Page 19 - 1962-07

rîr. 2343 rmvMvn socm uaM VLvi psg.»

O sarcină actuală a organizaţiilor de partid Califaiea, obiectiv principal al întrecerii socialiste

Selecţionarea propagandiştilor Cînd se ţine cont de cerinţele

pentru noul an de învăţămînt practicii

După desfăşurarea convorbiri­ pe lingă selecţionarea unul nu­ Faptul că mecanicii de loco- pru lipsa lui de răspundere şl multă atenţie şl răbdare. Ia®
motivă de la depoul C.F.R. Si- superficialitatea în muncă. Ei au dacă nu este executată în tim­
lor recapitulative, în organiza­ măr sporit de propagandişti, să meria conduc trenurile in trasă, propus noi măsuri pentru- îm­ pul afectat poate duce la depă­
că pot să remorcheze trenuri bunătăţirea calităţii lucrărilor şirea procesului tehnologic şi in
ţiile de partid s-a încheiat anul acorde cea mai mare atenţie cu tonaj sporit fără teamă că pe întregul sector. Aşa se face acest caz se ajunge chiar la
maşinile îi vor lăsa în pană, că că acum controlul calităţii se perturbări in transport. O ase­
de învăţămînt de partid. In pre­ calităţilor acestora. La formele pot realiza economii la combus­ execută pe faze de operaţiuni. menea situaţie însă n-a avut loc
tibil şi lubrefianţl, se datorea­ Nici un meseriaş n-are voie să in anul acesta din vina perso­
zent, pe ordinea de zi a adună­ mai simple, mal ales acolo unde ză în mare măsură şi lucrăto­ monteze o piesă pină ce aceas­ nalului de aici. In plus, locomo­
rilor sectorului de întreţinere şi ta n-a fost văzută de maistrul, tivă care să nu fie curăţată
rilor generale ale organizaţiilor organizaţiile de partid vor avea reparaţii al depoului. O locomo­ sau şeful de echipă. La sector după toate cerinţele n-a părăsit
tivă funcţionează ireproşabil a- funcţionează un curs de ridi­ depoul. Controlul calităţii aces­
de bază, a plenarelor comitete­ încadraţi cea mai mare parte a tunci cînd lucrările de întreţi­ carea calificării pentru Între­ tei lucrări se face cu multă mi­
nerea ei sînt executate cu simţ gul personal. Aici se predau de nuţiozitate. Maiştrii şi şefii de
lor de partid, figurează analiza tinerilor membri şi candidaţi de de răspundere, cînd spălările şi două ori pe săptămînă lecţii echipă cercetează cu ajutorul
felului cum s-a desfăşurat Invă- partid, trebuie puşi propagan­ reparaţiile i se fac la timp şl faclelor aprinse, introduse în in­
ţămîntui. Se va vedea cu acest dişti pricepuţi, care să ştie să de bună calitate. De acest ade­ strict legate de cunoaşterea lo­ teriorul cazanului, fiecare ţea-
prilej In ce măsură organizaţi­ explice simplu, convingător, co­ comotivei, de executarea repa­ vă, fiecare colţ şi nu recepţio­
văr sînt pe deplin pătrunşi toţi raţiilor şl Întreţinerilor. In plus, nează lucrarea pină ce nu-i to­
ile de partid au ştiut să îndru­ respunzător nivelului de pregă­ tul în ordine.
me activitatea propagandiştilor, tire a cursanţilor toate proble­ lucrătorii sectorului. De altfel, calitatea producţiei a devenit
a întregului învăţămînt spre o mele legate de politica partidu­ cu adevărat obiectivul principal De menţionat că în ultimele
mai mare eficacitate în educa­ lui nostru, precum şi Statutul practica le-a dat ocazia să-l ve­ al întrecerii socialiste. Ea este trei luni numărul spălărilor
rea membrilor şi candidaţilor de partidului. urmărită zilnic, cu toată minu­ executate de sectorul întreţi­
partid, în legarea lui mai sferîn- Asigurarea în viitorul an a rifice... nere şi reparaţii a depoului este
să de practică, de sarcinile con­ unul mai ridicat nivel ideolo­ ţiozitatea, pe fiecare om şi echi­ cu 10 mai mare decît cel pla­
gic, a unui caracter educativ In primul trimestru al anu­ pă. In consecinţă, un caz simi­ nificat. Cit despre calitate, me­
crete ale construcţiei socialiste. sporit şi a unei mai mari efi­ Strungarul Svoboda Adalbert de la U.R.U.M. Petroşani îşi
