Page 20 - 1962-07
P. 20
pag. 4 OBVM M 'SöümiTSM VW I Nr. 2343
ULTIMELE STIHI ULTIMELE ŞTIRI ULTIMELE ŞTIRI ULTIMELE ŞTIRI
Solii păcii sosesc la Congresul Ben Khedda despre sarcinile G. P. R. A.
de la Moscova în noua etapă a revoluţiei algeriene
MOSCOVA 6 (Agerpres) TASS Printre cunoscuţii luptători ALGER 6 (Agerpres). — poporului şi să vegheze cu stricteţe la
pentru pace şi prietenie intre Intr-un discurs radiotelevizat pro apărarea independenţei ţarii atlt de
transmite: popoare care au sosit la 5 iu nunţat joi seara, primul ministru ai scump plătită de popor.
Creşte numărul delegaţilor şi lie la Moscova se află Eugénie guvernului provizoriu al Republicii
Cotton, preşedinta Federaţiei Algeria, Ben Khedda a declarat ca Ben Khedda a arătat apot că înde
oaspeţilor care sosesc la Mos Democrate Internaţionale a Fe plinirea sarcinilor privind construcţia
cova la Congresul mondial pen meilor, cunoscutul publicist şi pînă la alegerile pentru Adunarea Na sfatului în condiţii de pace, precum
tru dezarmare generală şi pace. ţională Algeriană, G.P.R.A. îşi asumă şi realizarea de către popor a obiecti
fruntaş pe tărîm obştesc Gor toate răspunderile şi a făcut apel la velor fundamentale ale revoluţiei cer
La 5 iulie locuitorii Moscovei toţi cetăţenii Algeriei ca înccpînd de cea mai strînsă coeziune a forţelor na
au întîmpinat încă aproxima don Schaffer, reprezentantul la 6 iulie să-şi reia activitatea în ţionale. „Cei care vor ameninţa aceas
tiv 200 de participanţi la con condiţii normale. tă unitate, a spus el, vor trebui să fie
gres. Acesta este grupul dele Comitetului englez pentru apă demascaţi sau aduşi Ia realitate“.
gaţilor din Ungaria, S. U. A., In continuare, Ben Khedda a definit
Anglia, Canada, Mexic, Japo rarea păcii, savantul japonez principalele sarcini care stau în faţa - Şeful G.P.R.A, a arătat că o dată
G.P.R.A. pînă la alegerile pentru Adu cu terminarea manifestaţiilor de. entu
nia şi alte ţări. Kaoru Y asul. narea Naţională: să apere unitatea ziasm prilejuite de obţinerea indepen
Pentru s a lv a re a d em o craţiei ţării şi a poporului; să vegheze la res denţei ţării este necesar să se treacă
pectarea drepturilor cucerite de popor, de îndată — cu forţe sporite — ia
şi m e n ţin e re a p ăcii la înlăturarea a tot ce ar putea com munca în vederea construirii unui stat
promite sau pune în primejdie viitorul algerian prosper şi puternic.
— Expunerea lui Max Reimann la Plenara C. C. i«?§ i In apropierea satului DU-
al P. C. din Germania — „Revoluţia noastră este revoluţia NAPENTELE, s-a creat cen
a 200 de milioane de oameni
O nouă crimă a fasciştilor la Oran din America Latină“ trul industriei grele ungare:
BERLIN 6 (Agerpres). — craţiei şi menţinerea păcii. Muncitorii Cu v î n f a r e a lu i Râul C a s i r o Sa televiziunea din Mo scova Uzinele dunărene.
Ziarul „Freies Volk“ a publicat o şi toţi oamenii muncii trebuie să se
expunere a raportului prezentat de pronunţe pentru menţinerea libertăţilor O. A. S.-iştii au tras cu mitraliera asupra mulţimii IN FOTO : Vedere parţială
Max Reimann, prim-secrctar al G.G. al democratice fundamentale ale poporu
P.0, din Germania, la plenara G.G. al lui, pentru epurarea apartului de stat, a uzinelor. ¦i
P.G.G. care a avut loc recent. economiei, armatei, justiţiei şi poliţiei
Subliniind că cercurile guvernante de criminalii de război şi de oamenii ALGER 6 (Agerpres). — de 5 iulie pentru a săvîrşi un i _______ !
