Page 22 - 1962-07
P. 22
rW 2 DKIJMVL SOCIALISMULUI Nr. 2344
werares fls^gpgagaraKgKBci. u»vj
VIAŢA DE PARTID m PROGRAMUL B E
S ft, 0 Ú «sf
9 iulie 1962
PROGRAMUL I : 5.10 Emisiu
nea pentru sate: Lucrări agri
In executarea la timp şi în cele ce trebuie făcut, cum trebuie să se lor. De asemenea, la sfîrşitul fiecă cole în această săptămînă ;¦
mai bune condiţiuni a lucrărilor de lucreze pentru ca acest bloc să fie rei luni s-a analizat cu muncitorii
construcţii un rol determinant îl au terminat în maximum cinci luni. Pe ritmul lucrărilor. In adunările gene 5.40 Muzică populară româ
organizaţiile de partid. Pe şantierele baza informării prezentate de şeful rale ale organizaţiei dc bază, ca un
dc construcţii unde acestea manifestă şantierului, a propunerilor făcute dc fapt obişnuit, au fost cerute informări nească ; 6.10 „Muncim cu spor“
preocupare, spirit de răspundere, îşi către comunişti şi tovarăşi din acti membrilor şi candidaţilor de partid
exercită pe deplin dreptul de control, vul fără de partid, s-a elaborat un carc aveau răspunderi în executarea — program de cîntece ; 7.30
militează cu perseverenţă, cu fermitate plan de măsuri. S-au întocmit apoi lucrărilor de construcţie ale blocului
pentru înfăptuirea sarcinilor ce revin grafice dc execuţie pe faze de lu nr. 2. Dar nu numai atît. Membrii Sfatul m edicului: Ce este cura
constructorilor, treburile merg bine, crări, grafice de aprovizionare etc. biroului organizaţiei de bază s-au de
lucrările sini executate la termen, ca Cîţiva comunişti printre care tov. Du plasat pe şantier, la fiecare loc dc heliom arină; 7.45 Salut voios
litatea lor este bună. mitru Andor, Petru Ursu, Dumitru muncă, au discutat cu oamenii, au
Bîldea, Ştefan Ardai, Aurel Sîrbu, ascultat părerile acestora şi de fiecare de pionier; 9.00 Tinereţea ne e
Redăm în materialul dc faţă, cîleva Ionii Soiomon şi alţii, au primit sar dată au ajutat concret la desfăşura
aspecte din activitatea organizaţiei de cini concrete în desfăşurarea execu rea în cele mai bune condiţiuni a lu d ra g ă ; 11.03 Arii şi duete din
partid din cadrul şantierului de con tării lucrărilor. Biroul organizaţiei de crărilor. Fiind tot timpul în miezul
strucţii nr. 4 din oraşul Cuglr. problemelor, organizaţia de partid a operete ; 12.00 Muzică uşoară ro
Din experienţa reuşit să stabilească operativ ceea cc
Cugirul, devenit nu de multă vre organizaţiilor de partid trebuie făcut, să îndrume conducerea mânească : 12.30 Melodii popu
me oraş, creşte şi se dezvoltă într-una. şantierului în realizarea sarcinilor de
Aici, în timp ce la un nou bloc se de pe şantierele producţie. Aşa s-au putut lua măsuri lare româneşti şi ale minorită
ridică schele, se termină finisajul, de construcţii pentru reorganizarea lucrului în bri
sau se dau locatarilor cheile, la al găzi, aprovizionarea în pas cu cerin ţilor naţionale; 13.10 Concert
tul se toarnă fundaţia sau se în bază a analizat şi a recomandat co ţele şantierului, pentru introducerea
cepe zidăria. Constructorii sînt într-o mitetului sindicatului luarea unor mă unor noi procedee de lucru — res de prinz ; 14.30 Gintă orchestra
continuă activitate. suri pentru organizarea şi desfăşura pectiv premontarea parchetului lame
