Page 23 - 1962-07
P. 23
Nr. 2344 DRUMUL SOCIALISMULUI prg. 8
rca
OTHHOsa v?
„CU FOKŢELE UNITE ALE PUTERNICULUI LAGAR SC P o r fe le p ă c ii v o r în v in g e !
CIALl'ST. ALE STATELOR NESOCIALISTE IUBITOARE DE PACE,
ALE CLASEI MUNCITOARE INTERNAŢIONALE ŞI ALE TU
TUROR FORŢELOR CARE APĂRA CAUZA PĂCII, RĂZBOIUL
MONDIAL POATE FI PREINTÎM!PINAT“. (Din Programul P.C.U.S.)
Succes deplin Forumului IN SPRIJINUL CONGRESULUI Pacea se eueereşfe
t~~ păcii de laMoscovaSînt convins câ Congresul de la zee, ca vestigii ale unor veacuri bar cărate, schimbul sincer de păreri şi ho.- prin acfiunile unite
Moscova va fî un eveniment care va bare trecute. tărîri concrete.
exercita o uriaşă influenţă pozitivă
SEAN O’GASEY BOR ÎS POLEVOl
Luni sc deschide la Moscova totală prezentate de Uniunea So asupra actualelor tratative cu privire Scriitor irlandez Scriitor, redactor şef ale popoarelor
Congresul mondial pentru dezar vietică şi faţă de iniţiativele ţării
mare generalii şi pace, eveniment noastre în această problemă. La la dezarmare. Sînt convins că vom fi Gongresui de la Moscova are o în al revistei „Junost" intimpinînd Congresul mondial pen oraşele şi satele Angliei organizînd
istoric in mişcarea mondială pen O.N.U., la conferinţa de la Gene cu toţii conştienţi de marea răspundere semnătate excepţională pentru istoria tru dezarmare generală şi pace de la acţiuni de masă în sprijinul luptei
tru pace. va a celor 18 state, ca şi în alte care ne revine. Sînt de asemenea con omenirii. El va exprima aspiraţiile Iuj Gerul deasupra planetei noastre tre Moscova, luptătorii pentru pace din pentru pace, atrăgînd atenţia oame
foruri internaţionale, delegaţii R.P. vins că Congresul va însemna încă turor oamenilor, va constitui o adu buie să ne bucure şi nu să ne înspăi- întreaga lume şi-au intensificat acţiu nilor simpli asupra pericolului care
Problemele care vor fi discutate Romîne, mandatari ai voinţei de un pas înainte în îndelungata luptă pe nare cît se poate de reprezentativă, mînte. El trebuie să fie un cer al păcii. nile împotriva cursei înarmărilor, a planează asupra lor în condiţiile con
de Congres sînt strins legate de pace a poporului nostru, îşi aduc care o duce întreaga omenire pentru a care reflectă părerile şi interesele celor !Mintea omului nu trebuie să admită primejdiei unui război atomic, pen tinuării cursei nebuneşti a înarmărilor.
cele mai bune speranţe ale oame contribuţia la rezolvarea problemei pune capăt războiului. mai diferite popoare şi pături ale so repetarea ororilor războiulu tru dezarmarea generală şi totală.