de la Bonn continuă să promoveze o care au fost piloni ai regimului fas La 5 iulie, în timp ce populaţia al act criminal prin care se urmărea re
politică aventuristă care nu ar« nici cist. Trebuie să luptăm pentru a obţine geriană din Oran sărbătoarea Ziua in punerea în cauză a însuşi principiu MOSCOVA 6 (Agerpres). TASS vărsăm o mare de sînge pentru BUDAPESTA. — După cum anunţă
o şansă, Max Reimann a declarat că desfiinţarea tuturor legilor antidemo dependenţei, criminalii din O.A.S. au lui suveran-.-iii poporului algerian prin transmite: faptul că am ridicat steagul liber M.T.I., îu zilele de 3 şi 4 iulie a avut
cratice, libertate pentru Partidul Co tres cu mitraliera asupra mulţimii. provocarea intervenţiei militarilor fran tăţii“. toc la Budapesta sesiunea Adunării de
Partidul- Gomunist din Germania se munist din Germania şi pentru celelalte Girca 20 de algerieni au fost ucişi, iar cezi. Această provocare a fost însă pînă In seara zilei ele 5 iulie la pos stat a Republicii Populare Ungare la
alţi zeci au fost grav răniţi. Poliţia la urmă dejucată de vigilenţa forţe tul de televiziune din Moscova a „Revolufia noastră, a subliniat el, care ministrul de finanţe, Nyers Rezso,
adresează din nou cu propunerea de a organizaţii democratice, punerea în li algeriană a efectuat cîteva arestări. lor de ordine algeriene şi de respon luat cuvîntul ministrul Forţelor este prima din America Latină. De a prezentat raportul cu privire la înde
se uni eforturile clasei muncitoare, so- bertate a tuturor celor arestaţi din mo Autorii acestei noi crime odioase nu au sabilii organizaţiilor naţionale“, Armate Revoluţionare ale Repu aceea este limpede că avem de su plinirea bugetului pe anul 1961.
tive politice, încetarea proceselor in fost încă prinşi. blicii Cuba, Raul Castro. portat dificultăţi, dar ele nu suferă
ciail-democraţilor, sindicatelor, ţăranilor tentate partizanilor păcii, a declarat Agenţia Algerie Presse Service rela După ce a anunţat că autorităţile comparafii cu dificultăţile care au Sesiunea a aprobat executarea bu
Max Reimann. tează că în legătură cu această nouă legale continuă ancheta pentru a pe „Anul trecut, a spus el, am res stat în calea poporului sovietic, getului.
şi tuturor păturilor iubitoare de pace provocare a O.A.S., un purtător de cu- depsi pe autorii acestei provocări fas pins agresiunea imperialiştilor ame primul în lume care a săvîrşit re
vînt al guvernului provizoriu al Repu ricani şi in prezent asupra vieţii voluţia socialistă". MOSCOVA. —¦ Răspunzînd invita-
ale populaţiei pentru salvarea demo blicii Algeria a făcut următoarea de ciste, purtătorul de cuvînt a declarat tării noastre işi pune amprenta taţlei Sovietului Suprem al U.R.S.S.,
claraţie : „Provocatorii fascişti, ultimele blocada organizată de aceeaşi im Râul Casiro a subliniat că re la 6 iulie a sosit la Moscova o dele
vm . rămăşiţe ale O.A.S.-ului au ales ziua că G.P.R.A. nu va tolera nici un fel perialişti". Raul Castro a subli voluţia din Cuba a începui intr-un gaţie a Adunării de Stat a Republicii
niat că în prezent situaţia în Cu moment în care era deja limpede Populare Ungare condusă de Şandor
de amestec străin în treburile interne ba nu este atîl de grea cit ar fi Ronai, membru al Biroului Politic aî
fost fără ajutorul dezinteresat al că lagărul socialist este mai pu C.G. al P.M.S.U., preşedintele Adu
ale tării. poporului sovietic. nării de Stat.
ternic decit lagărul capitalismului.