rea unei întreceri vii, mobilizatoare, lar, care apoi a fost lipit în încă de muzică populară a Filarmoni
...Zilele trecute cîţiva constructori cu obiective concrete. peri cu soluţie de moveron, preasam-
împreună cu reprezentanţi ai benefi blarca plăcilor de mozaic etc. In pro cii de Stat din Cluj : 15.05 Gin
ciarilor noilor locuinţe ce se ridică S-a început apoi lucrul. Organizaţia blemele mai grele, organizaţia de
în acest oraş, s-au constituit într-o de partid a socotit însă că nu este partid a cerut sprijin din partea Co tă ansamblul „Emil LandSco“
comisie. Comisia a făcut recepţia blo suficient doar să se hotărască şi să mitetului orăşenesc de partid din Cu-
cului nr. 2 cu 32 apartamente, bloc se stabilească măsuri. Ea a desfăşurat gir. Este un merit al Comitetului oră din Uniunea Sovietică; 15.25
ale cărei lucrări s-au terminat în în mod continuu o muncă de îndru şenesc de partid din Cugir, că a dat
cursul lunii iunie. Păreri unanime : mare în rîndul constructorilor, dc aju în cursul acestui an o mare atenţie Fragmente din opera Carmen
construcţia blocului s-a executat în- organizării şi desfăşurării activităţii
tr-un termen sc u rt: 4 luni şi 21 de tor tovărăşesc, a pus umărul acolo constructorilor, a acordat un ajutor de B izet; 16.15 Vorbeşte Mos
zile. Calitatea lucrărilor : bună. unde s-a simţit greul, a exercitat un concret în îmbunătăţirea muncii şi
control exigent, organizat. La propu vieţii acestei organizaţii de partid. cova 1 ; 16.45 Din repertoriul
Obţinerea acestor realizări sînt strîns nerea biroului, la sfîrşitul fiecărei săp-
legate dc activitatea organizaţiei de Organizaţia de partid din cadrul violonistului Nicu Stănescu:
partid. Un asemenea ritm dc con tâmîni cadrele din conducerea şan şantierului din Cugir practică acelaşi
procedeu şi în organizarea şi desfăşu 17.30 „Prietena noastră cartea“ :
strucţii, pe şantier, n-a mai existat în tierului au ţinut şedinţe de analiză rarea- lucrărilor de construcţie a altor
cu privire la desfăşurarea lucrărilor. blocuri. Construcţia blocului nr. 1 se 18.30 Scene din operete : 19.00
trecut. De obicei, ridicarea unui bloc face acum (ot pe baza unui grafic de
Prezent la aceste şedinţe a fost de lucru. Şi clin cit se prevede, ţinînd Almanah ştiinţific ; 20.30 Noapte
asemănător dura mult mai mult. Or fiecare dată şi tov. Ghcorghe Surpe- cont dc ritmul intens de lucru, acest
ţeanu, secretar al organizaţiei de bază. bloc va fi terminat înainte de terme bună copii: „Aii Baba şi cei!
ganizaţia de partid şi-a prevăzut ca Alunei cînd s-a observat că o echipă, nul fixat. De asemenea, destul de
avansate sînt lucrările la blocul nr. 3. 40 de hoţi“ poveste orientală;'
sarcină de prim ordin îmbunătăţirea un om nu-şi îndeplineşte zi de zi sar
întregul colectiv al acestui şantier, 21.15 Tribuna radio ; 21.25 Cu!
ritmului de execuţie a fiecărei lu cinile de plan, lipsesc unele mate avînd mereu în frunte pe comunişti,
riale etc., conducerea tehnico-admi- urmînd exemplul acestora, a depus cîntecul şi jocul prin lumea în
crări, a dat în această privinţă tot eforturi creatoare în rezolvarea sar
nistrativă, îndrumată de către biroul cinilor-de îmbunătăţire a ritmului de treagă. !