nilor de pe întreg globul pâmîn- dezarmării. Aceluiaşi scop îi sînt cietăţii. „Jos bazele militare“, „Tratative,
tesc, de încrederea lor în viilor, închinate propunerile ţării noastre JOHN BERNAL AKSEL K.1PPER nu război“, „Jos revanşismul“, „Să
exprimă hotărîrea lor de nezdrun urmărind transformarea Balcanilor preşedintele executiv al Prezidiului J. UDDIN, Directorul Institutului de fizică triumfe pacea“ — sub aceste lozinci,
cinat de a apăra cauza păcii. într-o „zonă a păcii“ în care să Vicepreşedinte al Adunării s-au desfăşurat la Londra, în faţa
nu existe arma atomică. Consiliului Alondial al Păcii şi astronomie al Academiei Ministerului de Război, mai multe de
Adunarea reprezentanţilor mişcă de Ştiinţe a R. S. S. Estone monstraţii pentru pace şi dezarmare
rii pentru pace din ţara noastră Politicii de coexistenţă paşnică, STATELE UNITE. „Nu războiu la care au luat parte mii şi mii de
care a avut loc în luna iunie şi-a planurilor de dezarmare generală Sînt convins că mişcarea pentru de Legislative a statului —• Trebuie să opunem cu toată ho lui“, „încetaţi experienţele morţii“, oameni, printre care cunoscutul sa-:
exprimat deplina adeziune faţă de şi totală li se opun acele cercuri zarmarea nucleară se va dezvolta şi va Jammu şi Kaşmir tărîrea înţelepciunea — nebuniei, gla „Să transformăm spadele în pluguri“, vânt şi filozof englez Bertrand Rus
scopurile pentru care a fost con politice, economice şi militare in căpăta o forţă irezistibilă. Eu şi mem sul lucid al !»poarelor — dansului „Să cultivăm, prietenia, nu să con sell. Asemenea demonstraţii au avut
vocat Congresul mondial, şi anu teresate în războiid cald şi rece. brii „Comitetului celor 100“ care luptă Există trei cauze importante cars au macabru atomic, pacea — răzoiului. struim adăposturi“ — sub aceste lo loc în faţa bazelor militare americane
me, o largă dezbatere a proble pentru dezarmare, considerăm ca o determinat actuala mea- vizită. Am ve zinci s-a desfăşurat la Washington, în şi vest-germane din Anglia şi au fost
mei dezarmării generale şi totale, Opinia publică din întreaga lume datorie a noastră să facem cunoscută nit pentru a fî din nou printre prie BEGHIMALI DJAMGIRŢINOV, fata Departamentului de Stat, o mare organizate de „Comitetul celor 100“.
unirea eforturilor tuturor oameni este indignată de noua seric de ex tuturor oamenilor primejdia distrugerii teni, pentru a respira aerul păcii şi preşedintele Somitetuku klrghiz dLmonstraţie la care au luat parte
lor cinstiţi de pe glob în scopul perienţe nucleare americane care nucleare care îi ameninţă. Tocmai de pentru a participa la Congresul mon muncitori, fermieri, profesori, studenţi, R.F. GERMANĂ’. Lupta împotriva
apărării păcii. au început în timpul cind se de aceea, noi am hotărît să participăm Ia dial pentru dezarmare generală şi pace. pentru apărarea păcii elevi, oameni de afaceri şi preoţi, so pericolului reînvierii militarismului
puneau eforturi la Geneva pen congresul de la Moscova. Voi face tot ce-mi va sta în putinţă siţi în capitală din 17 state ale S.U.A. vest-german, a scos în stradă mii de
In succesul acestei bătălii paş tru a se realiza o înţelegere în pentru a contribui la succesul lui. Congresul va prilejui o discuţie li lccuitori din R.F. Germană. Mari dc.
nice, nemaicunoscută în istorie, problema dezarmării Experienţele BERTRAND RUSSELL beră şi sinceră asupra tuturor pro In faţa Pentagonului s-au întîlnit monstraţii şi mitinguri împotriva înar-
poporul romîn aduce o contribu nucleare la marc altitudine sînt o Laureat al premiului Nobel Pacea pe pămînt este ameninţată de blemelor privind pacea şi dezarmarea, într-un miting participanţii la „mar mării atomice au avut loc la Dort-:
ţie de seamă prin munca paşnică sfidare la adresa securităţii ome un război atomic. Trebuie să acţionăm. cu participarea reprezentanţilor dife şul păcii“, plecaţi din oraşele Nash mund, Hamburg, Frankfurt pe Main,
ce o depune pe marele şantier de nirii, punînd în primejdie sănăta ville, Honover şi Chicago, pentru a Stuttgart, Ia care au luat parte ame.
construcţie al patriei noastre. N i tea a milioane de oameni. Convocarea Congresului mondial Toţi oamenii de pe planeta noastră tre ritelor pături sociale, concepţii politice protesta împotriva cursei înarmărilor, ricani, englezi, francezi, italieni, bel.