C. 1. S. L. la rem o rca p oliticii rîSSJE „Dacă nu ar fi existai ajutorul NEW YORK. — După cum trans
Uniunii Sovietice, a spus Raul Cas „Revolufia noastră, a spus el, este mite corespondentul din Honolulu al
re v a n ş a rzilo r de 8a Bonn Í.200.000 de m etalu rgişti tro, imperialismul nc-ar fi silit să agenţiei Associated Press, Statele
revolufia a 200 de milioane de oa- ( Unite au amînat cu 24 de ore I. cea
BERLINUL OGGIDENTAL 6 (Ager gărului socialist. EI a Încercat să ca de-a treia încercare a lor de a !efec
meni din America Latină". tua o explozie nucleară la mar» alti
pres). - lomnieze măsurile R.D.G. pentru asi italien i in ^revă tudine. Explozia fusese fixată pentru
WV. ,/ W 5 iulie, ora 23, ora locală, (6 iulie,
La 5 iulie s-a deschis în Berlinul gurarea frontierelor sale, măsuri în ROMA 6 (Corespondentul Ager raţia industriaşilor italieni), a refuzat ora 12, ora Bucureştiului).
occidental cel de-al Vll-lea Congres dreptate spre menţinerea păcii în Eu pres transmite) : pînă acum să accepte cererile legiti S.U.A. au î ncăIc a i din nou spafiul aerian
al Confederaţiei internaţionale a sin ropa centrală şi în lumea întreagă. In me ale greviştilor, dc muncă, înceta BAGDAD. — 23 de agenţii comer
dicatelor libere (G.I.S.L.). Liderii reac acelaşi spirit, potrivnic păcii, au fost Pentru a cincea oară în decurs de rea concedierilor arbitrare şi lărgirea ciale clin Irak aparţinînd unor socie
ţionari a acestei Uniuni sindicale in o lună de zile cei 1.200.000 de me- tăţi străine, printre care două vest-
germane, una daneză, una suedeză,
ternaţionale scizioniste au ales Berli concepute şl cuvîntărllc rostite de pri talurgişti italieni au hotărît să de drepturilor sindicatelor în întreprin iar restul americane şi engleze, au
fost închise din ordinul autofitlfilof
nul occidental ca loc pentru desfăşu marul Berlinului 'occidental, Brandt, clare o ncuă grevă generală. Şi dc deri. ai C u b e i irakiene, deoarece au refuzat să se su-
rarea lucrărilor acestui congres numai şi de George Meany, preşedintele astă dată greva generală de trei zile Paralel eu greva metalurgiştilor are I mă legii care le obligă să încredin
(7, 8 şi 9 iulie) se desfăşoară sub HAVANA 6 (Agerpres). — la 3 şi 4 iulie avioane militare cu ţeze conducerea agenţiilor unor cetă
loc din nou greva muncitorilor ti Ministerul Forţelor Armate Revolu reacţie americane au încălcat de pa ţeni irakieni.
ţionare ale Cubei a informat despre tru ori spaţiul aerian al Cubei. Ele
pentru a organiza o demonstraţie în Uniunii sindicale americane A.F.L.— semnul unităţii de acţiune realizată pografi. Timp de şase zile în Italia noi zboruri provocatoare ale avioane au zburat deasupra oraşelor Santia PARIS. — Vineri dimineaţa a fost
lor militare de S.U.A. deasupra terito go de Cuba, Cienfuegos şi altele. executat la Paris Roger Degueldre, una
spiritul politicii „războiului rece“ in G.I.O. Cancelarul Adenauer a trimis dc organizaţiile sindicale ale metaiur- nu vor apare ziare. Tipografii sînt riului Cubei. In comunicat se spune că din căpeteniile O.A.S., condamnai la
moarte Ia 28 iunie a.c. de către un
sprijiniţi planurilor primejdioase ale congresului un mesaj de salut în care giştilor afiliate la cele trei .centrale hotărîţi să nu reia lucrul pînă cînd tribunal militar francez.
militariştilor şi revanşarzilor de la îşi exprimă satisfacţia pentru faptul sindicale naţionale — CGIL, CISL editorii de ziare nu vor mări cu 35 PARIS. — La 5 iulie Adunarea Na
Bonn. că lucrările congresului G.I.S.L. se şi UIL. la sută salariile lor. ţională Franceză a retras imunitatea
parlamentară lui Georges Bidault care
Metalurgiştii au hotărît să reia gre De asemenea greva celor 100.000 de este considerat conducătorul „politic"
al O.A.S.
