Page 24 - 1962-07
P. 24
' P f. 4 DRUMUL 'S'GCmiTSmxILVI Nr„ 2344
|’Ş3MI»aiinyiW>>?MTO!PZTO»Sm’32g«3aafc^;MnffiL&?;.™«J»™M,™CT«»Er-»v-n»ia I
Sesiunea Consiliului economic ULTIMELE ŞTIRI ULTIMELE ŞTIRI ULTIMELE ŞTIRI ULTIMELE ŞTIRI
şi social al O.N.U.
GENEVA 7 (Agerpres). — TASS Delegaţia sovietică a cerut de ase
tran sm ite: menea ca comisia economică să acor
Consiliul economic şi social • al de mai multă atenţie aspectelor eco
O.N.U. a început discutarea „Raportu nomice şi sociale ale unor probleme
lui cu privire la activitatea comisi internaţionale de cea mai marc im
ilor economice regionale“. portanţă, ca problema dezarmării şi
Reprezentantul Uniunii Sovietice a a lichidării colonialismului.
precizat poziţia delegaţiei sovietice în După ce a scos în evidenţă nece Tineretul este ziua de mîine Convocarea Congresului P rin R. D. G e r m a n ă
această problemă, subliniind necesita sitatea de a se dezvolta pe mai de a patriei noastre
tea de a se intensifica activitatea uti parte colaborarea tchnică-ştiinţifică re naţional ai Partidului In vizită la Uzinele
lă a comisiilor economice regionale ciproc avantajoasă, reprezentantul so
atît in interesul tuturor regiunilor co vietic a declarat că U.R.S.S. s-a pro Cuvîntarea lui Fidel Castro la mitingul de la Havana Comunist din Mexic 99,-Agfa-Wolfe n“
respunzătoare, cît şi în interesul co nunţat şi va continua să se pronunţe
laborării internaţionale. pentru ridicarea -olului comisiei eco HAVANA 7 (Agerpres). TASS tru voi, viitorii lucrători ai pa MEXICO 7 (Agerpres). TASS de A. VELA
nomice în colaborarea economică a transm ite: triei socialiste. Mulţumim tine transm ite:
El a formulat de asemenea unele statelor pe plan general european, rilor specialişti agricoli sovie corespondentul Agerpres la Berlin
considerente cu privire la activitatea în asigurarea coexistenţei paşnice în La 6 iulie locuitorii capitalei tici care au lucrat în Cuba După cum relatează ziarul
comisiei economice O.N.U. pentru Eu tre state. cubane au conclus într-un cadru „La Voz de Mexico“, luna tre In orăşelul Wolfen (regiunea uzinele de materiale plastice.
ropa. In numele delegaţiei sovietice festiv spre patrie pe tinerii spe mai bine de un an, departe de cută a avut loc o plenară a Halle), cu cei 12.000 locuitori ai Aici se fabrică filmele fotogra
el a protestat împotriva discrimină Reprezentantul U.R.S.S. a sprijinit cialişti agricoli sovietici care au patrie şi de familiile lor şi Comitetului Central al Parti fice. In săli întunecoase, in care
rii inadmisibile, practicată faţă de hotărîrile celei de-a 6-a sesiuni a ne-au împărtăşit experienţa lor dului Comunist din Mexic. Ple săi, ne aflăm în „lumea chimi te poţi orienta doar după lică
Republica Democrată Germană, care, lucrat peste un an în Cuba, pre valoroasă. împreună cu ei con nara a discutat şi aprobat pro ei“. Pe sute de hectare se înalţă ritul roşu al lămpilor de con
contrar tuturor normelor dreptului in Comisiei economice O. N. U. pentru cum şi pe delegaţii tineretului ducem pe delegaţii tineretului iectul noului program al parti
ternaţional şi dreptăţii, este lipsită de cuban la cel de-al VHl-lea Fes dului şi a hotărît să convoace hale uriaşe, recipiente şi con
Africa cu privire la excluderea Por cel de-al XlV-lea Congres na
posibilitatea de a participa la acti tugaliei, Spaniei şi Republicii sud- tival Mondial al Tineretului şi cuban şi ai tineretului mai mul ţional al Partidului Comunist ducte cu forme ciudate, deasu trol, slnt pregătite peliculele