mic nu este mai potrivnic acestor a pregătirilor de război, pentru pace gicni, spanioli, olandezi, unii dintre
realizări, năzuinţei de a face viaţa Tocmai de aceea este mai ne pentru dezarmare generală şi pace buie să se unească şi să protesteze cu şi religioase. Acordăm o deosebită şi dezarmare. Circa 20 de tineri au aceştia sosiţi aci cu familiile lor pen
mai îmbelşugată, mai frumoasă pe cesară ca aricind lărgirea raiduri tru a aduce cuvîntul de pace al po
aceste meleaguri decît războită şi lor noastre în care trebuie să-si este cît se poate de oportună. Nu se hotărîre împotriva experienţelor cu ar atenţie faptului că discuţia de la Con poarelor ţărilor lor. La Nürnberg şi
preludiul său, cursa înarmărilor. găsească loc orice om iubitor de München au avut loc mari demon
pace de pe planeta noastră, lupta putea alege un moment mai oportun ma nucleară în Cosmos şi în oricare gres îşi propune să se materializeze straţii ale tineretului împotriva re.
Politica externă a ţării noastre activă, fermă pentru demascarea cruţărilor.
exprimă interesele poporului ro celor care vor să arunce omeni p-'itru aceasta. altă parte. Dezarmarea generală şi to într-o largă acţiune în favoarea de
mîn, este pusă în slujba măreţe rea intr-un îngrozitor război ato Pe adresa Ministerului de Război
lor idealuri ale păcii şi prieteniei mic. Numai acţiunile concrete, ma Recentele zguduiri pe pieţele finan tală — iată singura cale spre pace. zarmării. fost arestaţi cînd mulţimea a încercat al R.F.G. sosesc zilnic numeroase
între popoarele lumii. Aceste idea nifestarea directă a voinţei de scrisori de protest împotriva politic
luri îşi găsesc concretizarea în ac pace, pot tnfrbta pe maniacii ato ciare ale S.U.A., l-au făcut pe ame- ROCKWELL KENT Delegaţii noştri vor trebui să aducă să pătrundă în clădirea Pentagonului, cii obstrucţioniste a guvernului vest-
tele de politică externă ale guver mici. german faţă de orice iniţiativă de
nului Republicii Populare Romi- ricanul de rînd să înţeleagă că unii pictor american la Congres o contribuţie activă la dis pentru a înmîna oficialităţilor mili pace şi de reglementare a problemei
ne urmărind rezolvarea prin tra Măreaţa adunare a reprezentan germane.
tative a problemelor litigioase şi ţilor popoarelor — Congresul Mon oameni de stat nu sînt destul de în cutarea tuturor problemelor. Călăuza
găsirea unor cai de înţelegere în dial pentru dezarmare generală şi Astăzi, la întrebarea despre război lor va fi dorinţa noastră de prietenie ITALIA. Mii de itlalieni din ora
tre Răsărit şi Apus. pace —• va constitui un moment ţelepţi : ei au aruncat pe umerii po tare manifeste care cheamă Ia pace, şele Roma, Albano, Marino, Lanuvio,
ele o deosebită însemnătate spre o Ariccia şi din alte oraşe au participat
Omenirea năzuieşte de veacuri mai largă mobilizare a forţelor pă porului colosala povară a impozitelor se poate răspunde numai prin „nu“ şi colaborare în slujba păcii, a între dezarmare şi raţiune. la „marşul păcii“, care a avut loc în
spre o lume fără arme şi fără cii pentru atingerea cit mai grab pentru a finanţa cursa înarmărilor caro sau „da“. Un al treilea răspuns nu gului nostru popor. împrejurimile Romei. La mitingul care
războaie. Acest vis milenar poale nici a ţelului scump omenirii.* o există. Sînt scriitor, şi ca majoritatea La Chicago, New York, Washing a urmat acestui marş, s-a adoptat un
deveni azi realitate prin dezarma absolută a oamenilor urăsc războiul
rea generală şi totală spre care lume ferită de coşmarul amenin aduce numai nelinişte şi amărăciune în şi visez pace. Aştept cu nerăbdare MIHA1L RALEA ton, York (statul Pennsylvania), şi în
ţării atomice. relaţiile dintre state. acest congres. întîlnirile cu vechii mei preşedintele Comitetului Naţional
aspiră milioane şi milioane de lo• prieteni, noi cunoştinţe, discuţiile înfiă* multe alte oraşe de pe tot cuprinsul
Delegaţii poporului romîn la Una din premisele cele mai impor pentru apărarea păcii
cititori ai planetei noastre. Po tante ale păcii este comerţul. Sînt din R. P. Romînă Statelor Unite, au avut loc numeroase
Congres vor duce mesajul de pace
porul romîn şi-a manifestat ataşa profund convins că Statele Unite vor După părerea mea lucrul cel mai mitinguri împotriva experienţelor nu-
al întregului nostru popor, vor ex recunoaşte într-un viitor apropiat avan important este să se rupă lanţul expe
mentul său deplin faţă de aceas tajele extinderii comerţului cu ţările clare americane, pentru încheierea
prima solidaritatea cu forţele luptă
tă năzuinţă nobilă a întregii omeniri, socialiste din Europa şi Asia. rienţelor nucleare. Prevăd că dacă lan unui tratat de dezarmare generală şi
toare pentu pace din întreaga Nu este suficient numai să doreşti ţul experienţelor nu va fi rupt, aceas
exprimîndtt-şi sprijinul faţă de pro Si O lume fă ră ta va duce la un război... Efectuînd totală. ..-ti. . . . . . .