Ordinea de zi a Gongresulul, de ase desfăşoară în Berlinul occidental. va’ întrucît „Confindustria“ (Confcde- muncitori agricoli din provincia Bari,
HAGA. — Potrivit postului de radio
menea, constituie o mărturie a faptu începută acum trei zile ia o amploare Conferinfa de presă a iui Kennedy olandez, în partea de sud a Irianului de
vest a fost introdusă starea excep
lui că toate intenţiile organizatorilor Partidul laburist din Australia în sudul Italiei. Numărul muncitori WASHINGTON (i (Agerpres). — toate ţările şi îndeosebi cu acele al ţională, ca urmare a acţiunilor încu
săi sint îndreptate spre intensificarea cere interzicerea armei nucleare lor agricoli aflaţi acum în grevă de La obişnuita sa conferinţă de presă căror potenţial militar este de aşa na nunate de succes ale paraşutiştilor in
confinua a „războiului rece". Ignorînd păşeşte 300.000. săptămînală preşedintele S.U.A., Ken tură incit orice mare conflict ar afec donezieni care luptă cu sprijinul popu
cu desăvîrşîre interesele vitale ale mi nedy, a declarat că scopurile politicii ta viitorul celor două ţări şi al întregii laţiei pentru eliberarea Irianului de
— OOO— S.U.A. faţă de Uniunea Sovietică şi omeniri. ' vest.
faţă de celelalte ţări ale lagărului so
lioanelor de oameni ai muncii şi ale CANBERRA 6. (Agerpres). — toate consecinţele Îngrozitoare ce de Eşecul confer'nfei cialist constă în încercarea de a re Totodată Kennedy a subliniat că S p o rire a rwmăru’ui
tufuror popoarelor iubitoare de pace, In prezent la Melbourne are loc ple curg de aici. euro-africane duce riscurile unui conflict, continuîn- această sarcină nu poate fi îndeplinită
ei nu au considerat necesar să in nara Comitetului executiv federal al rapid. Noi încercăm acum, a spus prin ş o m e r i l o r în $. W. /S.
cludă pe ordinea de zi a congresului Partidului laburist din Australia, or In declaraţie se face apel către gu BRUXELLES 6 (Agerpres). - du-se în acelaşi timp asigurarea se tre altele Kennedy, să obţinem regle
discutarea reglementării pe cale paş gan suprem al partidului, care a dai vernul australian să ia iniţiativa pen „Conferinţa euro-africană pentru curităţii S.U.A. şi, după cum s-a ex mentarea problemelor importante care
nică a problemei Germane şi normali tru convocarea unei conferinţe în ve stabilirea de noi relaţii între Piaţa primat preşedintele, a celorlalte ţări provoacă încordare în relaţiilor dintre
zării situaţiei din Berlinul occidental. publicităţii o declaraţie cerînd interzi derea transformării emisferei sudice comună şi Africa asociată şi-a înche ale „lumii libere". Statele Unite şi Uniunea Sovietică.
într-o zonă dezatomizată. Comitetul iat lucrările joi seara fără să ajun Relevînd că un astfel de efort n-a fost
Un loc principal în lucrările Con cerea pentru totdeauna a armei nu executiv federal al Partidului laburist gă la nici un rezultat concret. O Răspunzînd ta întrebarea unui co întotdeauna fructuos, Kennedy a subli
gresului îl va avea discutarea măsu din Australia cere guvernului austra nouă reuniune ministerială va avea respondent care a rugat pe preşedin niat totuşi intenţia S.U.A. de a con
rilor pentru intensificarea influenţei cleare supusă controlului cuvenit. Co lian să dea asigurări că Australia nu loc în septembrie“. Acesta este co te să-şi spună în linii mari părerea tinua acest efort.
