­ al sfatului popular, ne întocmim planuri că patriotică, efectuînd lucrări in va­
In editura tehnică plaiurile Hunedoarei“. Sute de formaţii tural din Iscroni (director Bonca Ti- Demsuş şl multe alte lucrări. Au execută într-un ritm nesatis­ de activitate trimestriale. Planurile ai! loare de cîteva mlf Iei.
din regiune se întrec pentru a se pre­ tus), din nou nu s-a prezentat (!) lost întotdeauna prelucrate cu locatarii,
„MECANIZAREA zenta cu cinste la concurs. Planul de lost votate astfel 110 lucrări din făcător. repartizîndu-se sarcini concrete pe fie­ Dar în atenţia noastră stă şi felul
ŞI AUTOMATIZAREA măsuri al comisiei orăşeneşti Pelroşani In cadru! cluburilor sindicale orga­ care 27 sînt în continuare. Pen­ Experienţa pozitivă acumula­ în care sînt îngrijite apariamei iţele.
nizarea -spectacolelor a fost în schimb tru buna desfăşurare a lucrări­
TURNĂTORIILOR“ lor au fost alese 98 comitete de tă în raionul Haţeg privind în­
cetăţeni care cuprind 525 co­ făptuirea lucrărilor prin contri­

380 pagini 22,80 lei pentru organizarea festivalului „Pe pla­ mai bună. Repertoriul brigăzilor artis­ lectivişti din cei mal harnici şi buţia voluntară demonstrează că care în parte. Lunar, comitetul de) In acest scop in planul nostru do

Sartea „Mecanizarea şi auto­ iurile Hunedoarei“ stabilea sarcinile tice de agitaţie în majoritatea cazurilor buni gospodari. aici sînt largi posibilităţi pen­ bloc organizează o scurtă analiză a muncă ne-am prevăzut să vizităm sâp-

-rrn matizarea turnătoriilor“ de N. V. ce'reveneau unităţilor cuiiural-artistice, a fost mai bine alcătuit, textele mili- Dar odată votate sumele res­ tru realizarea unor construcţii modului cum se îndeplinesc sarcinile tămînal cel puţin două apartamerne.
Okromeşko, tradusă din limba cit şi centrele unde să se desfăşoare tînd pentru rezolvarea unor probleme pective, în atenţia sfaturilor dc interes obştesc Importante. din plan. La aceste analize participă dei Cu prilejul vizitei disculâm cu locata­
rusă, cuprinde descrierea maşi­ fazele orăşeneşti. In general, un plan actuale de viaţă şi producţie. Au fost populare , a stat intensificarea Succesele obţinute plnă acum obicei pe lîngă locatari şi deputatul rii şi probleme legat* de buna con­
nilor şi utilajelor folosite în tur­ bogat, cu măsuri colierele. totuşi uncie cazuri în care s-au tra­ acţiunilor pentru colectarea lor. treb-, !e să constituie însă un im­ din circumscripţia noastră. vieţuire în bloc şi alte aspecte edn
nătoriile moderne, cu un înalt tat probleme minore sau „în general" bold în activitatea de viitor. cativc. In urina viz’telor, în şedinţele
grad de mecanizare a lucrărilor Din punct de vedere al organizări], (clubul minier Petrila, E. M. Petrila, In această acţiune au fost fo­ Pentru desfăşurarea in cele mai buna lunare de analiză căutăm să eviden­
de bază şi auxiliare. desfăşurarea acestor faze a lăsat însă U.E Vulcan, E.M. Băniţa). V. F. condiţiuni a activităţii comitetelor de ţiem locatarii care întreţin bine apari
mult de dorit. Neprezeritarea lâ data losite toate formele muncii or­ blocuri, Gomitetul executiv al sfatului tamentele, care participă la acţiunile
Materialul expus în carte este stabilită a unor cămine culturale (Ba­ Formaţiile muzicale şi coregrafice popular orăşenesc a întocmit instruc-
ganizatorice de masă. De aseme­
bogat în exemple practice de ţiunl privind sarcinile şi atribuţiile
realizare a mecanizării diferite­ niţa, Girnpa, Iscroni) sau prezentarea şi-au alcătuit şi ele repertorii bune. nea, periodic, comitetele execu­ De la munte, acestor comitete. Instrucţiunile au fost de muncă patriotică şi au comportare
lor operaţii, cu indicarea solu­ doar de formă la concurs, a făcut ca Nivelul interpretării a fost însă sub tive au analizat în şedinţele loi afişate pe casa scării* la intrarea în civilizată. In acealaşi timp au fost
întrecerile festivalului să nu se ridice posibilităţi. Aşa este cazul fanfarei din amintiţi şi locatarii care au abateri