lume.
punerile de dezarmare generală şi pacea şi să vorbeşti despre ea. A bombe“ noi- experienţe nucleare, America se ANGLIA’. In oraşul Pembroke din
Wales, s-au adunat oameni de cele
venit timpul ca popoarele lumii să fio conduce după principiul : „Dacă vrei mai diferite convingeri politice şi re
ligioase pentru a participa la mitin
pregătite pentru mari transformări care pace, pregăteşte-te de război". Dar sin gul împotriva pericolului de război,
a reînvierii revanşismului vest-german
trebuie să intervină în conştiinţa C Participînd în calitate dc cores- 2 gurul principiu just e ste : „Dacă vrei şi a staţionării trupelor Bundeswe-
unor oameni şi a unor naţiuni întregi [ pondent al Agerpres la confcrin- ¦j pace. fă totul pentru ea". In condiţiile hrului pe pămîntul pe care odinioară
Lumea va asculta cu o uriaşă aten C ţa dc la Acera, cunoscută sub nu- •j actualei dezvoltări a tehnicii acesta l-au bombardat sălbatic. La Londra,
ţie chemările importante şi construc partizanii păcii englezi, membri ai
tive ale congresului de la Moscova. t mele de „O lume fără bombe“. ţj este singurul principiu acceptabil. au organizaţiei „Mişcarea pentru dezar
C am avut ocazia să discut cu unii J Consider că oamenii de ştiinţă marea nucleară“ au iniţiat puternice
6YRUS EATON mitinguri în favoarea dezarmării ge
C delegaţi despre problemele dezar- J făcut deja mult, explicînd lumii peri nerale şi totale. In prezent, mulţi
Cunoscut industriaş american t mării şi păcii.
3 colul legat de un viitor război. Con
Trebuie să salvgardăm viaţa de r Lelio Basso membru al Paria- 3 gresul păcii de la Moscova va fi un
bombele nucleare, s-o izbăvim de toate ? mentului italian, mi-a declarat că J nou pas înainte în a explica oamenilor
bazele militare de ia care pot îi lan ^ rezoluţiile adoptate de conferinţa s ce poate însenina un conflict militar
sate bombele nucleare, să dăm foc şi L de la Acera cuprind propuneri •j în condiţiile tehnice moderne şi ce bi
să topim toate armele de război, păs- L constructive pentru rezolvarea pro- -j nefaceri poate aduce pacea spre care
năziiim cu toţii.