Studenţilor. împreună, cu ei pe tor ţări latino-americane la cel din Mexic. Pe ordinea de zi a pra cărora plutesc nori albi de sensibile, folosite de milioane,
vitatea comisiei economice. africanc din această comisie. bordul motonavei sovietice de-al Vin-lea Festival Mon congresului vor figura următoa aburi. Pătrunzînd in tainele de fotografi profesionişti şi a-
„Gruzia“ au plecat spre Hel dial al Tineretului şi Studen rele puncte : materiei, oameni în hala.te albe, matori. Printre cilindrii de oţel
sinki delegaţiile de tineret din Raportul cu privire la activi
Brazilia are nevoie de reforme profunde ţilor de la Helsinki. tatea Comitetului Central, dis imaculate, dirijează valenţele aleargă benzile de celuloid. Can
şi urgente mai multe ţări latino-ameri- cutarea proiectului de program
cane. Tineretul nostru, a spus Fi al partidului, modificarea sta atomului. La „Agfa-Wolfen“ se titatea de peliculă care se pre
del Castro, a trimis Ia festival tutului partidului, alegerea Co
La mitingul care a avut loc pe reprezentanţii iui cei mai mitetului Central. produc filme, materiale plasti lucrează aici anual ar putea
in port au luat cuvintul repre buni care prin meritele lor în
muncă, prin succesele la învăţă Noul stat independent ce, coloranţi. acoperi complet S.U.A. şi Me
zentanţi ai Comitetului naţio tură şi-an cucerit dreptul de a Burundi a cerut să fie
— Declaraţiile preşedintelui Goulart — nal cuban de pregătire pentru reprezenta tineretul nostru, po Trecînd pe sub portalul în xicul laolaltă. Viitoarele filme
porul nostru, ţara noastră la admis în O. N. U.
festival, reprezentanţi ai tineri festivalul mondial. Tineretul cununat de numele „Agfa“, a- fotografice trec succesiv prin
lor specialişti agricoli sovietici nostru a jucat şi va juca un NEW YORK 7 (Agerpres). -
BRASILIA 7 (Agerpres). — ţii a Braziliei, preşedintele Joao Gou şi delegaţi ai tineretului lati- rol uriaş in revoluţie. Tineretul Guvernul noului stat independent jungem pe domeniul unuia din „băi“ chimice şi soluţii a că
După cum anunţă agenţia France lart cerc şefilor partidelor politice, să no-american. este ziua de mîine a patriei Burundi a adresat la 6 iulie secreta
Prcsse, în scara zilei de 6 iulie, pre depună eforturi pentru rezolvarea ra rului general provizoriu al O.N.U. ce cele mai mari combinate chi ror concentraţie este obţinută
şedintele Braziliei Joao Goulart a avut pidă a crizei din ţară şi declară că La miting a rostit o amplă eu- noastre. El constituie acea for rerea de a fi admis în Organizaţia
o întrevedere cu reprezentanţi ai Brazilia arc nevoie de reforme pro vîntare Fidel Castro, primul mi Naţiunilor Unite. In telegrama adresaiă mice din R.D. Germană. Agfa şi controlată cu cele mai pre
Partidului social democrat, din care funde şi urgente pentru a-şi relua ţă care va continua revoluţia
face • parte Oliveira Brito, însărcinat viaţa normală. „Interesele pur perso nistru al Cubei. este un complex uriaş care cu cise instrumente de măsurat. O
ieri de preşedinte cu formarea nou nale, se spune în apel, oricare ar Ziua de astăzi, a spus el, noastră şi nu se va opri în faţa
lui guvern. La această întrevedere, fi ele, trebuie în prezent să treacă prinde cîteva uzine. Pornind pe voce din întuneric atrage aten
potrivit agenţiei, s-au trasat principa este deosebit de importantă nici unui obstacol.
