Page 21 - 1962-07

PRO LETARI DIN TOATE TA R ILE , U N IŢI-V A ! COMUNICAT

I Anul XIV. Nr. 2344 4 pagini 20 bani în ziua de 6 iulie a.c. a avht loc Ia Bucureşti făcut parte tovarăşii: Anton Jugov, membru
o întîlnire între delegaţia de partid şi guver­ al Biroului Politic al C.C. al P.C.B., preşedintele
Succes deplin Congresului Mondial Evidenţiaţi In întrecerea namentală a Republicii Populare Romîne con­ Consiliului de Miniştri, Star.ko Todorov, mem­
socialistă dusă de tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, bru al Biroului Politic al C.C. ai P.C.B., vice­
prim.secretar al Comitetului Central al P arti­ preşedinte al Consiliului de Miniştri, preşedin­
pe industria minieră dului Muncitoresc Romîn, preşedintele Consi­ tele Comitetului de Stat al Planificării, .livko
liului de Stat al Republicii Populare Romîne, şi Jivkov, membru al C.C. al P.C.B., vicepreşedinte
al Consiliului de Miniştri.
delegaţia de partid şi guvernamentală a Re­
publicii Populare Bulgaria, condusă de tova­ Cele două delegaţii au făcut un schimb de
răşul Todor Jivkov, prim-secretar al Comite­ păreri şi au hotărît accelerarea lucrărilor de
tului Central al Partidului Comunist Bulgar. proiectare a importantului nod hidroenergetic
pe D'unăre în sectorul Izlaz-Somovit, ţinînd sea­
Din delegaţia Republicii Populare Romîne au ma de utilizarea complexă a apelor Dunării
făcut parte tovarăşii: Ion Gheorghe Maurer, interesînd cele dc'uă ţări, pentru producţia de
membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.R.,
preşedintele Consiliului de Miniştri, Alexandru energie electrică, îmbunătăţirea navigaţiei, iri­
Bîrlădean'u, membru al C.C. al P.M.R., vicepre­ gaţiilor şi altele. Cele două delegaţii au stabilit
şedinte al Consiliului de Miniştri, Glieorghe ca încă din 1963 să se deschidă şantierul, iar
în anul 1964 să înceapă lucrările de construcţii.
Gaston Marin, membru al C.C, al P.M.R., .pre­
Întâlnirea s-a desfăşurat într-o atmosferă de
şedintele Comitetului de Stat al Planificării. prietenie şi înţelegere frăţească.
Din delegaţia Republicii Populare Bulgaria a'u

p e n tru dezarm are generală şi pace

Interviul acordat de tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej ‘Pentru rezultatele obţinute în Delegaţia mişcării pentru pace din P. Romînă
unor corespondenţi ai ziarului Jzvestia“ muncă în anul 1961, Comitetul
şi postului de radio Moscova
Central al Uniunii Sindicatelor a plecat spre Moscova

A A A A A A A A A A /N A A A /W V A /W V N RĂSPUNS; In ce priveşte din întreprinderile miniere şi Sîmbătă o părăsit Capitala, plccînd trol-chimie; acad. Gco Bogza; Silviu lui „Scînteia“; Justin Moisescu, mi­
spre Moscova delegaţia mişcării pen­ Brucan, ziarist; acad. Elic Cafafoli ; tropolitul Moldovei şi Sucevei; Aure­
L MOSCOVA 7 (Agerpres). — . ‘ ' '• î conferinţa pentru dezarmare de energiei electrice precum şi Mi­ tru pace din R. P. Romînă, care va prof. univ. Ion Creangă, rectorul Uni­ lian Nestor, ziarist; Ion Pas, pre­
la Geneva nu putem decît să nisterul Minelor şi Energiei Elec­ participa la Congresul Mondial pen­ versităţii din Iaşi; general colonel în şedintele Comitetului de Radiodifuzi­