trînd doar unele dintre ele pentru mu L blemei dezarmării,- exprimînd pă- j
(. rerea că pentru traducerea lor în 1 LEOEOLD INFELD
Cea mai reprezentativă adunare C fapt este necesar ca aceste rezolu- 1 fizician din R. P. Polonă membri ai acestei organizaţii străbat apel pentru pace adresat participan
ţ ţii să se bucure de o largă răspîn- 3 ţilor la Congresul mondial pentru
dire şi publicitate, deoarece numai dezarmare generală şi pace, guverne
prin însuşirea lor de către mase lor marilor puteri şi preşedintelui
Poporul francez aşfeapfă din parfea
Oamenii de pe întreaga noastră Delegaţia franceză va fi alcătuită Numeroase scrisori sosesc de la oa ^ ele pot deveni intr-adevăr eficien-
planetă aşteaptă cu speranţă şi emo din aproximativ 100 de persoane prin meni politici şi activişti pe tărîm sin L te şi utile. Congresului hoiărîri importante Consiliului de Miniştri al Italiei,
ţie ziua de 9 iulie, cînd la Mosco tre c a re : fostul ministru Pierre Cot. dical, din partea asociaţiilor cultu (, Un alt delegat la conferinţă, dr Fan fani.
va sc va deschide Congresul mondial R. W. Thorp, preşedintele Asociaţiei
pentru dezarmare generală şi pace. Naţionale a avocaţilor, senatorul rale şi pentru apărarea păcii, din f Gikonvo Kiano, fost ministru al MOSCOVA 7 (Agerpres). — ‘lA S S Jacques Madaule arată că francezii Ploaia torenţială nu a putut împie
In marele letopiseţ al luptei pentru Raymond Guyot, scriitorul Jean Paul doresc să-şi aducă contribuţia la lupta dica miile de participanţi la un alt
pace, Congresul va înscrie o nouă Sartre şi mulţi alţii. partea reprezentanţilor opiniei publi k comerţului şi industriei din Kenya, transmite: tuturor popoarelor, pentru lichidarea
pagină strălucită. „întregul popor francez aşteaptă
Delegaţia greacă va număra 20 ce şi a oamenilor simpli. ţ a declarat că popoarele africane
Opinia publică din întreaga lume membri printre ca re : Argbiropoulos
se pregăteşte intens pentru Congres : Pcricles, fost ministru al afacerilor Aceste mesaje semnate de oameni f trebuie să-şi intensifice lupta îm din partea Congresului de la Mos primejdiei războiului, pentru ca valo „marş al păcii“ din Forli să parcurgă
la Secretariatul Comitetului Congre externe, Kolliva Thalis, preşedintele
sului mondial s-a aflat că urmează Comitetului grec pentru apărarea dc diferite concepţii sînt pătrunse de potriva bazelor militare ale puteri- 3 cova hoiărîri importante şi speră că roasele cuceriri ale ştiinţei şi tehni principalele artere ale oraşului pentru
să sosească la Moscova delegaţii din drepturilor omului, poetul Varnalis
,120 ţări. Kostas, laureat al Premiului Lcnin. un singur gînd comun — acela de a lor colonialiste care se mai află •, acest forum va marca începutul unei cii să servească în întregime prospe a-şi face auzită voinţa lor dc pace.
A. Pkilipp, vicepreşedinte al Asocia
Multe delegaţii au sosit la Moscova, ţiei avocaţilor, precum şi ziarişti şi se lichida răiboiul din viaţa socie încă pe teritoriul Africii. Existen- â noi pagini in istoria o m e n i r i i s e rităţii societăţii omeneşti. Mari mitinguri au fost organizate în
Sar altele sc află în drum. Uriaşa reprezentanţi ai diferitelor organiza tăţii, de a se obţine dezarmarea ge ţa acestora, precum şi efectuarea j arată într-un articol semnat în ziarul faţa ambasadei americane de la Roma
importanţă pe care o acordă opinia ţii obşteşti. nerală şi totală, dc a se instaura pa „Tuturor le este clar, scrie in con in semn de protest împotriva inten