G.I.S.L. în tinerele state din Asia, mitetul executiv federal, se spune in va produce, nu va cumpăra şi nu va municatul laconic, transmis de agen cu privire la ce se poate aştepta în
ţia France Presse, asupra lucrărilor Răspunzînd Ia întrebările corespon
declaraţie, se pronunţă împotriva ex primi arma nucleară. viitoarele luni în relaţiile sovieto- denţilor ce părere are despre mersul
americane, preşedintele Kennedy a de
perienţelor cu arma nucleară. Comilc- clarat că el intenţionează să încerce tratativelor sovieto-americane în ches
să trăiască mai departe în pace cu
Africa şi America Latină. ti:.' executiv a subliniat îngrijorarea Hofărîrea Comitetului executiv fede conferinţei de la Bruxelles care a tiunile legate de rezolvarea problemei
In discursul său rostit în cadru! des crescîndă a popoarelor din întreaga ral al Partidului laburist este obliga avut ca scop să stabilească legături germane. Kennedy a numit aceste tra
chiderii congresului Omer Becu, secre lume în legătură cu primejdia izbucni torie pentru toţi membrii partidului şi strînse între „cei şase“ şi statele afri tative „foarte grele". Preşedintele a re
tar general al G.I.S.L., s-a dedat la rii unui ai treilea război mondial, în pentru toţi membrii fracţiunii parla cane care fac parte din Uniunea
atacuri grosolane împotriva ţărilor la care ar fi folosită arma nucleară cu mentare. franceză precum şi Congo, Ruanda
şi Burundi.
120 ţări reprezentate de peste 2.200 acest plan de poporul romîn pentru de militari francezi sprijinită cri ge Asia de sud-est, dacă ar fi sa jude ropeni, avînd sprijinul S.U.A., vor să marcat totodată că aceste tratative tre WASHINGTON 6 (Agerpres). —
de delcgafi — aceste două cifre ofe menţinerea şi întărirea păcii. nerozitate cu armament din partea căm chiar şi mimai după faptul că atragă Anglia în Piaţa comună scoa buie să continue şi vor continua pen La ~ iulie Departamentul Muncii al
ră limpede imaginea amploarei şi în celorlalte ţări membre ale NATO, puterile occidentale se hotărăsc greu te în evidentă încrederea monopolu tru a se sonda dacă „vom putea rea S.U.A. a anunţat că în cursul lunii
semnătăţii Congresului mondial pentru Trei state noi n-a izbutit să-şi menţină dominaţia. să renunţe la „proiecţia" oferită de rilor vest-germane că îşi vor putea liza o înţelegere în această problemă iunie numărul şomerilor americani a
dezarmare generală şi pace care se Ia Alger a fost primit triumfal gu SEAT O asupra teritoriului laoţian. birui concurenţii cu preţul unor efor care afectează puternicele noastre in crescut cu 744.800, ajungînd în pre
va deschide la 9 iulie la Moscova. Săplămma încheiată a fost. mar vernul provizoriu ol Republicii Alge Prezenta unităţilor americane pe te turi nu prea mari. terese şi în legătură cu care nu exis zent Ia 4.463.000, ceea ce reprezintă
Pregătirile desfăşurate în toate ţările cată dc apariţia a trei state noi. in ria. După preluarea puterii integrale ritoriul Tailandei în apropierea fron tă un acord". Kennedy a declarat, de 5,5 la sută din întreaga forţă de muncă
lumii în vederea congresului au rele dependente pe teritoriul A fricii: A l de către organul executiv provizoriu, tierelor laofiene — chiar reduse cu Lista problemelor abordate în tra asemenea, că în curînd va avea loc o a Statelor Unite.
vat existenţa rădăcinilor adinei ale geria. Ruanda. Burundi. Ridicarea nu a cărui componentă a fost lărgită, ur 1.000 de militari, aşa cum a anun tativele franco-vesl-germane dovedeşte nouă întîlriire între ambasadorul Comunicatul precizează că sporirea
vJşcării pentru pace in opinia pu mărului statelor independente de pe mează să fie organizate alegeri ge ţat Casa Albă — precum şi conti că Bonnul vrea sa-şi asume din ce U.R.S.S. in S.U.A.. A. F. Dobrînin, şi numărului şomerilor se datorează în
blică. Condiţiile internaţionale în care continentul negru la 10 constituie nerate. în conformitate cu acordurile nuarea războiului dus de Ngo Dinii în ce mai mult 'olul conducător in secretarul de Stat, D. Rusk. special faptului că un mare număr de
se deschide congresul demonstrează încă o strălucită confirmare a pro de Ia F.vian pe care partea algeriană Diern şi dc grupurile din ce în ce aplicarea politicii agresive atlantice. tineri şl tinere care au terminat şcoa
că opinia publică mondială devine lot cesului de destrămare a sistemului co s-a străduit să te respecte cu scrupu- nuri masive de consilieri militari ame încurajarea dată înarmării atomice la nu au reuşit să găsească de lucru.