s Sul) titlul ,,Succes deplin“ ziarul „Izvestia“ din 7 iulie ? tru dezarmare generală şi pace dc la rezervă llie Crcţulescu; prof. univ. une şi Televiziune; Sanda Ranghcţ,
7 publică răspunsurile tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej, prim- < regretăm că pînă acum lucră­ trice, a acordat harnicului co­ Moscova. Ianoş Demeter, prorectorul Universi­ secretarul Comitetului naţional pentru
rile ei nu au dus Ia rezultate tăţii din Cluj: Eroul Muncii Socia­ apărarea păcii din R. P. Romînă;
ţsecretar al C.C. al P.M.R., preşedintele Consiliului de Stat a l) concrete. lectiv de muncă de la uzina Delegaţia este condusă dc acad. liste Dumitru Tudose, preşedintele acad. Raluca Ripan; Valeria Sado-
7 Ii. P. Romîne la întrebările co responăenţilor speciali ai zia- <, de preparare a minereurilor din Mihai] Ralea, preşedintele Comitetu­ gospodăriei agricole colective din veanu, publicistă; Andrei Ştefan, mem­
* rului „izvestia“ G. Oseverov şt N. Ponev şi postului de radio > Evident, măsuri ca reluarea Giiraharza, titlul de ,,Evidenţiat lui naţional pentru apărarea păcii, Stoicăneşti, regiunea Argeş; proi. bru în Comitetul executiv al Uniunii
' experienţelor nucleare de către membru în Biroul Consiliului Mondial univ. M. Ghclmcgeanu; Maria Groza,
Moscova, I. Letunov. S.U.A. şi hotărîrea guvernului în întrecerea socialistă“ pe a- al Păcii. Din delegaţie fac p a rte : membră a Consiliului naţional al ic- Asociaţiilor studenţilor din R. P. Ro­
american de a efectua aseme­ nxl 1961. în anul trecut, prin Aurel Ardeleanu. secretar a! Consi­ meilor din R. P. Romînă ; acad. flo ­
'/W W W W W eforturile comune ale întregu­ liului Central al Sindicatelor; picto­ ria Hulubei; artistul poporului Kovacs mînă si Eroul Muncii Socialiste Şte­
lui colectiv de muncă s-au îm­ rul Corncliu Baba, artist al poporu­ Gyorgy; acad. cir. N. Gh. Lupu; Teo­
ÎNTREBARE : Noi, ziariştii Guvernului Republicii Populare nea experienţe şi în Cosmos au lui; Profira Băncescu, membră în fan Tripşa, maistru oţclar la Combi­
bunătăţit indicii de extracţie la
sovietici arn avut fericirea să Romîne cu privire la transfor­ i'ost departe de a contribui la şteampuri cu 5 la sută faţă de natul siderurgic Hunedoara.
1960, iar la flotaţie cu 2 îa sută.
. însoţim delegaţia de partid şi marea Balcanilor într-o zonă a crearea unui climat propice tra ­ Productivitatea m'uncii a crescut
cu 17,5 la sulă faţă de 1960,
iar capacitatea de prelucrare a

guvernamentală sovietică în relaţiilor de înţelegere şi co­ tativelor de dezarmare. crescut cu 0,8 la sută ia şteam. Prezidiul Uniunii Sindicatelor din', pc- dor Marinescu, redactor şef al ziaru- (Agerpres).

frunte cu tovarăşul N. S. laborare, lipsită de arme ato­ Peste puţine zile conferinţa puri şi 10.5 la sută la flotaţie.
Hruşciov, în vizita prin Re­ mice şi baze pentru rachete, o
publica Populară Romînă. Am zonă a muncii paşnice, spre bi­ de la Geneva îşi va relua lu­ Pentru munca depfisă şi pentru
¦văzut cu ochii noştri mari­ nele popoarelor din această re­ crările. Există neîndoios posi­
giune şi în interesul păcii ge­ bilitatea de a se obţine rezul­ obţinerea acestor rezultate s-au Pregătiri Realizări frumoase
le succese obţinute în dez­ nerale.