publică mondială apropiatului congres cea pe planeta noastră. unor experienţe termonucleare în J „Trud“ de scriitorul Jacques Madaule, tinuare autorul, că a sosit ceasid ale
este ilustrată şi dc faptul că dele Delegaţia japoneză care sc află deja Sahara, constituie o gravă primei- ") şnembru al Biroului Consiliului N a gerii definitive.Trebuie să fim conşti
gaţiile au un caracter larg reprezen ia Moscova are 110 membri. Printre
tativ, sînt alcătuite din personalităţi ci se află reprezentanţi ai Consiliului Cele mai bune urări au adresat die pentru pacea mondială şi tot- 1 ţional al Răcii din Franţa. Autorul enţi cu toţii că sînlem capabili să sificării cursei înarmărilor. Numeroa
politice şi fruntaşi ai vieţii publice naţional japonez, pentru interzicerea congresului feroviarii, muncitorii con facem astăzi ceva pentru ca omenirea se sindicate au trimis ambasadei
ale căror nume sînt binecunoscute în armelor atomice şi cu hidrogen în structori şi actorii din Australia, stu odată o ameninţare directă împo- 1 subliniază că mişcarea partizanilor' să păşească, în sfîrşil, pe calea dezar S.U.A. telegrame de protest îm potri
întreaga lume. frunte cu preşedintele consiliului, Kao- denţii de la Oxford, lucrătorii din triva mişcării de eliberare a po. 3 pocii din ţara sa este pătrunsă de va experienţelor atomice care sînt o
industria electrotehnică din Canada, mării, calea progresului şi păcii. N i piedică în calea destinderii încordă
Delegaţia braziliană este alcătuită ru Yosui, delegaţi din partea orga ţăranii din Mexic, Bolivia, Salvador, poarelor africane dc sub domina- ) hotărîrea de a înfăptui măreţele ţe
’din 100 de persoane, printre care am meni nu are dreptul să renunţe la
basadorul Alvaro Lins, Aurelio Buar- nizaţiilor de tineret, de femei, de ţia colonialismului şi neocolonia- -| luri ale timpului nostru. „Sperăm
lismului. -j că mişcarea noastră va forţa guvernul
Argentina şi din alte ţări. D-na Savitri Nigam, membră a '] să mediteze asupra proiectelor iraţio ¦această activitate de cinste pentru bi rii internaţionale, o ameninţare la
Un grup de femei franceze au parlamentului indian şi secretară j nale ale cursei înarmărilor". nele omenirii“. adresa păcii.
a Partidului Congresului, mi-a dc- 3
L
adresat Congresului un mesaj în care t clarat că femeile din India sînt î
se spune: „Destul cu tunurile, vrem î
locuinţe, şcoli, spitale, o viaţă demnă r adînc îngrijorate de ritmul accc- 1
pentru foţi, o copilărie fericită şi o r Jerat al cuisei înarmărilor şi câ J Avantajele economice şi sociale
bătrîneţe fără griji“. pentru succesul luptei în favoarea 1
f dezarmării, organizaţiile de femei -j
que de Holanda, membru al Acade sindicat. Popoarele denumesc apropiatul Con L din întreaga lume trebuie să ^
miei dc literatură, arhitectul Lucio Pe adresa Secretariatului Comitetu gres Forumul mondial al păcii. In (. ajungă la o coordonare mai uni- aîe dezarmării
Costa, autorul proiectului oraşului lui Congresului sosesc din întreaga
Brasilia, generalul Enrique Oest, pic lume mesaje, scrisori şi saluturi, adop tr-adevăr, el va fi un forum mondial C. tară a activităţilor lor, activităţi -j „Potrivit datelor disponibile, chel cosmic, explorarea Arcticei şi Antarcti voltării economice şi, în consecinţă,
torul Di Cavalcanti şi mulţi alţi re tate în cadrul adunărilor, conferinţe tuielile militare se ridică în întrea cei pentru binele omenirii şi realizarea ea va favoriza creşterea cererii gio-i
prezentanţi ai opiniei publice brazi lor şi congreselor. de luptă pentru instaurarea păcii pe (. ce au drept scop lupta pentru "j
liene. pace şi dezarmare.
planeta noastră.