lele linii ale unui program de gu- în urma intereselor poporului şi na urmele procesului tehnologic, ţia că o singură picătură în
vernămînt adaptat actualelor condiţii ţiunii“. Joao Goulart declară că do pentru noi toţi şi mai cu sea
din ţară. reşte „să se găsească cea mai bună trecînd prin rampele din faţa plus sau în minus din diferitele
soluţie în cel mai scurt timp“, în- mă pentru tînăra generaţie, pen
Pe de altă parte, într-un apel di trucît ţara are nevoie de calm şi fabricii de celuloză, dăm peste soluţii ar dăuna calităţii filmu
fuzat de agenţia oficială de informa linişte.
stive uriaşe de lemn. Treptat, lui... „dar şi economiilor la care
lemnul este transformat în tăi- ne-am angajat“ — adaugă ime
ţei de lemn, apoi în pastă de diat o altă voce. Intr-adevăr,
celuloză, după care îşi urmează şi aici economiile joacă un rol
de primul ministru din Burundi se calea spre alte transformări. important. Brigada condusă dc
S ep aratiştii k atan g h szi din nou arată că ţara sa se angajează să res Celuloza fabricată din lemn nu flagel a hotărit ca din econo
„la lu cru “ pecte cu stricteţe Carta O.N.U. şi obli
gaţiile ce decurg din calitatea de satisface însă cerinţele de con miile realizate în decurs de două
îUsS- sum ale industriei. De aceea la luni să dea 200 de metri de
membru al acestei organizaţii. Agfa are cuvintul chimia ma film „Agfacolor“. Exemplul a-
După cum se ştie. Burundi a deve
LEOPOLDVILLE 7 (Agerpres). — a obţine reînnoirea sprijinului acordat terialelor sintetice. In alte uzi cestei brigăzi a antrenat şi pe
După întreruperea convorbirilor secesioniştilor de către colonialiştii eu nit stat independent Ia 1 iulie a.c. în
 desiauer înftîm pinat cy ändsgrsare Adouia-Ghombe seccsioni.ştii katanghe- ropeni. La Bruxelles, Kimba a decla acelaşi timp cu Ruanda cli care alcă ne ale complexului, nu pădurile alţii în întrecere. Astfel, brigada
zî acţionează cu tot mai multă insolen rat făţiş că Ghombe m: va accepta nici tuise teritoriul sub tutelă belgiană Ruan-
în Franfa ţă împotriva restabilirii unităţii Gon- da-Urundi. Ruanda a prezentat cererea livrează materia primă, ci chi surorilor Scholl a produs pes
goului. un fel de asociere cu restul Congre de a fi primită în O.N.U. cu cîteva
sului dacă ea nu s-ar baza pe un pre zile în urmă. mia. te plan 900 de metri de film
Comandamentul armaiei naţionale tins drept la „autodeterminare“ al cli
PARIS 7 (Agerpres). — şului. Poliţiştii împrăştiau pe parti congoleze a anunţat că la 5 iulie o cii sale. Cererile celor două ţări urmează să Pentru Una artificială, de a- utrasensibil, realizînd totodată
La 6 iulie cancelarul vest-german cipanţii la manifestaţie. companie a jandarmeriei katangheze a fie discutate de Consiliul de Securi
Adenauer a părăsit Parisul plecînd atacat un batalion al trupelor congo De la Bruxelles delegaţia katan- tate şi aprobate de Adunarea Generală. semenea materia primă este economii însemnate la o serie
într-o călătorie prin Franţa. Prima In curînd s-a aflat că Adenauer leze la Kaseva, în nordul Katangăi. In gheză urmează să plece la Londra.
etapă a acestei călătorii a fost oraşul intenţionează să reducă întrucîtva iti- furnizată de Uzinele „Buna“ de produse chimice costisitoare.
