Page 25 - 1962-07
P. 25
Munedoára-iJeva
PRO LETARI DIN TOATE Ţ A R ltâ , V U IŢ I V A ! IN RAIONUL orăştie
Şp,fvap#a*n$ii$00&$Lrta0ffeitm LBcrârilc ü€ întreţinere
i Mitunter trebuie urgentate!
o Agitatoarea din colectivă;
Ann! XIV. Nr. 2345 Marţi 10 iulie 1962 4 pagini 20 bani o Pasiune şi dragoste faţă Membrii gospodăriilor agri de 50 la sută din terenurile
de muncă ; cole colective de pe cuprinsul ocupate cu porumb.
raionului Orăştie s-au convins
(pag. 2-a) din proprie experienţă că exe- Totuşi, în unităţile agricole
cutînd la timpul optim şi în eon. din raionul Orăştie, rezultatele
o Realizarea planului de pro diţiile cerute de ştiinţa agroteh 3n ceea ce priveşte executarea
nică lucrările de întreţinere a lucrărilor de întreţinere nu sînt
ducţie — în atenţia întregului culturilor obţin în fiecare an pe măsura posibilităţilor. în
colectiv; recolte sporite de cereale. unele G.A.C. cum sînt spre exem
plu cele din Balomir, Beriu, Din
® Sport; De aceea, an'nl acesta, în ma eul Mare etc. nu s-a aplicat po
(pag. 3-a) joritatea gospodăriilor s-a acor rumbului pe mari suprafeţe nici
dat o deosebită grijă efectuării măcar praşila a Il-a. La Ba
o De peste hotare; la timp şi de calitate a acestor lomir, mai ales, unde porum
(pag. 4-a) l'ucrări. Cu maşinile S.M.T. şi cd bul este bine dezvoltat, dar
mijloacele proprii, colectiviştii foarte îmbUruienat, praşila a
nlcgerea şisfnlnl Sa ahataje - Noi swccese din raionul Orăştie au reuşit să II-a n-a fost făcută decît pe
Cile sigură ie fiifniîfillre circa 20 fia. O asemenea situa
aie siderurgişfilor execute prăşii,a a Il-a la porumb ţie există şi la G.A.C. din satul
i ciliSifil cirliieliS pe aproape 5.000 de hectare din Jeledinţi unde pînă în urmă cu
hunedoreni cele 5.438 cultivate cu această cîteva zile, din cele 195 ?ia. cu
'Anul acesta calitatea cărbunelui Unele conduceri administrative şi plantă. Uucrarea a fost execu porumb pentru boabe şi siloz
Pentru furnale tată în întregime şi pe cele 730 fuseseră prăşite a do(ua oară
constituie unul din principalele obiec comitete de sindicat dau vina pe con ha. cu cartofi. 220 ha, cu floarea- doar 60 de hectare. Cauza ră-
Colectivul de muncitori, teh soarelui etc. Bune rez'ultate s-au mînerii în urmă a lucrărilor de
tive ale întrecerii socialiste în Valea diţiile de zăcămînt, ascunzînd astfel nicieni şi ingineri care deser obţinut în această privinţă mai întreţinere constă în lipsa de
veşte cele patru baterii de cocs ales la gospodăriile agricole co preocupare de care au dat do
Jiului. Pe semestru, planul la cărbune propriile lipsuri în antrenarea mine ale Combinatului siderurgic Hu lective din satele Pricaz, Vine vadă consiliile de conducere şi
nedoara a încheiat primul se rea, oraşul Orăştie etc., unde organizaţiile de bază de aici pen
a fost depăşit cu 66.607 tone, iar ca rilor la luptă permanentă pentru îm mestru al anului cu o depăşire Ana Muntean, praşila a Il-a a fost terminată tru mobilizarea tuturor forţelor
a sarcinilor de plan de 7.778 pe care o prezen cu mult timp în Urmă. Un merit Ia exee'utarea praşilei, în nefo-
litatea s-a menţinut în limita normei bunătăţirea calităţii. Aşa de exemplu, tone cocs metalurgic. tăm în fotografia deosebit în această privinţă 51 Iosirea cu destulă chibzuinţă a
de faţă, lucrează au organizaţiile de partid şi con mijloacelor de care dispun gos
admise la cenuşă. In al doilea tri Ia Uricani, întreaga vină pentru de încurajaţi de acest frumos la secţia confec siliile de conducere din unită podăriile colective.