mai conştientă de primejdia impli lonial al imperialismului. Deşi obţi Iczitate în ciuda anumitor provocări. ricani împotriva populaţiei snd-viel- franceze de către Bonn reprezintă o
cată de acumularea de armament de nută pe căi diferite, independenta ce narneze demonstrează că mai rint ob încercare de a obţine pe această cale Situa fia politică din Brasilia
distrugere în masă şi dc perfecţiona lor trei state se încadrează în şu Laosul pe drumul stacole de învins pentru înlăturarea înlesnirea înarmării atomice a Bun-
rea acestui armament, urmărită, prin voiul luptei de eliberare naţională. neutralităţii ¦primejdiei de război în sitd-cslul asia deswehrului. dacă aliaţii anglo-ame- RIO DE JANEIRO 6 (Agerpres). - a transmis declaraţia miniştrilor ce
tre altele, de actuala serie de ex Covîrşiloarca participare la referen tic. ricani vor cere şi pe viitor un preţ
perienţe nucleare americane, inclusiv dumul din Algeria şi exploziile de Reculul colonialismului s-n făcut prea ridicat pentru a îngădui Bonn Agenţi; France Presse anunţă că lor trei departamente ale armatei în
proiectatele experienţe in spaţiul bucurie cate au insolit pretutindeni simţii in aceste zile nu numai în „Reconciliere“ ului să dispună de armament atomic.
cosmic. Dar chiar în ipoteza ferici proclamarea independentei statului ni Africa. Conferinţa celor 14 state în şi a orest vilate preşedintele Braziliei, Joao Goulart, l-a care se arată că forţele armate apără
ta cînd aceste stocuri de armament gerian nu mureai sfirşitul dominaţiei trunită la Geneva pentru discutarea Divergentele interoccidentale. re
nu vor fi folosite, ele înghit in mo colonialiste franceze care a durat reglementării paşnice a problemei lao- Aparenta „reconciliere“ proclamată marcate de tnti observatorii politici, au însărcinat pe (ostul ministru al Edu ordinea constituţională şi vor da as
mentul dc fată nu mai puţin dc 120 exact 132 de ani — de la 5 iulie tiene a intrai în faza finală. Pre oficial ca scop al actualei vizite a ca fond tendinţa spre obţinerea ro
miliarde de dolari anual, sumă echiva 1830 piuă la 5 iulie 1902. Poziţia zenta unei delegaţii unice a Laosului cancelarului vesl-germah Adenauer la lului conducător în politica agresivă caţiei, Oliveira Brito, membru al Parti cultare ordinelor preşedintelui Goulart.
lentă cu 8-9 la sulă din producţia de poporului algerian s-a manifestat aţii la masa tratativelor şi sosirea la Ge Paris ascunde în realitate încercarea a NATO. S-a dovedit că încercarea
bunuri materiale şi servicii prestate dc net incit rămăşiţele nltraColonialiş- neva a primului ministru al guver dc a impune axa Paris-Bonn drept de a momi poporul francez cu pre dului social-democrat, să examineze In acest timp preşedintele Goulart
în întreaga lume. Or, este limpede lilor care mai sperau să-şi consolide nului de coaliţie provizoriu, prinţul coloană vertebrală a întregului bloc tinsa ,.reconciliere“ este infructuoasă,
cil înlăturarea acestei irosiri ar fi sa Savarina Fuma, care a anunţat că a MATO. iar politica Bonnului — drept iar Adenauer şi siula sa au avut de posibilitatea formării unui cabinet „ca este în căutarea unei formule care să
lutată dc popoarele întregii huni. ze situaţia prin ternare şi atentate adus proiectul rinei declaraţii cu pri norma de orientare a noii axe. Fa făcut fată în numeroase reprize ma
au fost nevoile să-şi plece capul. Este vire la neutralitatea Laosului indică ţada „reconcilierii" sulemenită prin nifestaţiilor ostile ale poporului fran pabil să procedeze la principalele re rezolve jn modul cel mai adecvat cri
Trebuie relevat caracterul repre drept că anumite cercuri colonialiste posibilitatea înlăturării ultimelor di organizarea unei defilări „comune“ de cez care nu poate uita prejudiciile