Rouen. îndată ce Adenauer a ieşit ncrariul său, anulînd vizitarea oraşu
din vagonul său, mulţimea adunată lui Beauvais. Explicaţia oficială: din Schkopau — ne precizează In fiecare secţie, panouri mart
la ,gară, l-a întîmpinat cu exclama „Cancelarul este obosit“. Corespon
ţii: „Jos alianţa cu militarismul ger dentul UFI este însă de părere că la tehnicianul care deşartă în cheamă muncitorii la noi rea
man !“. După cum anunţă agenţia
Union Française D’Information (UFI), aceasta a contribuit nemulţumirea gura unui recipient rotativ saci lizări. Iar alături de aceste che
populaţia oraşului Rouen a organizat
o manifestaţie ostilă şi în centrul ora- francezilor, pe care cancelarul a avut de praf alb. In zgomotul cazo mări se pot vedea scrisorile de
posibilitatea să o constate la Paris cursul ciocnirii a fost ucis un mer nelor şi sîsîitul neîntrerupt al răspuns: „Pentru Germania
şi Rouen. cenar şi au fost capturate mai multe diferitelor supape, aflăm că democrată muncitorii se anga
arme. praful alb, polyacrylnltrolul, tre- jează să obţină noi succese în
In acelaşi timp o delegaţie kafan-
Arde pămîntu! sub călcîile ce prin cazne grele: după ce producţie. In lupta pentru pro-
giieză condusă de „ministrul de exter este dizolvat este supus pre duse mai multe şi mai ieftine
ne“ Kimba a plecat în Europa pentru colonialiştilor siunii şi polimerizării. Sute şi este antrenat fiecare colectiv“.
mii de molecule îşi dau mina, In biroul luminos al directo
formînd un lanţ de caprolac- rului adjunct Hippe aflăm că
Scurte ştiri® Scurte ştiri®Scurte ştiri Irianul d e v e s t: Pa,r.ti%LMraH tare, care, după alte diferite la Agfa-Wolfen se produc 180
transformări, se scurge Un de de sortimente de filme fotogra
LONDRA. — Ce credeţi des ticipării la lucrările Congresu ferinţa de presă, ministrul de süSäYa a s u p r a c a p i t a l e i undeva, ăintr-un capăt de con fice, exportate în 60 de ţări:
pre Congresul mondial pentru lui Mondial pentru dezarmare război al S.U.A., R. Mc Nama- ductă, prin 140 de orificii m i
dezarmare generală şi pace, ra, a recunoscut de fapt că Sta DJAKARTA 7 (Agerpres). — metri de capitală. Satele şi cen nuscule, pentru ca apoi, scăpat In sfirşit, iată-ne în comple
care va avea loc la Moscova ?“ generală şi pace, prof. John tele Unite nu pot înăbuşi miş Agenţia indoneziană P.I.A. trele populate din împrejurimi de aburi, presiune şi căldură, xul social-cultural de la Agfa-
— această întrebare a fost pusă Bcrnall, preşedintele executiv al carea de eliberare naţională în transmite că partizanii din Iria le capitalei se află practic sub să se lege pe o undă de aer, Wolfen. Celor peste 16.000 de
de corespondentul agenţiei Vietnamul de Sud într-un viitor nul de vest îşi consolidează po controlul partizanilor. ca un fir de păr. 500 de metri angajaţi ai întreprinderii pute
TASS lui U Thant, secretar ge Prezidiului Consiliului Mondial apropiat. ziţiile şi se pregătesc pentru o ăintr-un asemenea fir abia cin- rea populară le-a creat condiţii
neral provizoria al O.N.U., cu ofensivă în direcţia capitalei te Totodată Unităţile de paraşu- tăresc un gram. cit mai bune de muncă şi de
prilejul întîlnirii pe care acesta al Păcii. WASHINGTON. — Comisia ritoriului, Kotabaru (Holandia). tiştl indonezieni lansaţi săptă- viaţă —- nu numai cămin pen
a avut-o la Londra c'u membri LONDRA. — Ministrul brita Agenţia precizează că unităţile mîna trecută la nord de Merauke Alte secţii ale uzinei produc tru copii, grădiniţe, spălătorii
ai Asociaţiei ziariştilor străini. pentru energia atomică a S.U.A. de partizani au ajuns în regiu fibre sintetice, mătase artificia cUimice, cantine aspectuoase ci
nic al coloniilor, R. Mhdling, a declarat că pe poligonhl ex au întreprins atacuri împotriva lă, viscoză, fire ,,P .C d e d e r o n şi un teatru şi un club minu