Făcînd bilanţul unul an rod­ ciente practice a invăţămîntu- lui, prin luna aprilie, o loco­ lar ca cel petrecut cu Gheorghe canicii spun că e foarte bună.
lui, sînt obiective care trebuie depăşeşte lunar sarcinile de plan in medie cu 35 la sută. Tot­ Mircea n-a mai avut loc. De atun­
nic de muncă, organizaţiile de atinse de toate organizaţiile de odată piesele executate de el sl nt de cea mai bună calitate. motivă ce circula pe linia Coş- Dar, să-l prezentăm în clteva
partid trebuie să se preocupe bază. Tocmai de aceea Comi­ ci nu s-a mai defectat pe parcurs
încă de pe acum pentru a asi­ tetul orăşenesc de partid Deva lariu s-a oprit din mers. Toc-« nici o locomotivă din cauza cuvinte pe înfăptuitori. Circa
gura învăţământului de partid a indicat organizaţiilor de par­ proastei calităţi a reparaţiilor
din viitorul an un şi mai ridicat mai ieşise din reparaţie. De­ 90 la sută din colectivul aces­
nivel, corespunzător cu sarcini­ executate în depou. Şi, mai mult tui sector sînt tineri, sub 26 de
le trasate de partid. In acest tid să se orienteze spre acei pro­ sigur, mecanicul şi fochistul au decît atit, timpul de imobilizare
sens, selecţionarea propagandiş­ pagandişti care de-a lungul ani­ a locomotivelor la reparaţie a ani. Organizaţia de partid a
tilor este o sarcină deosebit de lor au -acumulat o experienţă Culturii viţei de vie — rămas nedumeriţi. „Ce să aibă ?
importantă şl de actuală. De fe­ bogată In predarea lecţiilor şi fost redus în medie cu 6 la cultivat în ei dragostea pentru
lul cum organizaţiile de bază legarea lor strînsă de viaţă. o şi siai mare dezvoltare Abia a ieşit din depou“ — îşi sută. Este un lucru foarte im­
vor şt! să-şi aleagă viitorii pro­ Avînd In vedere faptul că în portant. meseria aleasă, setea de ridi­
pagandişti, de experienţa lor po­ prezent se pune un accent deo­ timp lucrările de întreţinere, de spuneau ei. Mirarea lor era cu
(Urmare din pag. l-a) Lucrări cu mare pondere în care continuă a nivelului lor de
atît mai mare cu cit erau res­ producţia acestui sector sînt şi
litică acumulată, de gradul lor sebit pe predarea cit mai cali­ recoltare, de combatere a boli­ spălările. Calitatea acestora au o cunoştinţe. Aşa se face că 22
de pregătire ideologică şi de ficată, mai competentă a lecţi­ struguri pentru masă. Aceasta lor şi dăunătorilor la viţa de pectate toate normele de circu­ mare influenţă In exploatarea
cultură generală, va depinde în ilor, comitetul orăşenesc de înseamnă că gospodăria noastră vie, am făcut şi facem unele locomotivelor. Atunci cînd crus­ dintre el slnt in acelaşi timp
partid a stabilit sporirea numă­ amenajări tehnice. Astfel, arn laţie. Comisia care a fost în­ ta nu este bine curăţată de pe
cea mai mare parte calitatea, rului propagandiştilor cu Înal­ va putea trimite în fiecare an construit 150 bazine de ciment sărcinată cu cercetarea cazului caaan şi de pe ţevi se Iroseşte elevi la liceul serai. După cum
eficienţa lecţiilor predate în vi­ tă pregătire politică şi ideolo­ pe pieţele craselor şi centrelor pentru prepararea soluţiilor, iar multă energie şi creşte consu­
itorul an de învăţămînt 'de gică. Astfel, numărul propagan­ muncitoreşti din regiune peste pentru asigurarea apei necesa­ a descoperit ulterior că totul a mul de combustibil. spunea maistrul Ioan Groza,
partid. diştilor activişti de partid şi de 700.000 kg. struguri de masă şi re am construit 25 fîntîni. Au
stat, cu şcoli ds partid sau eco­ în afară de aceasta va putea li­ fost de asemenea construite şl pornit de la superficialitatea cu Operaţiunea de spălare este aceştia sînt mîndrla sectorului.
Comitetul orăşenesc de partid nomice, precum şi cadre didac­ vra statului sute de mii de ki­ amenajate drumuri de acces In greoaie şi anevoioasă. Ea cere