sprijinul conducerii şantierului, tutu lr:ru, de îmbunătăţire a calităţii lu
organizaţiei de bază a luat măsuri crărilor. Blocul nr. 2, dat în aceste PROGRAMUL II : 13 00 Clnhi -
ror constructorilor şi a reuşit să-şi operative pentru remedierea lipsuri- zile în primire noilor locatari, meta-
lurgiştilor din Cugir, este un exem !Membrii gospodăriei colective ducţie de 5000 kg. porumb boa- înainte de însămînţare s-a exe ce populare din ţări socialiste;
îndeplinească cu succes ţelul propus. pe Costa Ion. Acum lucrăm după plu în această privinţă. Succesele do- „Drumul socialismului" din o- fce la hectar nu este uşoară 14.03 Muzică din opere : 15.30
metoda în lanţ. In felul acesta, bîndite în construcţia acestui bloc raşul Deva cultivă cereale pe cutat o arătură superficială. La
Cum s-a procedat ? In luna februarie fiecare echipă îşi îndeplineşte zil constituie de asemenea dovezi eloc suprafeţe întinse. In cultura a- deoarece sînt necesare eforturi semănat s-au folosit seminţe de Cu cîntecul şi jocul de-a lungul
nic planul fiindcă altfel nu poale, vente în ceea ce priveşte posibilită cestora un ioc important îl susţinute pentru aplicarea cu porumb din soiul HD 203, varie O ltului; 19.00 Din comoara fol
1962 au început lucrările construcţiei fiind legală de celelalte, trei. In ţile existente pe şantierele de con ocupă porumbul. Pornind de la stricteţe a unui întreg complex tate indicată pentru zona de sol clorului nostru ; 21.30 Meridiane
fiecare zi ies din hală 12 vagoa strucţii pentru sporirea ritmului de experienţa bogată acumulată de măsuri agrotehnice. Colecti în care se află gospod?"ia. Se
blocului nr. 2. Organizaţia de partid ne reparate. Numai în ultima lună lucru, obţinerea unor lucrări trainice, de-a lungul anilor în cultivarea lirice — versuri dedicate luptei)
am reparat 2S de vagoane în plus de înaltă calitate. Viaţa confirmă din porumbului, de la realizările re viştii şi mecanizatorii au înţeles mănatul s-a făcut mecanic, cu pentru pace — montaj litere
a analizat într-una din şedinţele sale fată dc plan şi toate de bună nou că atunci cînd organizaţiile de marcabile ale gospodăriilor a- acest lucru. De aceea, ei au în maşinile S.M.T., intr-o singură muzical; 22.00 Mari cîn ăreţi de
calitate. partid se ocupă îndeaproape de în gricole colective fruntaşe, colec ceput lupta pentru o recoltă bo
Un om a adus de la cuptor, deplinirea sarcinilor încredinţate, nu tiviştii din Deva au semănat în gată de porumb încă din vara zi, cînd temperatura solului a operă : soprana Birgii Nilsson ;
prins în gliiara nuni cleşte lung, Privesc hala de jur împrejur. există greutăţi ce nu pot fi învinse. primăvară porumb pe aproape fost de peste 8 grade Celsius. 22.30 Concert de muzică uşoară.
un nit înroşit. Un altul l-a prins Vagoanele stau rînduite pe patru In rezolvarea lor trebuie să se acţio 250 hectare. în frunte cu comu
cu nişte cleşte mai mici şi l-a in linii, unele ridicate de pe roţi. neze cu nădejde, cu îndrăzneală, tre niştii colectiviştii nu s-au mul şi toamna anului trecut, cînd Consiliul de conducere al gos 10 iulie 1962
trodus în rama laterală a vago Peste tot curăţenie. Tovarăşul Onu buie să se asigure cadre, condiţii de ţum it să obţină de pe întreaga s-au executat arături la 28-30 podăriei, cu sprijinul organiza- •
nului. Apoi a luat dc alături cio observă : lucru pentru fiecare muncitor, o bună suprafaţă aceeaşi producţie.