ţiilor constructive, a caracteris­ la nivelul posibilităţilor şi al cerinţe­ Vulcan, ai orchestrelor de muzică uşoa­ modul cum se desfăşoară lucră­ la mare bloc. de la regulile de convieţuire.
ticilor tehnice şi a eficienţei lor. Este cazul să amintim aici despre ră din Petriia şi Vulcan, al echipei de rile votate din contribuţia vo­ Trebuie să mai arăt, dc asemenea,
economice a utilajelor folosite faza organizată la Jieţ, unde trebuia dansuri din Gîmpul lui Neag etc. luntară. In cadrul a 7 sesiuni Zilele trecute răsfoiam con­ Din iniţiativa comitetului de bloc au
în acest scop. Sînt indicate prin­ să se prezinte şi căminele culturale ale sfaturilor populare comuna­ că în atenţia noastră a stat şl pro­
cipalele direcţii de introducere din Băniţa şi Iscroni. Strădania gaz­ Comisia orăşenească a Festivalului fost organizate o serie de acţiuni de blema organizării timpului liber al co­
regional al cîtecului şi dansului „Pe întreţinere şi înfrumuseţarea blocului piilor. Dc comun acord s-au stabilit oro
şi dezvoltare a automatizării în şi apartamentelor. Atît în interiorul cit

delor de a face o primire tovărăşească plaiurile Hunedoarei, va trebui să ia le, pe ordinea de zi a fost în­ dicile agenţiei O.N.T. Carpati şi în exteriorul blocului există o cu­ pentru joaca copiilor în aşa fel incit!

turnătorii, fiind astfel prezentate, artiştilor amatori şi de a transforma astfel de măsuri îneît la faza regio­ scrisă această problemă. La ni­ din Deva. răţenie perfectă. In fiecare an, prin să nu conturbe liniştea locatarilor in
din punct de vedere constructiv, intr-un adevărat schimb de experienţă nală Valea Jiului să se prezinte cît velul raionului, în fiecare lună, Sinaia, Eforie, Herculane, contribuţia locatarilor se repară şi zu­ timpul de odihnă.
funcţional şi economic, linii şi spectacolele, a rămas fără rezultate. mai bine. cu prilejul şedinţelor de lucru grăveşte casa scărilor. De asemenea,
maşini automate folosite în tur­ Ge1e două cămine culturale mult aştep­ cu preşedinţii şi secretarii sfa­ Olăneşti, Mamaia... aici au ple­ zilnic se face curăţenia scărilor. în munca noastră însă, un sprijin
nătoriile din Uniunea Sovietică tate nu . s-au prezentat la concurs. PETRE AGOPIAN turilor populare se analizează cat sau vor pleca mii şi mii deosebit de important l-am primii din
şi din alte ţări. Programat din nou, în fază, la cen­ de oameni ai muncii din regiu­ In exteriorul blocului, prin muncă partea grupei de partid din bloc. Aceas­
metodist principal nea noastră. Care erau profe­ voluntară, s-au amenajat zone verzi, ta ne-a ajutat şi îndrumat permanent
Casa regională a creaţiei populare

siile înscrise acum 20 de ani rondourî cu flori, alei. In jurul blocu­ activitatea noastră. Experienţa dc pînă

sa a în dreptul numelor vizitatori­ lui există un adevărat părculeţ, unde acum va fl un imbold pentru activi-!
lor Sinaici, de pildă ? „Om dc
tru această frumoasă misiune afaceri", „Antreprenor", „Agri­ s-au pus bănci. Pentru copii am ame­ tatea de viitor. ,I
se realizează în institutul nostru
I în cadrul disciplinelor pedago­ cultor“ (citeşte: moşier), „In­
gice şi metodice de profil, pre­ dustriaş DIN PJtOGUâMUL BE
cum şi în cadrul practicii pe­
S-au dus... I-a alungai mina