„Nu am luat parte la pregăti a sosit la 6 iulie la Nairobi (Co perimental din statul Nevada a nea Deruta situată la 70 kilo (un produs sintetic denumit nat, care sînt mîndria între
rea acestui congres, a decla lonia engleză Kenya) pentru a fost efectuată o nonă explozie poziţiilor olandeze din regiune. după iniţialele R. D. Ger gului orăşel. Deoarece la uzi
rat U Thant, şi nu sînt infor „lua cunoştinţă de progresul mane). Mai departe, într-o fi
mat despre el decît din Ştirile realizat în elaborarea amănun subterană. Angola : Piitea^eiSce a t a c u r i latură zgomotoasă, toate aceste
telor viitoarei constituţii“ a fire sînt înfăşurate pe mosoare
GUAYAQUIL. — Muncitorii şi
ţării. funcţionarii din provincia Ma-
ACCRA. — Departamentul
apărute în presă. Salut însă Poştei şi Telecomunicaţiilor din r ~bi au încetat greva începută d e z lă n t-u ftâ ® «le p a t r i o ţ i şi iau drumul fabricilor textile. nele Agfa lucrează mii de mun
toate acţiunile de acest fel, in Ghana a pus în circulaţie o ]a 30 iunie. Guvernul a consim- citori din împrejurimi mai în
diferent unde s-ar organiza ele emisiune specială de timbre con- ţit să le satisfacă toate reven- LUANDA 7 (Agerpres). — trioţii angolezi au atacat o pa Trecînd mai departe, ajun depărtate, acestora li s-au asi
şi cine le-ar iniţia. Socotesc că sacrată memoriei 1'ui Patrice Lu- dicările. Greviştii ah luptat pen- Lupta poporului angolez pen trulă portugheză cave intenţiona gem în lumea foiochimiei. In gurat mijloace de transport care
ele sînt ntile şi duc la întări mumba, primul şef de guvern al tru achitarea reţinerilor de sa- tru independenţă continuă. D'u- să efectueze un „raid de cură tr-o clădire cu aspect de sana
toriu au loc procese mai puţin
spectaculoase decît cele din să le scurteze drumul spre casă.
rea păcii“. Republicii Congo. larii, încetarea concedierilor, îm. pă cum anunţă agenţiile de ţire“.
MOSCOVA. — La 7 ?ulie a so WASHINGTON. — Luînd cu- b'unătătirea asigurărilor sociale. presă, în ultimele trei săptă
sit la Moscova, în vederea p ar vînfcul în ziua de 6 iulie la con- ROMA. — La 7 i'ulie pentru a mîni patrioţii angolezi şi-au in
cincea oară în ultimele patru tensificat acţiunile armate ata-
săptămîni 1.200.000 de oameni A de nu l în l u p t ă
çX;X\4C\VX ai muncii din industria meta cînd numeroase posturi ale tru
lurgiei prelucrătoare din Italia pelor coloniale portugheze şi In cursul lunii iulie va avea loc o şi un an. Alţii au fost deportaţi din pre discrepanţa existentă Î11 această
UVgi*g:\!“V.ŞVSTV.iiiii-\ a'u început o grevă de trei zile. provocînd’u-le pierderi însem conferinţă constituţională care va dis colonie în sultanatele feudale vecine. privinţă între ei şi coloniştii englezi,
Greva a fost declarată la chema nate. cuta situaţia din Aden şi va hotărî Numeroşi muncitori au fost daţi în ju Thompson serie: „In suburbia cartie
rea Confederaţiei Generale a viitorul statut al Adenului, iar spre decată pentru că au participat la o rului Maala am văzut multe blocuri noi
Munci! din Italia, de Confedera Patrioţii angolezi au atacat o sfîrşitul anului în această colonie en grevă de 48 de ore la baza militară frumoase care se construiesc pentru
ţia sindicatelor oamenilor mun subunitate care păzea un pod gleză vor avea loc noi alegeri. britanică în urma căreia au fost con oamenii noştri, însă Ia cîteva sute de
cii din Italia şi de Uniunea ita de pe rîul Calambinga. Numai damnaţi la amendă echivalentă cu sa metri depărtare se întind cele mai în
liană a muncii. trei soldaţi portughezi mai ră ...După lupte crîncene cu cavaleria lariul pe două săptămîni, iar în caz de grozitoare siumsuri pe care le-am vă
măseseră în viaţă cînd au so arabă, englezii au înălţat pentru prima neplată, la închisoare". zut vreodată în lume.