Deva a dobîndit în această d i­ tice, va creşte la peste 180 de lograme de struguri pentru vini- vii şi s-a procurat utilajul ne­ care a fost executată reparaţia. Trei au promovat anul acesta
recţie o bună experienţă. încă tovarăşi. In mediul sătesc, nu­ ficaţie. cesar efectuării în bune condi-
din luna aprilie, înainte de În­ mărul acestor propagandişti va ţiuni a tuturor lucrărilor. Un şplit de la o tijă aflată in cu premiul I ; montatoril de lo­
cheierea anului de învăţămînt spori cu încă 9 tovarăşi. Ca să putem planta aceste su­
de partid la sate, biroul comi­ prafeţe, să putem completa go­ Paralel cu grija continuă pen­ spatele egalizatorului de pre­ comotivă Ioan Calotă şi Ioan
tetului orăşenesc a schiţat un Nu a fost scăpată din vede­ lurile şl Inloci butucii bătrâni, tru dezvoltarea viticulturii, vom
plan cuprinzînd principalele re nici problema lectorilor pro­ încă din acest an, am luat mă­ dezvolta proporţional si celelal­ siune n-a fost fixat şi a ieşit Tigaie şi lăcătuşul Ioan Petruţ.
obiective ce trebuie atinse în vi­ suri pentru organizarea unei pe­
pagandişti al comitetului oră­ piniere viticole care va produce te sectoare de producţie. pe drum. întrecerea socialistă care se
itorul an de învăţămînt. Ulte­ şenesc. Un număr de 75 de lec­ anual peste 350.000 buc. viţe al­
rior, în baza sarcinilor noi izvo- tori bine pregătiţi vor face ex­ toite, ceea ce ne va asigura în­ Vinovat pentru acest acci­ desfăşoară aici este vie şi en­
rîte din Hotărîrea C.C. al P.M.R. puneri în organizaţiile de partid tregul material săditor.
cu privire la întărirea continuă de la oraşe şl sate privind prin­ dent de circulaţie a fost lăcătu­ tuziastă. Obiectivul ei nr. ], după
a rindurilor partidului, planul a cipalele probleme ale politicii Prin noile plantaţii şi prin re­
fost îmbunătăţit. Ce se desprin­ Interne şl externe ale partidu­ generarea viilor bătrîne, vom şul Gheorghe Mircea. Cazul său cum am arătat mai sus,, este
de din acest plan ? lui şi guvernului nostru, ale ţă ­ ajunge în anul 1965 să deţinem
rilor lagărului, socialist. a fost pus în discuţia Întregu­ calitatea producţiei. De curînd
Pornind de la faptul că un o suprafaţă de aproape 250 h*.
număr tot mai mare de oameni lui colectiv al depoului. Cei care insă, lăcătuşii şi-au luat un an­
cultivată cu viţă de vie din so
luri valoroase de masă Şl pentru au luat cuvîntul au criticat as­ gajament valoros: in vedeiea
vlnificaţie. Producţia realizată
ai muncii de la oraşe şi sate Rămîne ca sarcină actuală, de de pe această suprafaţă ne va reducerii consumurilor specifice
iiolic +ă primirea lor in rlndurile mare răspundere pentru toate asigura un venit de circa
partidului, comitetul orăşenesc organizaţiile de partid din ora­ 4.000.000 lei anual, ceea ce în ­ în timpul exploatării locomoti­
a luat măsura de a spori nu­ şul regional Deva — şi nu n u ­
mărul cercurilor de învăţămînt mai din acest oraş — să se ocu­ seamnă o creştere a veniturilor velor, pină Ia 23 August să în­
de la 240 la peste 2S0. Acea­ pe cu cea mai mare grijă de băneşti realizate în urma valo­
sta va da posibilitatea organi­ selecţionarea propagandiştilor rificării strugurilor de peste locuiască pistoanele care nu co­
lf03 zaţiilor de bază să cuprindă In Aceasta ca un prim şi important două ori mai mare decit to ­
talul veniturilor anuale obţinu­ respund din punct de vedere al
sistemul de învăţămînt marea pas spre ridicarea în viitorul an
majoritate a membrilor şi a învăţământului de partid pe o te de la vii, înainte de colecti­ etanşeităţii. La trei locomo­
candidaţilor de partid. Datoria treaptă calitativ superioară. vizarea satului.
AL. VASIU tive deja s-a executat.
organizaţiilor de bază este ca Gospodăria noastră are unele
Cu mult suflet lucrează toţi