voltarea economiei naţionale, în tate pozitive pe drumul spre în ­ evidenţiat muncitorii ; Sabin pentru concurs
înflorirea ştiinţei şi culturii. Aceste propuneri îşi păstrea­ făptuirea dezarmării generale
Ne-am convins cit de mare este ză .pe deplin actualitatea. Mili- şi totale sub un strict control Indrieş, Vasile Ştefan, Acoş Echipa de dansatori a coo­
tînd cu consecvenţă pentru rea­ perativei meşteşugăreşti ,,Re­
năzuinţa pentru pace a poporu­ lizarea lor, considerăm că toate internaţional. Pe masa confe­ Valter, Adam Deiitseh, Mircea tezatul“ din Haţeg, condusă în munca cu inovatorii
lui romîn. rinţei se află proiectul de tra ­ de croitorul Şteian Gali, se
Ievuţa, Nicolae Poldea, Petru pregăteşte cu multă slrguinţă
ta t prezentat de Uniunea Sovie­ pentru concursul organizat de
Marcu, Nicolae Buha, Ioan Fe- UCECOM. Printre cei 18 dan­ Inovatorii Preparaţiei cărbu­ curăţire automată a cupelor de
satori pot fi întîlniţi coope­ nelui din Petrila au încheiat elevator“. Aplicarea acesteia a
Vă rugăm să ne spuneţi ce statele balcanice trebuie să-şi tică, proiect sprijinit de celelal­ her, Teodor Codrin precum şi ratorii Ionel Străiţar, Ana primul semestru de activitate dus la mărirea debitului de lu­
Maria Schenk, Iconia Ghior- din acest an cu un bilanţ bogat cru cu 20 la sută, la uşurarea
este necesar să se facă — după unească eforturile în vederea te ţări socialiste şi cave a găsit m aiştrii: A'urel Dobîrcău, Gheor­ ghevici, Cornelia Ciorogacnu, în realizări. In cele 6 luni ei efortului fizic al muncitorilor,
Viorica Tapu şi alţii. au aplicat 30 de inovaţii care la realizarea unei economii de
părerea dumneavoastră — pen­ încheierii unui tratat de înţe­ un larg ecou în rîndul statelor ghe Dărău, Ioan Sîrbu, Petru aduc economii postcalculate în 14.000 lei. Succese frumoase in
tru asigurarea păcii în Balcani legere şi securitate colectivă a neangajate. Dacă puterile occi­ valoare de 82.200 lei. activitatea de promovare a
şi pentru preîntâmpinarea unui acestei regiuni; trebuie să se dentale se vor situa pe poziţii Cor, Ioan Vlad, Viorica Almă- noului au obţinut şi loan Flo-
nou război ? şan şi Elisabeta Cor. Acest rezultat, cu care se min- rescu, Ştefan Perdi, Rudolf Ga-
pună capăt orientării pericu­ constructive, se va deschide dreşte intreg colectivul pvepa- linski şi alţii.
MIHAI SUSAN raţiei, este rodul muncii entu­
RĂSPUNS : In zilele noastre, loase, pe care principalele pu­ perspectiva unor progrese rea­ J ziaste a colectivului de inova­ Bineînţeles aceste realizări
cind în lume s-au acumulat teri ale N.A.T.O. caută s-o im­ le în desfăşurarea tratativelor, corespondent tori, preocupării permanente a n.au venit de la sine. Ele sint,
arme cu o forţă de distrugere prime ţărilor balcanice membre aşa cum doresc şi aşteaptă toa­ cabinetului tehnic pentru înfăp­ aşa cum spuneam, rodul muncii
fără precedent, asigurarea păcii ale acestei organizaţii; să se te popoarele lumii. Iffll - ..... ------------------ tuirea propunerilor. îndrumat perseverente a cabinetului teh­
îndeaproape de biroul organiza­ nic. S-au organizat periodic
a devenit cea mai arzătoare asigure o largă dezvoltare a ÎNTREBARE: După cum este Cu forţe sporite ţiei de partid şi comitetul sin­ consfătuiri cu inovatorii, fapt
năzuinţa a omenirii. Pentru schimburilor comerciale reciproc cunoscut, la 9 iulie a.c. la Mos­ dicatului, colectivul cabinetului care a determinat creşterea nu­
menţinerea şi consolidarea pă­ avantajoase şi a legăturilor cul­ cova îşi începe lucrările Con­ mărului acestora. Mişcarea de