Ţelul principal al luptei gre sit trupele coloniale de întărire. oară steagul colonial deasupra Adenu
viste a oamenilor muncii din Sn apropiere de localitatea ®a- lui în 1839. Ordonanţa drastică împotriva gre Unele din ele sînt construite din
industria metalurgiei prelucră IaJa s-a produs o ciocnire ar velor pentru persecutarea greviştilor a bucăţi de carton, altele din bidoane
toare din Italia este obţinerea Adenul este împărţit Î11 două: pe de fost adoptată în 1959. Se pune sub de petrol care se încing din cauza
dreptului la încheierea contrac mată care a durat trei zile. o parte, oraşul Aden cu regiunile în seninul întrebării nu numai legalitatea căldurii soarelui, în timp ce aparatele
telor de muncă separat pe în conjurătoare care au statut de colonie, ordonanţei susamintite. ci şi înscău de aer condiţionat zumzuie în aparta
treprinderi. Portughezii au recurs la avia pe de altă parte, protectoratul alcă
ţia de bombardament. în regiu
nea Serva da Cannanga pa
tuit din 23 sultanate mici. narea Consiliului legislativ care a fost mentele noi ale englezilor.
Deşi foarte redus ca suprafaţă, co ales cu numai 26 la sută din numărul Populaţia din Aden întreprinde ac
„F apte d iv e rse“ în C o reea d e su d lonia are — prin aşezarea sa la ieşi alegătorilor. Greva a fost îndreptată ţiuni tot «xF energice împotriva au
rea din Marea Roşie spre Oceanul In în primul rind împotriva sistemului torităţilor coloniale engleze. Sîni nu
Sinuciderea — mijloc de a scăpa dian — o poziţie geografică extrem electoral care favorizează pe coloniştii meroase cazurile cînd chiar diferiţi
de avantajoasă. Golful cu o lărgime englezi in detrimentul populaţiei băşti conducători locali (sultani) nu respec
de foamete şi mizerie
de 8—12 km. este un loc minunat naşe. in urma grevei, condilcătorii sin tă ordonanţele date de autorităţile
pentru staţionarea navelor. dicatelor au declarat că ei vor adopta engleze şi cheamă la luptă împotriva
SEUL 7 (Agerpres). — decum la Seul. Muncitorul Pak '< Adenul este folosit ca punct de trans o poziţie şi mai intransigentă dacă or lor. Thompson scrie că a vizitat o re
Rubrica faptelor diverse din zia Heung Su din provincia Gholla K bordare şi centru de prelucrare a pe donanţa cu privire la interzicerea gre giune muntoasă a unui sultan rebel
rele sud-corecne începe să semene de sud a încercat să se sinucidă s trolului pe care marile companii petro velor nu va fi anulată şi nu vor că (aşa denumeşte el pe cei care s-au ri
tot mai mult cu o rubrică mortu- împreună cu alţi trei membri ai păta drepturi constituţionale efective. dicat împotriva englezilor) unde gu
liere îl extrag din regiunea Golfului
Persic. Autorul articolului atrage atenţia că
i ară. Numărul sinuciderilor creşte familiei sale. Motivul: erau puşi în \ Să dăm cuvintul lui George Thom folosind represiunile, autorităţile colo vernul britanic a încercat să-i fringă
niale nu vor putea înfrînge voinţa de
> într-un ritm ameţitor. Dar repor- imposibilitate de a-şi cîştiga exis- / pson, membru al parlamentului bri luptă a patrioţilor din Aden. „Dl. Re- rezistenţa prin bombardarea caselor
\ terii „dc scandal“ nu au motive să tanic care a publicat recent în zia ginald Maudling, ministrul coloniilor, unde şi-a căutat refugiu.