canul pneumatic şi sprijinindu-l aprovizionare cu materiale şi mai pre Posibilităţile gospodăriei sînt cm. pe toată suprafaţa desti ţiei de bază, a luat toate măsu- 1 PROGRAMUL I : 5.10 Emisiu
bine pe genunchi a început să — Curăţenia la locul dc muncă sus de toate să se exercite un con mari. Ţinînd seama de recoman rile pentru ca lucrările de În nea pentru s a te ; 5.40 Melodii
bală de jos în sus. Atunci Ic-a a fost un alt obiectiv al nostru. trol permanent, eficace asupra înde darea făcută de Consfătuirea pe nată culturii porumbului. Pen treţinere a culturii de porumb
venit în ajutor un al treilea om. Şi la noi curăţenia înseamnă rea plinirii în mod strict a ' obligaţiilor ţară a colectiviştilor, ei au ho- tru producţia de 5000 kg. la ha. populare rom îneşti; 6.10 Cîntece
Sîntcm la secţia vagoane a Atelie lizări. Deşeurile şi piesele schim dc serviciu. Şi acest lucru a fost fă tărît ca de pe o suprafaţă de să se facă la timpul potrivit şi colhoznice : 6.45 Cîntă taraful
relor li.M.R. Simeria. bate nu sînt aruncate la înlîm- cut în decursul acestui an cu mai 30 hectare să realizeze cîte 5000 s-au ales două sole cu o ferti ' de calitate, astfel asigurînd o „Semenicul“ al Casei de cultură
plare, ci direct încărcate în vagoa- multă competenţă dc către organiza kg. porumb boabe la hectar în litate naturală ridicată. In plus, din R eşiţa; 7.30 Sfatul medi
Priveam atent încleştarea aces rielele cu fier vechi. In luna iu ţia de partid, de către conducerea cultură neirigată. Prin aceasta, pe acest teren s-au mai aplicat dezvoltare normală a plantelor. cului : Im portanţa controlului
tor oameni. Cel cu pneumaticul nie am strîns şi încărcat 30.000 tcbnico-administrativă a şantierului dc pe lingă faptul că se va obţine cite 30 tone Îngrăşăminte natu După ce porumbul a răsărit şi periodic preventiv ; 7.45 Salut
m-a 'scrutat odată cu coada ochiu hg. fier vechi. In luna asta ne-am construcţii nr. 4 din Cugir. un spor însemnat de recoltă, rale şi cîte 150 kg. superfosfat avea două-trei frunze i 3-a apli. voios de pionier ; 10.30 Muzică
lui. De aceea, cînd au terminat, propus să strîngem 40.000 kg. Asta vor fi scoase totodată în evi la hectar. Terenul a fost repar de b a le t; 11.03 Cîntă orchestra
m-atn adresat lui: o facem odată cu munca princi Organizaţia de partid de pe acest denţă posibilităţile mari de care tizat pe brigăzi şi, în cadrul lor, cat o lucrare cu sapa rotativă: de instrumente a R-adiotelcvi-
pală. fără să ne folosim de ore şantier mai are însă şi o altă dato dispune gospodăria pentru creş Apoi a fost prăşit mecanic cu ziunii sovietice ; 11.45 Radio pri
— Carc-i şeful ? suplimentare. Cum le-am spus la rie. Ea trebuie să se preocupe mult terea continuă a producţiei la celor mai bune echipe. Colecti cultivatorul. Această lucrare s-a
— Onu e şef — mi-a răspuns băieţi, mie îmi place să fie hala mai mult, să îndrume în mod perma hectar. viştii şi mecanizatorii, la cer aplicat pînă acum de două ori. chindel : „Termometrul are fe