cii în lume există o cale sigu­ turale între aceste ţări. De o gresul Mondial pentru dezar­ fa recoltatul păioaseior tehnic a pus la dispoziţia ino­ inovaţii a fost larg popularizată
ră : înfăptuirea dezarmării ge­ deosebită importanţă ar fi ac­ mare generală şi pace. Care vatorilor literatura tehnică de în consfătuirile de producţie,
nerale şi totale, soluţionarea ex­ ceptarea propunerilor U.R.S.S. sînt urările dumneavoastră pen­ specialitate, le-a dat îndrumări fruntaşii ei la panoul inovato­
clusiv pe cale paşnică a proble­ cu privire la garantarea în co­ tru participanţii la acest forum Fruntaşi pe raion tatul s-a trecut la stringerea preţioase, i-a ajutat in concre­ rilor. Tot pentru sprijinirea
melor litigioase, dezvoltarea co­ mun, de către marile puteri, a internaţional ? paielor pentru a se elibera te­ tizarea propunerilor lor. muncii de inovaţii, de curîrid a
securităţii şi independenţei ţă ­ Zilele acestea au început re­ renul, urmînd ca după executa­ fost deschis un stand cu proto­
laborării între toate ţările fără rilor acestei zone şi la trans­ RĂSPUNS: In numele între­ coltatul cerealelor păioase ‘ şi rea arăturii, această suprafaţă O atenţie deosebită a fost a- tipuri de inovaţii, un stand al
deosebire de sistem social, pe formarea Mării Negre înltir-tf gului popor romîn transm it colectiviştii din raionul Orăş­ să fie cultivată cu porumb si­ cordată în acest an înfăptuirii cărţii tehnice, care se bucură
mare ă păcii şi prieteniei în­ participanţilor la acest forum tie. Lucrlnd cu combinele sta­ loz în cultură dublă. planului tematic de inovaţii, de multă apreciere din partea
bază principiilor coexistenţei tre popoare. mondial, care reuneşte expo­ ţiunii de maşini şi tractoare, ei inovatorilor, a întregului co­
paşnice. Aceasta este linia pe au reuşit să recolteze, orzul de TOMUTA TBAIAN întocmit la începutul anului. lectiv al preparaţiei.
care Republica Populară Romî­ ÎNTREBARE: întreaga lume nenţi străluciţi ai opiniei publi­ pe aproape 100 ha. Fruntaşi la Popularizarea acestuia s-a fă­
este preocupată de problema de­ executarea acestei lucrări se si­ corespondent cut prin afişarea lui la gazeta Rezultatele la sfirşitul semes­
nă, ca şi celelalte state socia­ zarmării şi a încetării experien­ ce internaţionale, un călduros tuează pînă în prezent membrii de perete „Inovatorul“, pentru trului ar fi fost şi mai frumoase
liste, o ’promovează în mod gospodăriei agricole colective Cu trei combine fiecare temă în parte a fost dacă inovatorii n-ar fi avut de
mesaj de salut şi urări de din satul Vinerea, care au re­ constituit cite un colectiv care
consecvent în politica interna­ coltat orzul de pe toate cele La secţia Miercurea, aparţi­ a primit sarcina să studieze întâmpinat anumite greutăţi.
20 ha. cultivate cu această plan­ nătoare G.A.S. din Apoldu1 de cele mai bune soluţii de rezol­ Astfel, inovaţia „Prelungirea ele-
ţională. ţelor cu armele termo-nueleare. succes deplin în lucrările lor tă, precum şi cei din satele Pri- Sus, s-a dat o mare dezvoltare vare a temelor. Pentru stimula­ vatoului de ştist bloc“ n-a fost'
caz şi Bobîlna, unde recoltatul culturii plantelor furajere. In­ rea inovatorilor s-au organizat executată decît in proporţie de
Toate statele, mari sau mici, Sînteţi amabil să ne expuneţi consacrate nobilei cauze a în­ orzului se apropie de sfîrsit. tre acestea, un loc important concursuri interne, dotate cu 80 Ia sută, din cauză că U.R.U.M.
punctul dumneavoastră de ve­ îl ocupă, cultura mazării pentru premii trimestrial. Petroşani n-a livat piesele co­
Sînt interesate in prevenirea dere asupra mersului tratative­ tăririi păcii. Sîntem convinşi V. PARASCHIV siloz şi a orzului. De îndată ce mandate.