meseriaşii. Printre cei care lu­

crează mai bine însă, se nu­

mără montatorii Ioan Radu şi
Mihai Zăvoianu, cazangiul Şle-

fan Stingă şl alţii.
GH. C.

000®000

suprafeţe de teren puternic ero­ Magazin fruntaş
date, care nu pot fi folosite

Fracţiei nesănătoase pentru nici un fel de culturi, Lucrătorii magazinului alimen­
îndrumat de Comitetul raional tar nr. 26 din Petrila acordă o
de partid, de organizaţia de atenţie deosebită bunei aprovi­
zionări şi deserviri a oamenilor
bază din gospodărie, consiliul muncii. Aceasta a făcut ca in
trimestrul II a.e., magazinul
— Poftim de te mai des­ — Nu-i căci, e plecat pe de conducere al gospodăriei a să-şi depăşească planul la des­
curcă. Şi oamenii ăştia parcă luat măsuri pentru a valorifica facerea de mărfuri cu 171.000 Iei.
n-ax avea altceva mai bun de teren, in pădure. şi aceste suprafeţe, plantîndu-le
făcut. Dau toată ziua telefoa­ Şi răspunsul la telefonul cu salcîmi în scopul combaterii Printre cei mai destoinici lu­
ne peste telefoane. eroziunilor şi a asigurării nece­ crători ai magazinului sînt tov.
celor de la Sfatul popular sarului de araci pentru vie. Nu­ Maria Kalman şi Voichiţa Sereş.
Şi cu acestea, ing. Horia
Donişa, şeful sectorului silvic din Sălaş se repeta în mod mai în acest an am plantat pes­ Magazinul se numără printre
Pui, trinti uşa şi ieşi. automat. Pină intr-o zi cină te 100.000 puieţl de salcîm, Iar unităţile fruntaşe din Valea
în anii viitori vom continua Jiului.
La telefon răspunse un in locul telefonului a fost aceste plantaţii.
funcţionar. O. BĂDUŢA
trimis un delegat. Pentru a putea efectua la Noul magazin de tricotaje şi ga lanterie deschis de eurind tn Hune doara oferă cumpărătorilor un bogat
— Pe tov. şef Domşa, a-ţi In faţa unei astfel de si­ sortiment de produse. corespondent
spus ?... Nu... nu-i aici. A ple­ Sub titlul „Reduşil mintali
tuaţii cei de la ocolul silvic preiau moştenirea“, cunoscutul In fo to : Aspect din interiorul magazinului. ţămîntului tineretului ameri­
cat. Şi parcă ziarist american David Susskind can.
scăpat de o Pui au început cu „motivă­ publică un amplu articol în
grea povară în­ ziarul american „The Saturday Trecind la situaţia din lite­
chise telefonul. rile“. — Ce tabele, Evenind Post“ în care critică ratura americană contempora­
tovarăşe ? Nu fără menajamente actuala sta­ nă, autorul îşi exprimă îngri­
A doua zi din re de lucruri din presa ameri­ jorarea în legătură cu făptui
nou acelaşi te­ aveţi nici un cană, televiziune, cinematogra­ © a lîta fî a m e ric a n e că această ramură importantă
lefon, aceeaşi fie, teatrul şi literatura, subli­ a ideologiei se află în miinile a
voce întreba de tabel a ic i! niind faptul că goana după pro­ numeroşi aşa-zişi „scriitori“,
şeful ocolului „care îşi adună mici averi, dar
— Bine dar Dar ce se întimplă însă cu uria­ tea cîştigă teren, cinematogra­ care au un conţinut obscen. a căror capacitate de a pune cu­
Pui. noi l-am tri­ şul maidan din domeniul filme­ fia fiind domeniu „unde reduşii Acestea, relevă Susskind, sînt vintele laolaltă este complet
mis de mai lor, cărţilor, revistelor, ziarelor, mintali au preluat intr-adevăr „adresate oamenilor care nu pot subordonată povestirilor despre
— Of!... iar... clerului, învăţămîntului şi poli­ moştenirea. In ultimii ani, nu gindi, care nu pot citi, care de- sexualitate şi violenţă pe care
Şi ăştia din Să­ bine de... ticii ?“. s-au produs decît cîteva filme abia pot urmări un spectacol. Se le istorisesc“.