An de an, mai îpulţi, tot mai alegerea profesiunii trebuie să ţara .noastră, trecutul glorios dagogice care se va desfăşura în grea a poporului, le-a risipit ,
mulţi absolvenţi, părăsind băn­ ne conducem după aptitudinile de luptă al poporului etc. anii II şi HI de studii la ca­ şleahta în cele patru vînluri.
cile şcolilor medii se văd puşi candidatului şi după nevoile drele cu o bogată şi valoroasă In vilele in care au huzurit al­ 8 IULIE 1962 comedie, de Vădim Korostilov; 21.22
în situaţia de a da răspuns în­ economiei naţionale. Cei ce au predilecţie pentru tădată fel de fel de ,.oameni PROGRAMUL I: 6.00 Goncert de Muzică; 21.45 Melodii populare romîi
trebării: „pe ce drum să apuc?“. artă vor găsi cîmp de mani­ experienţă pedagogică, în şcolile de afaceri“, au venit cei ce dimineaţă; 7.15 Muzică de balet; 8.00 neşti; 22.33 Muzică de dans.
In ceea ce priveşte primul festare a aptitudinilor şi de muncesc. Si nimeni nu găseşte Şcoala şi v ia ţa ; 8.20 Muzică distracti­
Iată că răspunsul la această criteriu — aptitudinile candi­ cultivare a talentului la facul­ medii şi de 8 ani din oraşul Ti­ nimic surprinzător atunci cînd vă interpretată de mici form aţii; 8.50 PROGRAMUL II: 7.00 Din foklo-,
întrebare nu mai suportă amî- datului — institutul nostru, ofe­ tăţile de muzică sau la faculta­ în registrul celor veniţi la odih­ Muzică simfonică; 9.30 Teatru la mi­ rul popoarelor; 7.30 Gîntece şi marşuri
nare. A sosit ziua cînd acest ră cele mai largi posibilităţi. tea de arte plastice. mişoara. . j nă citeşti profesiunile: miner, crofon pentru copii: „Marele vrăjitor“, sportive; 8.30 Gtubul voioşiei; S.30
răspuns a devenit scadent prin Cele 8 facultăţi ale institutului o[elar, învăţător, zugrav, fttrna- adaptare radiofonică de Aurel Gerbu, Muzică de estradă; 10.00 Arii şi duete
luarea unei hotărîri. satisfac prin varietatea profilu­ Facultatea de educaţie fizică In ceea ce priveşte cei de-al list, zidar... Aşa şi este firesc. după piesa cu acelaşi titlu de V. Gu- din opere; 10.30 Revista presei străine;
lui ştiinţific o largă gamă de a institutului nostru aşteaptă barev; 10.30 Formaţii artistice de 11.40 Noi înregistrări de muzică uşoa-:
Examenul de maturitate nu se aptitudini. ai drag pe toţi cei ce doresc doilea criteriu al alegerii profe­ amatori în studiourile noastre; 11.00 ră de compozitori din ţări socialiste;
soldează numai cu un certificat să-şi perfecţioneze cunoştinţele, Gîntece şi dansuri populare din ţâri 13.00 Program muzical pentru oamenii
(diplomă etc.), care atestă pre­ Dacă tînărul este pătruns de priceperile şi deprinderile mo­ siunii — nevoile economiei na­ socialiste; 11.30 Vorbeşte M oscova!; muncii aflaţi Ia odihnă în staţiunea
gătirea intelectuală şi practică dragoste pentru limba şi litera­ trice în toate ramurile sportu­ ţionale — tinerii candidaţi vor 12.00 Interpreţi de muzică uşoară; Slănic-Moldova; 14.30 Cine ştie cîşti-i
pentru viaţă, ci el atestă, desi­ tura noastră naţională, va găsi lui şi educaţiei fizice. 12.25 Programe muzicale alcătuite de g ă ; 15.15 Goncert de muzică din ope­
gur şi maturitatea voliţională a la facultatea de filologie locul găsi răspunsul în documentele ascultători; 13.10 De toate pentru to ţi; rete ; 16.00 Oameni şi fapte; 16.08 In­