cl scurt. ca o seră. nent activitatea conducerii şantierului, curile agrotehnice, au fost in De asemenea s-a aplicat de două bră“ de Mihai Stoian ; 12.30
Pînă să-mi revin din nediime- a constructorilor, în scopul reducerii Sarcina de a realiza o pro- ori şl praşila manuală pe rînd, Răspundem a s c u ltă r ilo r ; 12.40
rire, omul care le surise în ajutor — Şi vă ascultă băieţii. preţului de cost pe fiecare lucrare, struiţi temeinic în legătură cu urmînd ca în aceste zile să se Fragmente din opereta „Crai
î mi-a întins mina. L-am întrebat: — Da. numai că la vreo patru fiecare apartament, fiecare bloc, do ,,Printre colectiviştii de la toate lucrările privind cultura facă şi cea de-a treia praşilă nou" de Ciprian Porumbescu :
Ic port puţin grija. îşi dau acum meniu unde se mai observă încă de G.A.C. Turdaş care se eviden porumbului, ceea ce a permis ca 15.45 Din cîntecele şi dansurile
Í — Cum merge ? examenul de maturitate. Dar le-am ficienţe. Să se gospodărească mai ţiază în munca de însămînţare însămînţarea acestei culturi să mecanic şi manual, iar mai tîr-
spus: cînd răspundeţi, aplicaţi me bine materialele, să se folosească cu a porumbului, se numără tova se facă la un nivel agrotehnic ziu şi cea de a patra praşilă, popoarelor 16.15 Vorbeşte Mos
— Bine. toda în lanţ. de la un gînd la al grijă fiecare cărămidă, fiecare buca răşii Aurel Filimon, Ion Şerban, corespunzător. Astfel, în p ri cova 1 ;17.23 Muzică din op&re
— Ca întotdeauna...! — am tul şi nu se poale să nu reuşiţi. tă de seîndură. Maria D'irna...“. mele zile după desprimăvărare, dacă va fi nevoie. Odată cu cerute de ascultători; 18.00 Mu
adăugat eu. La vară îl am pe Vilea, cel cu ogoarele au fost grăpate, iar prima praşilă manuală s-a fă zică populară din Moldova ;
— Nu chiar aşa, a răspuns to pneumaticul j ; încă vreo trei la GEI. CALINESCU Dacă vom continua să redăm 19.00 Revista economică radio ;
varăşul Onu. maturitate, cu Boia dc la tampoa conţinutul Unuia dintre artico cut şi răritul, asigurîndu-se
— De cc ? ne nit-i dccît intr-a noua. EXCURSII PRIN O.N.T. lele publicate la gazeta da pe cîte 40—45.000 plante la hectar. 20.30 Noapte b u n ă,ro p ji,; >*L--
— Poveste lungă. Partida asta O hală ca o seră. un şef dc rete de la G.A.C. Turdaş, cu si De asemenea, s-a stabilit ca ta “ de Nikolai Bogdanov ; 20,40
(adică brigada), n-a fost organi partidă, părinte a 45 de oameni, Abraşi de noile centre indus guranţă că cititorii ziarului se înainte de apariţia spicului să Doine şi jocuri populare romi-
zată cum trebuie. Făcea fiecare încercat, de emoţii pentru băieţii triale ce se dezvoltă în oraşele vor opri din lectură întrebîn- se facă o mgrăşare suplimentară neşti.
cit putea, cum puica şi cîteodată care sînt acum la examen. 12 va patriei noastre, de frumuseţile d'u-se : cum la msămînţatul po cu urină diluată, în scopul de a
cit voia. Nu aveai pe cine să tragi goane în fiecare zi ieşite pe poar naturii tot mai mulţi oameni ai rumbului ? Nu cumva este vor stimula vegetaţia plantelor.
la răspundere pentru că nu ştiai ta halci, 40.000 kg. fier vechi — muncii pleacă în excursie prin ba de întreţinere ?