unei catastrofe terrno-nucleare lor internaţionale la Geneva în că, pe deasupra oricăror deose­ au terminat recoltatul mazării Aşa se face că pînă în
— şi fiecare are îndatorirea să această problemă şi ce este ne­ biri de convingeri politice sau corespondent de pe 65 ha., mecanizatorii au prezent din cele 12 teme Avînd in faţă succesele de
acţioneze in vederea înfăptui­ cesar de făcut - - după păre­ religioase, cu conştiinţa răs­ efectuat arătura de vară şi au ale planului respectiv au pînă acum, colectivul de inova­
rii unei păci trainice în lume. Au terminai recoltatul trecut la însăminţarea lucernei, fost rezolvate 7. De o deose­ tori ai preparaţiei este hotărît
sorgului şi porumbului pentru bită preţuire se bucură inovaţia să lupte în continuare cu şi
Crearea unor zone fără arme rea dumneavoastră — pentru a punderii pentru destinele ome­ orzului siloz în cultura dublă. Paralel „Modificarea acţionării skipu- mai multă însufleţire pentru
cu aceasta, cind orzul a ajuns lui“, realizată de tov. Augus- promovarea noului, obţinerea de
vachoto-nucleare ar constitui, face sa înceteze mai repede ex­ nirii, participanţii la Congresul Datorită măsurilor luate pre­ la coacere, cele 3 combine ale tin Kaproş, inovaţie care duce economii şi uşurarea condiţii­
fără îndoială, o valoroasă con­ perienţele cu arm a termo-nu- Mondial pentru dezarmare vor cum şi bunei organizări a mun­ seoţiei, au intrat in lan. In p ri­ la reducerea cu peste 70 la sută lor de muncă, prin depunerea
cleară, cursa înarmărilor şi a da glas voinţei arzătoare a tu ­ cii, colectiviştii din Cunţa, ra­ ma zi. mecanizatorii Dumitru a consumului de energie elec­ la cabinetul tehnic a unui nu­
tribuţie la destinderea încordă­ asigura dezarmarea generală şi turor popoarelor : pace trainică ionul Sebeş, au reuşit să ter­ Popianoş şi Ioan Pirăian au re­ trică la însilozarea şistului din măr cit mai mare de inovaţii;
mine recoltatul orzului cu com­ coltat fiecare peste 11 tone orz. cărbune. O altă inovaţie valo­
rii şi consolidarea, păcii. bina de pe întreaga suprafaţă Se prevede ca de pe întreaga roasă, care a rezolvat una din GH. ECQBESCU
ocupată de această cultură, ob-
Sint cunoscute propunerile totală ? în lumea întreagă ! ţinînd o producţie medie de suprafaţă cultivată cu orz (121 temele planului amintit este cea tehnician — Preparada
2.?00 kg. la lia. a tov. Hog Iosif : „Dispozitiv de
Iluminat fluorescent După recoltat —arături hectare), să se obţină o produc­ cărbunelui din Petrila
Consiliul de conducere al gos--
De c.urînd, la siîbsecţia de confecţionat cutii a I.R.I.C. îndată cc orzul a dat în pîrga, podăriei agricole colective, la ţie de cel puţin 2.600 kg. la
Deva a fost introdus sistemul de iluminat fluorescent. Acest muncitorii din cadrul gospodăriei de indicaţia organizaţiei de bază,
stat Orăştie au început seceratul. Piuă a hotărît să cultive această su­ hectar, iar recoltatul să se ter­
lucru creează condiţii mai bune de muncă în special pentru în prezent ei au şi recoltat orzul de prafaţă cu o cultură furajeră.
pe o suprafaţă mai mare de 200 ha. De aceea, concomitent cu recol­ mine in cel mult 7 zile.
operaţiunile de lipit corpuri de cutii suprapuse, de liniat şi Acolo unde s-a terminat seceratul or­
zului şi balotatul paielor, s-au înce­ N. PÎRCĂLAB
rolat corp'uri de cutii, de sortat capacele de la maşina de put arăturile de vară pentru însă-
mînţarca porumbului furajer. corespondent
vulcanîzat capace etc.