\ fie satisfăcuţi. Aceste sinucideri nu tenţa. r rul „Daily Herald“ un articol despre scrie autorul, care a convocat pentru
i au în ele ijimic senzaţional sau situaţia din Aden. El şi-a intitulat 23 iulie o, conferinţă la Londra cu pri In încheiere autorul arată necesita
f enigmatic. După cum se vede. majoritatea 1 relatarea : „Grima lor a fost că au par vire la viitorul constituţional al Adenu tea ca viitoarele alegeri să se desfă
ticipat la grevă". lui are o posibilitate neniaiîntîlniiă. de şoare „pe baza lărgirii dreptului de
In dimineaţa zilei de 4 iulie, acestor „fapte diverse“ au o cau- i a spune lucrurilor pe nume, de a pune vot ceea ce va permite tinerei miş
dc pildă, şomerul Chang Byung „De curînd, scrie el, m-am întors problema direct în legătură cu situa cări democrate să-şi ia responsabilita
Rirn din Seul şi-a luat cele două ză comună. Dictatura juntei mili- ' dintr-o vizită pe care am făcut-o mar ţia din Aden“. Dar pînă la conferinţă tea în formarea unui guvern reprer
fetiţe — una în vîrstă dc patru tirilor din Orientul Apropiat. Aceştia nu a fost anunţată luarea de măsuri zentativ“.
ani şi cealaltă în vîrstă de patru tare îmbinată cu aservirea totală sînt muncitorii sindicalişti din colo pentru îmbunătăţirea situaţiei. Autori
luni, — s-a dus cu ele într-o pă nia fortăreaţă a Adenului. Ei toţi au tăţile engleze s-au îngrijit doar de Conştiinţa politică, activitatea popu
durice de la marginea oraşului şi, a economiei ţării capitalurilor stră extinderea bazelor militare... laţiei arabe au crescut. In ciuda tu
după ce le-a înjunghiat, s-a si comis crima de a fi participat la o turor măsurilor represive luate de au
nucis. M otivul: nu mai avea ce ine, cu concurenţa şi jaful mono Cele mai îngrozitoare torităţile coloniale engleze, avîntul de
grevă. In urma grevei o parte din ei
dea sa manince : polurilor americane au creat în
Şirul ur.or asemenea sinucideri au fost arestaţi. !-ani vizitat pe cîţiva
această tară o situaţie dezastruoa
din ei la închisoare, o clădire colonia
să. După cum se vede cei peste
şase milioane de şomeri din Co
rcea dc sud nu găsesc altă ie
şire din situaţia lor decît recurgînd
la cel mai disperat şi tragic m ij
'Un bufet mobil care vinde băuturi răcoritoare şi alte produse direct pe \ de un tragism cutremurător este loc de a scăpa de foamete şi mi lă, murdară unde au fost aruncaţi ală siumsuri luptă al populaţiei din Aden nu poale
cîmp In timpul recoltării griului colhozurilor şi sovhozurilor din Kuban. nesfîrşft. Ele nu se limitează nici turi de criminali de drept comun. Ei fi stăvilit.
zerie. ispăşesc sentinţe variind între trei luni Relatînd despre viaţa de mizerie a
IN FOTO: Tri colhozul „Kuban“ din regiunea Ust-Labinsk. majorităţii locuitorilor din Aden, des I. GALAŢEANU
J
Redacţia ţi administraţia ziarului; ştr. 6 Martie nr. 9. l.eleton; 188, 189, 75, 674. Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiei Generale R.T.T.R. nr. 263.328 din 6 noiembrie 1949.' - Tiparul: Întreprinderea RoU grafică „1 Mai“ - Deva.'