cine a făcut treabă. acesta e locul de muncă, al lova- ţară. Numai în semestrul I al trivă, ei au executat pînă în pre Realizarea în acest an a unei PROGRAMUL' I I 7 12.15 Cînte
Tovarăşul Onu se opreşte, face lăşidui Vlad Ion. şeful de parti anuîtîi în curs, peste 1.600 oa Sntr-adevăr, în aceste zile nu zint, pe întreaga suprafaţă cul producţii de 5000 kg. porumb boa ce şi jocuri populare romîneşti;
semn celorlalţi să continue lucrul dă. căruia toţi dc aici îi zic pe meni ai muncii din Valea Jiu mai poate fi vorba nici pe de 13.30 Muzică distractivă de
şi apoi urmează mai departe: scurt, familiar, Onu... lui au vizitat, cu ocazia excur parte de însămînţarea porum tivată d i porumb 2 praşile me be la ha. în cultură neirigată este compozitori din ţări socialiste;
— 'Aici lucrează 45 de oameni. siilor organizate de O.N.T. Pe bului sau de plivîtul orzlilui şi canice şi 2 manuale, au început una din sarcinile de searnă pe 14.03 Piese romîneşti pentru fan
Dacă nu organizezi serios treaba, GH. RADU troşani, oraşele Bucureşti, Plo griului. Şi totuşi, la data de 5 care membrii gospodăriei co fară ; 15.30 Solişti de muzică
nu merge. De cînd m-am transfe ieşti, Cluj, Craiova etc. pre M ie a.c., în articolele de Sa ga şi recoltatul orzului care s-a lective „Drumul socialismului“ uşoară ; 16.50 Tribuna radio ;
rat aici — sînt şef de partidă — cum şi numeroase locuri isto zeta de perete, „Ogorul“ de la efectuat pe mai bine de 15 hec din Deva şi-au propus să o în 17.00 Muzică populară romîneas-
prima grijă a fost. să fac organi rice. G.A.C. Turdaş, raionul Orăştic tare etc. îndoielnică este însă făptuiască cu succes, deoarece în că interpretată de Maria Buta-
zarea. 'Am împărţit oamenii în pa este vorba numai despre astfel preocuparea eu care-şi îndepli felul acesta ei vor avea posibi ciu şi acordeonistul Sile TJngu-
tru echipe, fiecare cu sarcini con de lucrări. nesc sarcina tovarăşii din colec reanu ; 19.00 Din cele mai fru
crete. Şi la fiecare am pus un tivul de redacţie al gazetei de litatea să sporească tot mai moase melodii populare din
ş e f: la şasiu-îndreptări pe Sabin Bineînţeles că nu se poate perete (responsabil Avram M.ar- mult numărul de animale pro ţări socialiste ; 19.45 înregistrări
Ion, la tracţiuni pe Petrescu Mir- pune la îndoială hărnicia co prietate obştească şi producti primite din partea Radiotele-
cea şi Munleanu Octavian, la tam lectiviştilor din Turdaş. lîimpo- cu). vitatea acestora, şi, în acelaşi viziunii Sovietice: opera „Dama
poane pe Bota Ion şi la verificare Din neglijenţa lor, gazeta dc timp să valorifice pe bază de de pică“ de Ceaikovski.
Falsificator de acte contract, însemnate cantităţi de
perete care ar trebui să fie o Buletine de ştiri şi radiojur
Lui Virgil Gligor îi plăcea oglindă a activităţii ce se des porumb, ceea ce le va aduce nale : 5.00 6.00 ; 7.00 ; 10.00 ;
să-şi bată capul nu pentru o făşoară în gospodărie, im în mari venituri băneşti. Astfel, se 11.00 ; 13.00 ; 15.00 ; 17.00 : 20.00;
muncă cinstită, ci pentru a demn pentru o muncă şi mai va asigura dezvoltarea conti 22.00; 23.52 (programul I) 12.00
născoci fel de fel de „metode“ avîntată, a rămas în urma vre nuă a avuţiei obşteşti a gospo 14.00; 16.00; 18.00; 23.00 (pro
de înavuţire în mod necinstit. mii. dăriei, precum şi o mai bună gramul II).
Intr-una din zile i-a venit ideea
să falsifice librete C.E.C. Profi De toate acestea se fac vino retribuire a muncii colectivişti
tai d de neatenţia cetăţeanului vaţi şi tovarăşii din biroul or lor.
S.C. din Alba lulia, i-a sustras
libretul C.E.C. pe care avea de N. TÎRCQB
pusă suma de 50 lei. Cu acesta,
după ce a modificat suma de ganizaţiei C.P, bază de la G.A.C.