F. NEDELCIU

corespondent

________ ______________ _______ ____ ------------------- -------------------------- --------- l i • « • • • • ----- ------ ---------
----------------------------------------------------------------------- • • • * • « « .... ..............................................-

C fnm taţii d a ţh m ii------ ¦ = = ----...'=-------------- La sfîrşit de semestru

Mari venituri băneşti In primul semestru din acest tori cit 77.583 volume, cifre ce
an, datorită numeroaselor ac­ depăşesc cu mult realizările
Colectiviştii pe ogoarele cărora au norma lor. „Iar la isbînzile voas­ muncii cu toţii mai bine şi mai cit Din grădina dc le­ şi centrelor muncito­ ceşli au valorificat aceleiaşi perioade a anului pre­
lucrat şi lucrează mecanizatorii sta­ tre ne vom strădui să vă ajutăm cu spor. Mihai Bulcu şi-a depăşii cu gume a gospodăriei a- reşti. din regiune în­ încă 5 vagoane cu ţiuni cu cartea organizate, Bi­ cedent. Remarcăm că pentru
ţiunii de maşini şi tractoare din munca noastră'‘ — spuseră mecani­ 148 la sută plantă. Şi înainte se gricole colective de la semnate cantităţi dc cartofi, care le-au a- blioteca regională a cunoscut o satisfacerea cerinţelor mereu
Dobra au numai cuvinte dc laudă cii şi inginerii. număra printre cei mai priceputF dus venituri de circa crescînde ale cititorilor, de la
la adresa lucrărilor pe care aceş­ tractorişti, dar acum nivelul său Miceşti, pleacă zilnic legume. Zilele trecu­ 100.000 lei. mare afluenţă de cititori. Ast­ începutul anului şi pînă in pre­
tia le execută Zilele trec repede cind munceşti, profesional este şi mai ridicai. spre picfele oraşelor te colectiviştii din Mi- fel, la sfirşitul semestrului, aici zent fondul de cărţi al Biblio­
dar cind dinlr-o zi vrei să faci ~--- - "...... ....• ---------- - — .................. au fost înregistraţi 4.366 clti- tecii a crescut cu 3.204 volume
Munca lor înfrăţită face ca ogoa­ două, ele parcă fug. Dar zilele şi-au Comunistul Ion Faur este de 12 In valoare de 25.549 lei.
rele să fie mai rodnice. Aceasta este şi găsit cu cine să se ia la întrece­ ani pe tractor. El s-a angajat, cu
de altfel- una din preocupările dc re ! Flăcăii noştri pe tractoare pot ani în urmă, în întrecere cu trac­ N. RĂŞINARU.
scamă ale tractoriştilor din cele 12 fi întrecuţi de zile ? Lasă ei oare toristul Voichita, neîntrecut in me­
brigăzi: munca lor să fie mereu să se scurgă vre-un mintii fără să-l serie pe acea vreme. Rezultatele corespondentă
mai rodnică. întrecerea pentru ob­ însemne in răbojul ogorului cu o hune obţinute dc el atunci i-au adus
ţinerea de rezultate cil mai bune (liră neagră, abvrindă? Nu ! Hotă- aprecieri înalte: în 1958 i s-a în­ . . Pnralel cu ™coltolul păioaseior, lucrătorii \’de la gospodăria agricolă de stat din Petreşti continuă cu Producţia de lapte
in muncă a cuprins întregul colec­ tît n u ! Şi, cind primăvara şi-a muiat Medalia Muncii. .Niciodată însufleţire şi lucrările de întreţinere a culturilor prăşitoare.