> MIRCEA DIMITRIU j
(Agenţia NOVOSTI) » t
ga lume la aproape 120 miliarde do unor proiecte de schimbare a climei bale de produse de larg consum... Efecs
lari in fiecare an. Această cifră echi în regiuni vaste ale lumii. Cercetări te!" generale ale dezarmării asupra co
En preajma dasshiderii Srnicfresislu* snondmi pentru dezarmare generală şi pase valează cu aproximativ 8 sau 9 la comune în interiorul globului pămintesc merţului ţârilor slab dezvoltate ar fi
sută din producţia mondială anuală a ar putea duce la descoperiri de o va probabil favorabile, nu numai datorită
tuturor bunurilor şi serviciilor; ea re loare reală pentru întreaga omenire...“. faptului că dezvoltarea economică s-ar
Ce exprimă scrisorile şi telegramele prezintă cel puţin două treimi din va „...In cursul ultimilor ani de război, accelera, dar şi datorită faptului câ ţă
loarea monetară a venitului naţional omenirea a consacrat aproape jumătate rile avansate ar acorda probabil
Moscova, bulevardul Rojdestvenski, nului, „Nu mă îndoiesc că veţi re „^coli, nu tunuri, armele la gu gaţi. Polonia de 40, Senegalul — global al tuturor ţărilor slab dezvol din resursele sale distrugerii. Regiunile acestor ţări un ajutor mult mai im
, nr. 12. Comitetul de pregătire al purta succese, scrie cl, adresindu-se noi !“, au scandat participanţii la de 10 delegaţi... tate. Această cifră este aproape egală care au fost invadate de armată sau portant...“.
delegaţilor la Congres. Cursa conti adunare. Cu valoarea tuturor produselor expor supuse bombardamentelor aeriene au
Congresului mondial pentru dezar nuă a înarmărilor nu rezolvă nici o La congres vor veni de asemenea tate în fiecare an în lume“. suferit pagube uriaşe... Gu toate aces „...Gu toate că statisticile de care
mare generală şi pace... problemă; dimpotrivă, ea duce la Din Deliii se anunţă plecarea de 120 de reprezentanţi ai organizaţi te dificultăţi, o demobilizare masivă şi dispunem sînt insuficiente, se pare
acumularea unor stocuri din ce in legaţiei indiene la Congresul de la ilor de tineret din multe ţări ale „...in ţările slab dezvoltate, există rapidă a putut avea loc fără ca numă că cheltuielile militare în întreaga lume
Din toate ţările lumii sosesc aci ce mai mari de arme... Cea mai Moscova. Delegaţia numără 140 dc lumii. Generaţia căreia îi aparţine 150 milioane de familii care au nevoie rul şomerilor să crească prea mult în depăşesc cu mult totalul cheltuielilor
scrisori, telegrame, corespondenţe. bună metodă de a stabili o pace persoane. Printre delegaţi se află viitorul este deosebit de interesată de locuinţe corespunzătoare... In Cana majoritatea ţărilor, iar refacerea a avut brute de investiţii în ţările slab dezvol
Ele exprimă puternicul val dc soli trainică este de a o apăra, renun- Rameşvari Nehru, preşedintele Aso in preîntîmpinarea unui război ter da şi în Statele Unite, numărul patu loc într-un ritm impresionant, mai tate : ele sînt probabil de cel puţin
daritate cu ţelurile nobile ale Fo ţind la pregătirile de război“. ciaţiei indiene dc solidaritate cu ţă mo-nuclear. Printre aceştia intilnim rilor din spitale care ar mai îi nece ales în ce priveşte producţia indus cinci ori mai mari, dacă nu chiar mai
rumului pentru pace, ele relatează rile Africii şi Asiei, laureată a Pre numele lux Pompeo de Angelis, con sar a fost evaluat la un sfert sau ju trială...“. mult, Ar ti deci posibil să se sporească
despre noile acţiuni ale partizani Aceeaşi idee este exprimată şi în miului internaţional Lcnin „pentru ducătorul tineretului democrat-creş- mătate din numărul actual. In ţările considerabil resursele afectate investi
lor păcii in cele mai diferite col mesajul lui John Newton, secretar întărirea păcii intra popoare". Di tin din Italia, Sleven V. Robots, slab dezvoltate îmbunătăţirea servi „...In Regatul Unit. cheltuielile mili ţiilor în vederea dezvoltării producţiei