adolescentului. Iată de ce luarea unde să-şi dezvolte aptitudinile !4.05 Pentru fiecare cîte o melodie;
* hotărîrii incumbă responsabili­ ş‘ să-şi manifeste această dra­ Congresului al III-lea al P.M.R., Trufa Candin este colectivist 15.00 Program pentru iubitorii muzicii terpreţi de muzică populară romîneas­
tate din partea acestuia şi a goste prin studiu aprofundat şi care prevăd, cu privire la învă- din Buccrdca Vinoasă. A stat populare romîneşti; 15.30 La şezătoa­
îndrumătorilor lui. muncă creatoare. La această fa­ pe malul mării 21 de zile, între re ; 16.10 Gîntece ale compozitorilor că ; 17.25 Călătorie muzicală; 18.05
cultate mai există două sec­ ţărrilnt: încheierea generaliză­ 10 şi 30 iunie. Zidarul Miron noştri; 16.15 Piese romîneşti pentru
In ţara noastră, regimul de ţii pentru limbile rusă şi ger­ Dănilă din A Iha lulia. va mer­ fanfară; Suită bănăţeană de ion To- Muzică din operete ; 19.30 Muzică popu­
democraţie populară a creat mană, iar limba rusă şi lim­ rii învăţămîntului de 7 ani şi ge tot acolo la 20 iulie. La 8 tan ; 16.25 „Melodii., melodii“ — emi­
asemenea condiţii incit fiecare ba franceză se fac la toate !a- trecerea la învăţămintul de 8 iulie va pleca la Eforie docto­ lară romînească; 20.05 Litoralul cîu-
tînăr să-şi poată alege nestin­ cultăţile, sub forma unor cursuri După cum se poate vedea, ani (sarcină care a şi început riţa Maria Munleanu din Hu­ siune de muzică uşoară romînească;
gherit drumul în viaţă. Şi pen­ facultative. există toate condiţiile ca tinerii să se realizeze). Institutul nos­ nedoara. Poate că minerii Al- tat de compozitorii noştri de muzică
tru aceasta nu i se cere tînă- care vin la Institutul nostru tru, ca şi celelalte institute si­ măşan Ion din Barza şi Gichi- 16.50 Program de muzică populară ro­
rului candidat decît dragoste Interesul pentru natura, pen­ să-şi poată alege drumul potri­ milare din ţară, are sarcina de sean Ioan din Ccrtej nu se cu­ uşoară ; 22.00 Muzică dc dans.
pentru profesia aleasă, aptitu­ tru legile ei, dorinţa de a-i pă­ vit, înclinaţiei şi aptitudinilor a pregăti cadrele didactice ne­ nosc între ei. Dar nimic nu-i mînească pentru fruntaşii recoltelor
dini şi un bagaj de cunoştinţe. trunde in taine şi de a-i smulge lor. Bineînţeles că pe lingă cesare scolii de cultură gene­ va împiedica să facă cunoştinţă BULETINE DE ŞTIRI Şl RADIO­
darurile, pentru om, pentru aceste înclinaţii, tînărul sau tî- rală de 8 ani. (In acest an plea- la Eforic-sud între 8 şi 19 iu­ bogate; 17.15 Arii din operete; 17.30
Au rămas de domeniul amin­ nâra care se hotărăşte să vină . că de pe băncile institutului lie. cînd sc vor afla acolo JURNALE: 7.00; 13.00; 22,00; 23.52
tirilor — pentru cei ce le-au trăit prosperitatea şi bucuria lui, toa­ la institutul nostru va trebui să nostru prima promoţie de ab­ amendai. Muzică; 19.50 Valsuri; 20.00 Teatru
— acele vremuri cînd alegerea te acestea şi le poate realiza ti­ aibe o atitudine mai generală solvenţi care va lucra in şcoala (programul I) 7.50 14.00; 18.00; 20.00;
drumului în viaţă era condiţio­ nărul sau tînăra care va urma — dacă o putem numi aşa — de 8 ani). la microfon — premieră „Balul florilor“, 23.00 (programul II).
nat de posibilităţile financia­ facultatea de ştiinţele naturii dragostea pentru copil. Căci, in­