tiv. Să facem cunoştinţă cu ci. cules dc prin caişi. şi zarzări flo­ nu va uita clipele acelea. De atunci în continuă creştere
rile, sosi şi vremea numărătorii. munceşte cu- şi mai mult imbold. In /A FOTO: llie Stanca, inginerul şef al gospodăriei, controlează calitatea praşilei a 111-a executată
Mai. întîi cu Aurel Slurza. care Steagul dc fruntaş pe S. M. T. în această primăvară, cu toate că a lu­ de mecanizatorul Samodă Vinersar la cultura irigată a pormbului pentru siloz, Colectiviştii din satul Clinic,
pe vremea cind zăpada mai păta cu campania dc primăvară i s-a cuve­ crat în raionul Brad, în condiţii de raionul Sebeş, s-au angajat să
albul ei ogorul l-a chemai pe lu- nit lui Aurel Slurza. El a termi­ teren mai puţin bune, el şi-a de­ obţină în acest an o producţie
cob Popa să se întreacă în price­ nal lucrările ce i-au fost încredin­ păşit cu 110 procente planul. Şi de 3.000 litri lapte pe cap de
pere şi hărnicie. ţate la timpul potrivit, aşa cum dintre aceşti destoinici plămăditori vacă furajată; Printr-o hrănire
scrie la ¦carte. In 10 zile a făcut ai rodului sînt mulţi Ia S.M.T, Do­ raţională a animalelor, pînă la
..Ştiu că eşti printre, cci mai buni 111 luinlri. bra. Ioan Pauşeniuc şi Ocluvian începutul acestei luni s-a reali­
in meserie — i-a spus Aurel în Crişan se. numără şi ci., împreună zat pe cap ide vacă o producţie
ziua aceea — dar tocmai asta mă — Mu eşti supurat tovarăşe Popa cu Axentc Mcgrilă şi alfi flăcăi de medie de 1.575 litri lapte.
indeamnă să mă întrec cu dum­ că... dar Sturza nu-şi încheie fraza. ispravă, printre cci cu care se mîn-
neata. Dc nu te-oi putea întrece, dreşte staţiunea de maşini şi trac­ Fruntaş în acţiunea pentru
n-o fi bai. Dar planul cu 00 de — Aş fi fost supărat dacă fă­ toare din Dobra. Acolo unde mun­ îndeplinirea angajamentului luat
procente trebuie să-l depăşesc“. ceam mai puţin decît m-am anga­ cesc ci, se ştie că lucrările se fac este ingrijitorul-mulgător Uskat
jat. Şi atunci, aş fi fost supărat pe de cea mai bună calitate şi la vre­ Sinrion care, pînă Ia aceeaşi
„Iară cu — întoarse lacob Popa mine. Dar aşa că am depăşit planul mea prescrisă de ştiinţa agriculturii. dată, a obţinut de la lotul pe
vorba, primesc cu bucurie această cu 1-34 la sută. mă bucur cu stea­ care il are in primire o pro­
întrecere şi nu numai dc la tine gul c la tine. ‘Tu m-ai chemat la în­ Acum, în pragul culegerii pîinii ducţie de 2.125 litri lapte pe
tovarăşe Sturza, ci dc la. voi toii trecere. Eu i-am chemat pe toţi. celei noi, sarcini mari stau in fufa cap de vacă furajată.
tovarăşi. Să ne prindem în între­ 1 u ai avut condiţii mai hune, te­ lor. Cind paletele combinelor vor
cere dar nu numai cu 90 la sută ren mai bau. Moi. ceilalţi ne-am intra să îmbrăţişeze lanurile, roadele Rezultate asemănătoare în
peste plan ci ca să fie pe măsura organizat munca mai bine ca îna­ acestui an şe vor dărui oamenilor sporirea producţiei de lapte au
noastră şi a anilor cc ii trăim, să inte. Rezultatele contează. Să porţi harnici şi pricepuţi care au ştiut să înregistrat şi îngrijitorii-mul­
lucrăm fiecare cit d o i: cu 100 la cu cinste şi mîndrie steagul! pregătească din vremp belşugul. gători Sehuster Mihai, Ioa-n
sută planul depăşit. Dănţilă şi Vasile Ghibeseu, care
Şi comunistul Popa avea drepta­ D. CRICOVEANU au obţinut de la laturile lor
Au stat de-au cumpănit bine si­ te. Poate de aceea bucuria lui Stur­ producţii medii de peste Î.530
tuaţia. Apoi primiră mai mulţi din­ za ii era îndoită. In întrecere au litri lapte pe cap de vacă.
tre ei să facă cu un plan peste
IOAN BIA
corespondent