pusă la 12.050 lei, Virgil Gligor
s-a prezentat la agenţia C.E.C. precum şi tovarăşii din comite
din Alba lulia, de unde a încer
cat să scoată suma de 500 lei. tul de partid al comunei Tur
Fiind suspectat ca falsificator
al libretului, au fost sesizate daş. Ei vor trebui să ia de în
organele de miliţie, care l-au
arestat pe numitul Virgil Gligor. dată masuri pentru îmbunătăţi
Trimis în faţa Tribunalului rea activităţii gazetei de perete. 9 ŞI 10 IULIE 1962
popular raional Alba, pentru
delict de fals în acte, individul B. KOMULUS
Virgil Gligor a fost condamnat
la 5 ani închisoare corecţională Cînd i s-a părut că şi-a cîştigat DEVA: Intilnire în întuneric din păpuriş — cinematograful
şi 5 ani interdicţie. „încrederea“, numitul Mihai „Grădina de vară“ ; ORĂŞTIE :
Lenghel a început să-şi dea ara — cinematograful „Patria“ ;
A confundat ma pe faţă. A început să în Călătoriile lui Guliver — cine S-a întimplat în ziua solstiţiu
suşească banii din gestiunea matograful „F. Sîrbu“ ; Culisele lui — cinematograful „V. Roat-
avutul obştesc cantinei. Astfel a delapidat suma tă“ ; Pescuitori în ape tulburi —
de 4.274 lei, rezultaţi din plata varieteului -- cinematograful cinematograful „Flacăra“ ; S I
O perioadă de timp, Mihai abonamentelor la cantină a sa „Grădina de vară“ ; HUNEDOA MERIA : Drum bun, autobu-
Lenghel, în calitate de gestionar lariaţilor. RA : Urme tăcute — cinemato zu le ! —¦cinematograful ,,i. Pin-
al cantinei lotului O.C.D. din graful „Victoria“ ; A lo! AU gre tilie“ ; HAŢEG : Poveste despre
Bretea Strei, al I.C.D. 2 Deva, La un control însă, faptele o fată — cinematograful „Popu
şi-a văzut în mod corect de i-au fost descoperite. Fiind tri şit numărul — cinematograful lar“; BRAD: Cetatea Huranza-
treabă. In felul acesta a încer mis în judecată, Tribunalul „Stadion Corvinul“ ; SEBEŞ :
cat să îmbrobodească pe cei care popular al raionului Haţeg, l-a Cîntecul întrerupt — cinemato min — cinematograful „St. ro
aveau datoria să-l controleze! condamnat ia 1 an şi 6 luni în graful „Progresul“ ; Procesul şie“ } LONEÂ: Primele încercări,
chisoare corecţională şi plata (seria I-a şi a ll-a 9 iulie) şi
sumei delapidate. maimuţelor —- cinematograful Caidul (io iulie) — cinemato
„M. Sadoveanu“ ; PETROŞANI: graful „Minerul“ ; TEIUŞ : Post
Hoţia iese la iveală Bătrinul şi marea — cinemato
graful „"Al, Sahia“ ; Intoarce-te restant — cinematograful „V.
Rotată“ : ZLATNA: Puştiul —
—_ cinematograful „7 Noiem cinematograful „Muncitorul“ :
brie“ ; ALBA IULIA : Două vieţi APOLDUL DE SUS : Omul nu
(seria I-a şi a Il-a) — cinema
se predă — cinematograful „23
tograful „Victoria“ ; Două vieţi, August“.
(seria. I-a şi a Il-a) — cinema
tograful „23 August“ ; Prieteni
De citva timp, cetăţenilor din
Săcărîmb, raionul Ilia, le era
suspect modul de viaţă- al lui
Olimpiu Straja, gestionarul fi
lialei cooperativei din Certej. El
ducea o viaţă de huzur.
Cu prilejul unei verificări a
gestiunii, lucrurile s-au limpe
zit. Gestionarul Olimpiu Straja
îşi permitea să ducă o astfel de
viaţă deoarece se înfrupta din
avutul obştesc. In calitatea ce
o avea, sustrăgea din gestiune
mărfuri pentru care întocmea
acte false de justificare. Hoţia
a ieşit astfel Ia iveală.
Pentru faptele sale, Tribuna
lul popular al raionului Ilia l-a
condamnat .pe Olimpiu Straja
la 1 an închisoare şi despăgu
birea sumei de 3.000 lei, bani
delapidaţi.