cu adevărat bune. Dar acestea pare că producătorii şi-au pro­
— Vezi la Treelnd la analiza situaţiei nu reprezintă decît aproximativ pus să închege producţii la care Căutînd să-şi dea un răspuns
registratură. din unele domenii susamintite, 5 la sută din producţia totală orice grup de spectatori, din Ia întrebarea „ce anume a pro­
David Susskind începe cu pre­ cinematografică a Statelor Uni­ orice sală, să nu fie gata să stri­ vocat un asemenea declin tra ­
La registra­ sa care „conţine zilnic mai mul­ te. Restul se compune din re­ ge, dacă ar p u te a : „Vă rugăm gic al vieţii noastre culturale“,
tură, filele re­ te materiale despre sexualitate buturi de tipul „Eram — un nu ne deranjaţi din punct de David Susskind caută cauzele în
şi violenţă, decât găseşti la te­ îndrăgostit — violent“ sau de vedere intelectual. Vă rugăm, nu „moştenirea ultimului deceniu“,
laş cred că par­ gistrului de in- fituri a schimbat complet meni­ tipul dramei biblice. Şi mai re­ ne faceţi să gindim sau să fim in care, spune el, „dezidenţa era
leviziune. Este un fluviu de mor­ voltătoare sînt filmele adresa­ impresionaţi“. periculoasă, neaderarea ia nor­
că altă trea­ trare-ieşire au rea acestor instituţii, transfor- biditate — omoruri, divorţuri, te idioţilor noştri juvelini că­ mele curente — suspectă şi dez­
bă n-am avea decît lemnele început să fie răsfoite febril. mîndu.le în mijloace de îmbo­ bătăi între bande de euţitari, rora le place ca insipidul în Nici domeniul învăţămîntului acordul echivala aproape cu
lor de foc. In foncl pină la găţire a unor „reduşi mintali", copii născuţi în afara căsăto­ filmele pe care le vizionează să n-a scăpat fără să fie atins de trădarea. La noi a trăit un
iarnă mai e timp. Încă n-a S-a luat la repezeală registrul cum îi denumeşte autorul. Acea­ riei. Puţin loc rămîne pentru egaleze insipidul din muzica ce acest cancer, care, după cum Mcf'arthy, care, arată autorul,
venit frigul, spuse inginerul din doscă in doscă. Enerva­ stă părere era îm părtăşită şi evenimentele internaţionale. A- se bucură de o largă popularita­ spunea autorul la începutul ar­ a făcut ca America să bată în
H. Domşa, supărat. de marele scriitor american ceasta este o situaţie ridicolă te. Aceste exemple ale aşa-nu- ticolului „cuprinde întregul or­ retragere. Astfel, în prezent,
tă, funcţioTiara spuse: Ernest Hemingwây, care, după care ne pune in încurcătură şi rhitei arte hollywoodiene nu ganism, din degete pină în creş­ aproape toţi joacă la sigur —
Cei de la sfatul popular din — Nu vezi că nu este în­ cum arată Susskind, cu puţin ne jigneşte. Dă la o parte re­ sînt nici măcar demne de dis­ tet“. „In acest domeniu, medio­ ziaristul, romancierul, producă­
Sălaşul Superior insă nu s-ati timp înainte de a muri a spus clamele, şi multe ziare nu vor preţ. Hollywoodul de astăzi este crităţile au preluat de asemenea torul de televiziune şi film, preo­
Lăsat. îşi făcuseră şi ei soco­ registrată adresa dvs., în­ următoarele unui prieten : „A- avea mai mult de şase pagini aglomerat cu oameni ai căror succesiunea. Prea puţini preşe­ tul şi educatorul. Este mai sim­
telile lor şi tocmai de aceea seamnă că n-aţi trimis-o. cesta este mileniul netalentaţi- de ştiri. Dar acestea nu sînt nici dinţi de universitate sînt aleşi plu să descrii emoţii primitive,
insistau ca tabelele cu nece­ lor. Sîntem inundaţi de scriitori măcar ştiri. Este un amestec de talent este de a şti cum să poa­ astăzi pentru cunoştinţele lor nesupuse controversei, cum ar