re ale candidatului, după cum şi cunoştinţe agricole. diferent dacă va studia chimia Profilul şti inţifico-pedagoglc Este lungă, foarte lungă enu­ __________________________• " - •¦¦a
tot ca o curiozitate a trecutului merarea tuturor oamenilor mun­
socotim astăzi tipul de student Răspunsul la problemele mari sau filologia, dacă se va dedica al institutelcr pedagogice de 3 cii din regiunea noastră care PENTRU 24 ORE
care-şi alegea facultatea „dlnd ale epocii — zborul interplane­ artelor sau sportului, tînărul ani asigură studenţilor o pregă­ se pregătesc să plece la munte
cu banul“. tar, maşinile de calcul, semi- care va pătrunde în institut, tire de specialitate de grad uni­ şi la mare, care sînt în clipa Vreme nestabilă cu cerul mal mult
conductcirii. aplicarea izotopi­ peste 3 ani va trebui să fie pre­ versitar şi calificarea de profe­ de fufă acolo sau care abia s-au noros ziua. Vor cădea averse de ploi.
Astăzi în şcolile noastre se lor radioactivi în diferitele do­ gătit pentru a împărtăşi altora sor pentru şcoala de 8 ani. Con­ înapoiat. Drumul dc la gura Temperatura variabilă, va ii cuprinsă
desfăoşară o sistematică şi per­ menii, radiochimia etc., — il — copiilor oamenilor muncii — form prevederilor în vigoare, ab­ cuptorului sau din adîncurite ziua între 17 şi 23 grade, iar noaptea
severentă muncă de orientare află tinerii care vor frecventa ceea ce a însuşit el. Şi acest lu­ solvenţii acestor institute îşi galeriilor şi pînă pe malul ar­ între 10 şi 15 grade. Vîntul va sufla
cursurile facultăţilor de mate­ cru trebuie să-l facă cu multă pot continua studiile la facultă­ gintiu al mă: ii sau pînă la po­ potrivit cu intensificări din sectorul
profesională astfel că la absol­ matică, fizică şi chimie. dragoste şi cu deosebită price­ ţile de 5 ani. Ba mai mult : în tecile umbrite ale munţilor este vest şi sud-vest.
pere. „Aceasta, spunea tovară­ astăzi un drum foarte scurt, un
virea şcolii medii, tînărul are o La facultatea de istorie şi geo­ şul Gheorghe Gheorghiu-Dej la momentul în care se va comple­ drum pe care-l străbate cu uşu­ PENTRU URMĂTOARELE
Congresul învăţătorilor, este cu ta necesarul de cadre pentru rinţă oricine. 3 BILE
imagine precisă a viitoarei lui grafie, tinerii vor face cunoş­ clasele I—VIII. actualele insti­
adevărat o misiune frumoasă şi tute de 3 ani se vor transfor­ Si ceea ce mi se pare mai Vreme nestabilă cu cerul variabil şi
profesii. Ba mai mult, el s-a tinţă cu evoluţia şi dezvoltarea înaltă, eire cinsteşte şi înnobi­ ma în institute pedagogice cu o frumos este faptid că această
călătorie nu miră pe nimeni. Ea
pregătit chiar de pe băncile societăţii omeneşti, vor cunoaş­ lează pe acela căruia îi este în­ durată de 5 ani, asigurîndu-se face parte din şirul foarte lung
credinţată. Este o mare satis­ al lucrurilor, al faptelor şi in­
şcolii pentru această profesie. astfel o pregătire unitară pen­

facţie morală şi o mare fericire tru toate gradele învăţămîntului

să dai societăţii, ţării tale, ele­ de cultură generală. timpitirilor integrate organic tn
cotidianul nostru socialist.
mente valoroase, culte, lumina­ I. DRAGAN,
te, capabile de fapte de ispra­ GEORGE RADU
vă“. lector la catedra de pedagogie
Institutul pedagogic de 3 ani
Este îndeobşte cunoscut că in te temeinic planeta noastră, îndrumarea şi pregătirea pen­
Timişoara temperatura în uşoară creştere.