zentat») al Congresului mondial pen speră, chiar după acceptarea inde ficultăţi care mai stau în calea în ur.ităti franceze şi vesl-germane la aduse în trecut Franţei de acelaşi forme de structură“. za de guvern. După cum anunţă agen
tru dezarmare generală şi pace care, cheierii cu succes a conferinţei. Re- Marmelon şi a unei slujbe religi militarism, şi deopotrivă nu poate tre
prin crearea posibilităţii unei largi pendentei algeriene de către Franţa, tuşerrea redactării finale 'a documen oase filmate în catedrala de la Reims ce cu vederea primejdia la care este Totodată, greva de 24 de ore, de ţia Prensa Latina, preşedintele Goulart,
dezbateri, atrage numeroase persona în „katanglrizarea“ Algeriei, adică telor privitoare la Laos înaintează în nu poate disimula încercările Bonnu expus poporul francez dacă este îm
lităţi influente din cele cinci conti mizează pe crearea rinei seizinni care momentul de fată în ritmul în care au pins pe drumul urmat. în prezent de Vclarată de sindicate miercuri Ia ora cu aprobarea conducerii partidului,'
nente. Prezentă la congres a delega să Ie înlesnească manevrele. decurs tratativele lui de a -mpune Franţei politica do Bonn. Dacă in tratativele secrete cu
ţiei alese la Adunarea reprezentan rită de revanşarzii vest-germani. Con dc Gaulle, Adenauer arc de făcut, faţă 24 în sprijinul cererilor cu privire la / studiază posibilitatea renunţării,, fie şi
ţilor mişcării pentru pace din tara Dar elementul esenţial în momen Desigur, nimeni nu poate ignora cesiile făcute de Adenauer ideii lui divergentelor dintre parteneri, pe un
noastră confirmă efortul depus şi pe tul de fată este că ta capătul ce că primejdia de război persistă in de Gaulle privitoare la o „Europă plan mai larg politica sa are de în crearea unui guvern democratic şi pro temporare, la sistemul parlamentar şi
lor aproape opt ani de război co fruntat opoziţia tot mai fermă a opi
lonialist în care o armată de 800.000 a patriilor“, în locul „integrării to niei publice europene în general şi gresist, a luat stîrşit joi noaptea la revenirea la sistemul prezidenţial (sis
tale" a statelor vesl-europene urmă vest-german în special, care îşi face
lot mai simţită prezenta. ora 24. Greva, care cuprinsese toate temul în care în fruntea guvernului se
reşte de fapt tot preponderenta Ger
maniei occidentale în „Piaţa comună". ZĂNEL FLOREA principalele centre industriale ale ţării, află preşedintele, nu un prim-ministru)
Insistenta cu care partenerii vest-eu-
comentator Agerpres instituţiile guvernamentale, băncile, o exi-fent în ţară înainte de demisia pre
marc parte din întreprinderile comer şedintelui Quadros şi a crizei de gu
ciale, transporturile,, a luat stîrşit după vern din august, anul trecut.
ce conducătorii sindicatelor braziliene In acest sens, senatorul Argemiro
au avut o întrevedere cu preşedintele Igueiredo, din partea Partidului Mun
Goulart la Brasilia? Intr-o declaraţie a cii (partidul lui Goulart), a prezentat
Frontului de eliberare naţională, precum joi Camerei superioare un proiect de
şi într-o declaraţie a Uniunii naţionale lege prevăzînd revenirea ia constitu
^ studenţilor din Brazilia se sublinia ţia prezidenţială, iar senatorul Noguei-
ză că „greva generală este o expre ra da Gemma a depus un proiect care
sie a apărării intereselor poporulnî propune să se organizeze imediat un
brazilian“. referendum în problema sistemului de
guvernămînt care trebuie aplicat în
Postul de radio naţional brazilian Brazilia.
Redacţia şi administraţia ziarului; str. 6 Martie nr. 9. leleton ; 188, 189, 75, 67-1. Taxa plătită in numerar conform aprobăru Direcţiei Generale P.T.T.R. nr. 263.328 din 6 noiembrie 1949. - lip aru l; Întreprinderea Poligrafică „1 Mai" - Deva.