sarul de lemne de foc pentru — Ba am trimis-o şi este care nu ştiu să scrie, de actori bîrfă, horoscoape, sfaturi pen­ sau pentru capacitatea lor de ii violenţa sau sexualitatea,
colectivişti, trimise la ocol înregistrată la numărul 3178 care nu ştiu să joace, de cîntă- tru cei dezamăgiţi în dragoste, tă să obţină cit mai mulţi bani“. a insufla tineretului nostru do- decît să încerci să stimulezi idei.
cu cîtev'a săptămîni în urmă, din... reţi care nu ştiu să cînte — şi comics-uri, cuvinte încrucişate rinţa de a dobîndi cunoştinţe. Este mai uşor să rezolvi o pro­
să fie cit mai repede apro­ toţi aceştia câştigă cîte un mi­ şl titluri inepte ca „Sînteţi fe­ „Acelaşi lucru se poate spune Majoritatea profesorilor sînt blemă printr-o directă la maxi­
La aceasta, funcţionara ră­ lion de dolari anual“. „Eu, sub­ riciţi in căsătorie ?“, „Faceţi şi despre teatru, care în 1960- lar sau printr-un glonte decît
bate. mase surprinsă. Tabelele sosi­ liniază Susskind, aş merge mai proba pe care v o prezentăm“. 1961 a înregistrat cel mai prost pasivi şi plicticoşi. Ei nu mal să-ţi permiţi să gîndeşti ceva
La ocol însă, hirtiile îşi fă­ departe şi aş spune că trăim în sezon din ultimii 50 de ani. care ar putea jigni pe cineva.
seră de mult la ocol, dar lip­ mileniul reduşilor mintali. Ele­ „Rubricile de ştiri, arată au­ Aci avem de-a face cu un grup consideră că a influenţa ima­ Noi ne-am pierdut valorile şi
ceam .stagiul“ undeva intr-un sa de interes şi răspundere, mentele mediocre au preluat torul, despre care presupunem de reduşi mintali care şi ei adul­ le-am înlocuit cu lucruri. Su­
birocratismul de care dau do­ moştenirea in aproape toate sfe­ că ar fi menite să ne informe­ mecă să vadă dincotro bate ginaţia tineretului constituie o premaţia aparţine moralei pie­
sertar, uitate. vadă unii funcţionari de aici rele vieţii americane. In pofta ze, s-au coborit pină la confu­ vîntul pentru a pune in scenă ţei. Legea pământului pare să
Dar telefonul se încăpăţîna au tărăgănat rezolvarea lor. lor de bani şi de putere, mulţi zie şi inexactităţi“. piese, dar ei se îndreaptă spre cruciadă şi o misiune. Mulţi pro­ fie : smulge, tot ce poţi smulge.
Aceasta dovedeşte că la oco­ Nu mai spunem : ..Oare acest
să eiine uproape zilnic. lul silvic din Pui şi-au făcut In continuare, David Susskind publicul care confundă teatrul fesori par să intre în învăţă­ lucru este drept ?“. „Este bun ?“<
— Alo, aici Sălaşul!... cu loc practici nesănătoase. critică oficialităţile americane
care contribuie deseori la aceas­ cu o recepţie, pentru a stabili mînt pentru că au o personali­ c l: „Este rentabil ?“.
tovarăşul... ANDREI NĂSTASE tă situaţie prin declaraţiile dez.
informante pe care le fac dese­ ce doresc să vadă doamenele îm­ tate retrogradă“. (Agerpres).
corespondent ori presei. In Statele Unite zia­
rele mediocre depăşesc in pre­ brăcate in vizon". David Susskind denunţă fa­
dintre ei cîştigă milioane de zent ca număr ziarele bune cu
peste 25 la 1. In continuare, autorul subli­ voritismul şi protecţionismul
dolari, dar corup mediul in
Referindu-se la situaţia din niază că, avind in faţă acest care in Statele Unite au devenit
care trăiesc şi prezintă multi­
cinematografia americană auto­ scop, aşa-zlşli „regizori“ pun in practici legale dat fiind faptul
m ple simptome de decadenţă în rul arată că şi aci mediocrita­
cultură şi gândirea noastră. scenă piese fără valoare artis­ că cei care ar trebui să le con­