ţuri ale globului pămintesc, despre general al Sindicalului lucrătorilor van Khaman Lall, preşedintele co redactor al ziarului studenţesc dc la ciilor sanitare este o necesitate şi mai tare directe sînt egale cu aproape 2 în aceste ţări. dacă ar îi folosită în
ultimele pregătiri înainte dc pleca din industria confecţiilor din A n mitetului parlamentarilor indieni care universitatea Harvard, nume de con evidentă. Pentru a ne da seama de cincimi din totalii! sumelor consacrate acest scop chiar şi numai o fracţiune
rea delegaţiilor la Congresul de la glia. „Trebuie să procedăm în aşa luptă pentru apărarea păcii, Raj- ducători ai organizaţiilor de tinerel acest lucru este suficient de pildă să cercetărilor ştiinţifice. Aproximativ ju din sumele consacrate în momentul de
Moscova, unde vor participa repre fel, declară el, incit oamenii nevi kumari Amrit Kaur, preşedintele din Peru, Iugoslavia, Finlanda, Bra arătăm că mortalitatea infantilă depă mătate din totalul acţiunilor de cer fată scopurilor militare... Dezarmarea
zentanţi din 120 de ţări ale lumii. novaţi — bărbaţi, femei, copii — societăţii indiene de Cruce Roşie, zilia, Somalia. Nigeria... şeşte sută la mie în multe din aceste cetări ştiinţifice din Statele Unite sînt ar duce ia o accelerare simţitoare a
Pe această adresă sosesc sute de să nu devină victimele politicii nere Pandit Sunderlal, preşedintele Co-, ţări, în timp ce în ţările dezvoltate din finanţate de bugetul militar... De fapt, ritmului de creştere a venitului real
telegrame de salut cu urări de suc zonabile şi lipsite de sens ale înar iniţelului prezidenţial al Consiliului La congresul de la Moscova, ade punct de vedere economic ea nu atinge unul dintre motivele principale ale fo în regiunile defavorizate ale lumii...“.
ces adresate celor 2.500 de partici mării nucleare“. păcii pentru întreaga Indie. Prin văraţii reprezentanţi ai popoarelor decît 20—30 la mie... losirii încă insuficiente a cercetărilor
panţi la Congres, care la 9 iulie tre solii Indiei :e află 50 de par ştiinţifice în numeroase sectoare civile „...!n ce priveşte viaţa individuală
vor începe să discute cea mai ar Altă telegramă din Paris. In ea vor discuta cum pol fi găsite căile Ne putem da seama de gravitatea îl constituie lipsa de personal cu o ca şi familială, dezarmarea şi înlăturarea
zătoare problemă ce frămîntă în sc vorbeşte despre adunarea partiza lamentari. spre realizarea visului cel mai sfînl problemei învăţătnîntului în ţările slab pericolului războiului ar duce la o slă
momentul de faţă omenirea. nilor păcii din Franţa, la care au dezvoltate dacă ţinem seama de faptul lificarea înaltă şi mobilizarea acestuia bire a tensiunii care provoacă adesea
participat 20.000 de persoane. La Din nou telegrame şi telegrame. al omenirii, — o viaţă fără armele că în majoritatea acestor ţări analfa boli psihice. Odată înlăturate războiul
Iată o telegramă din Colombo, această adunare au fost aleşi dele morţii şi fără războaie. betismul depăşeşte încă 50 la sută din pentru nevoiie militare... Posibilităţile şi pregătirile de război, existenţa omu
semnată de Felix Dias Bandaranai- gaţii la Forumul de la Moscova. Republica Arabă Unită va fi repre rîndul populaţiei depăşind vîrsta de 15 lui ar căpăta un sens nou. Întreaga
ke. ministrul de finanţe al Ceylo S. DORONIN ani...". cercetării'',’- paşnice în domeniul fizicii, perspectivă a existenţei sale ar deveni
zentată la congres de 20 de dele- coresp. al Agenţiei Novosti mai strălucitoare, mai ales pentru L-
. ¦*. ti ....Dezarmarea ar face de asemenea chimiei, biologiei şi ştiinţelor umane nerîî care trebuie să-şi aleagă o carie-ă
¦s - v - a . IV». ¦«.'<4. r t . <a. posibilă întreprinderea unor acţiuni co s’au <.ă-şi creeze un cămin".
mune internaţionale şi mni măreţe, şi sînt nelimitate şi omenirea ar putea
anuime folosirea energiei atomice în (Din raportul unui grup
scopuri paşnice, cercetări ale spaţiului obţine de aici profituri incalculabile...". de experţi ai O.N.U.)
....Se poate spune că dezarmarea va
avea ca rezultat o accelerare a dez