Pentru îmbunătăţirea con­ lul lor“, „Caracteristicile orga­ Acest fenomen este ca un can­ tică, fără conţinut, care nu ri­ damne, le sprijină. Aceasta nu
tinuă, a calităţii produselor de cer care se întinde şi cuprinde
panificaţie, la fabrica de pline noleptice ale făinurilor“ etc. întregul organism, din degete dică nici un fel de probleme şi poate să nu-şi pună ampren­
din Deva, s-a iniţiat un curs In urma acestor cursuri —
pină în creştet. ta pe nivelul educaţiei şl Invă-
care continuă se desfăşoare

de ridicarea cunoştinţelor pro­ — numeroşi muncitori, printre De mult, televiziunea a fost

fesionale. care Anghelina Iacob, Dionisie transformată in principalul e-

In cadrul cursului se predau Almăşan şi alţii, Insuşlndu-şi xerriplu al mediocrităţii timpu­
noţiuni de tehnologia panifica­ temeinic noile cunoştinţe, au rilor noastre. Era la modă să
ne lamentăm despre „uriaşul
ţiei c a : „însuşirile făinurilor şi devenit fruntaşi în producţie. maidan" — şl eu am fost între
P. JUÎtCONI
maturizarea lor“, „Materialele
corespondent
auxiliare în panificaţie şi ro­ principalii care se lamentau.