succes ei au păşit In luna iulie ţionat caiete a fa ţile respective, care s-aU preocu
mestru indicii calitativi s-au îmbună păşirea normelor calitative în semes hotărîţi să livreze furnaliştilor bricii Mai“ din Dar, vinovaţi de starea de fapt
cocs în cantităţi tot mai mari. Petreşli. Ea îşi de pat cu multă răspundere de mo se fac şi inginerii agronomi din
tăţit cu 0,5 la sută faţă de realiză trul I cu 1,05 la sută în medie (fapt Sporind indicii de utilizare ai păşeşte lunar pla aceste unităţi care n-ah căutat
bateriilor, ei au reuşit să-şi de nul în medie cu 20 bilizarea tuturor forţelor la fo- să demonstreze în mod practic
rile primului trimestru. Alegerea ma pentru care mina a fost penalizată păşească sarcinile de plan în la sută.
perioada 1-6 iulie inclusiv cu sirea fiecărei zile bune de mun colectiviştilor ce pierderi din re
nuală a şistului din cărbune a con cu aproape 1.700 tone de cărbune) 178 tone.
că pentru executarea lucrărilor coltă se produc atunci cind lu
stituit metoda cea mai eficientă pen- este pusă în seama greutăţilor în Prin sporirea indicilor
de utilizare de întreţinere. crările de întreţinere a cul
itru obţinerea rezultatelor de mai sus. exploatarea stratului 3 şi a culcuşu
După 6 zile de muncă din Unele rezultate s-a'u obţinut turilor nu se fac în epoca op
Merită să fie evidenţiate colectivele lui fals al acestui strat. Dar la Uri luna curentă furnaliştii secţiei
I-a furnale a C. S. Hunedoara într-o serie de gospodării şi în timă, atunci cînd plantele o cer.
minelor Vulcan şi Lupcni. cani dau cărbune cu mult şist-blocuri raportează că şi-au depăşit pla
nul de producţie cu 456 tone ceea ce priveşte efectuarea p ra Timpul este destul de înain
Totuşi, situaţia privind calitatea neales şi minerii din abatajele ce ex fontă. Acest succes se datoreş-
te în special sporirii indicilor ştiei a lll-a la poihimb. Pînă în tat. Se impune deci ca tovarăşii
cărbunelui extras de mineri a scos ploatează stratul 8-9, strat în general de utilizare ai furnalelor, care
au depăşit o tonă fontă pe urmă cu cîteva zile această lu din consiliul agricol raional,
în evidenţă unele deficienţe care mai cu cărbune curat. Nici acum condu m.c. volum util. ridicării tem
peraturii aerului insuflat, res crare fusese executată pe mai sfaturile populare şi organiza
persistă la exploatări şi care fac ca cerea minei şi sindicatul nu şi-au pectării reţetelor de dozare, în
trecerii socialiste care se des bine de .30 la sută din supra ţiile de partid să ia astfel de
realizările să nu reflecte întrutotul pus cu tărie problema îmbunătăţirii făşoară cu tot mai multă în
sufleţire. Trebuie să amintim faţa planificată. Fruntaşe la măsuri îneît toate lucrările do
condiţiile şi posibilităţile existente. cărbunelui la brigăzile conduse dc că în luna trecută colectivul de
aici c, produs peste plan 2.525 efectuarea praşilei a IlI-a se întreţinere a culturilor, dc care
Este vorba în primul rînd de consec Niţă Burtea, Spiridon Timoftc, Stan- tone fontă.
situează pînă în prezent gospo depinde în cea mai mare măsură
venţa cu care se duce lupta pentru cu Teodorescu, Francisc Huttcr şi In primele rînduri ale între
cerii s-au situat echipele con dăriile agricole colective din soarta î'ecoltei, să fie executate
îmbunătăţirea calităţii cărbunelui. O altele. duse de Teodor Capră, Tofan
Dionisie, Victor Miclea de la Orăştie şi Geoagiu unde s-a apli în cel mai scurt timp.
seamă de exploa Nu toate colecti încărcare, loan Bildea, UieMît-
că, Teodor Manolache, de la des cat praşila a lll-a pe mai bine
tări, de pildă Pe- vele din Valea Jiu cărcare.
trila, Uricani, nu Calitatea — obiectiv lui consideră mun Printre cei mai buni
acordă aceeaşi gri principal al întrecerii ca pentru îmbună
jă pentru calitate tăţirea calitativă a Oţeiarii care lucrează ia cele
cinci cuptoare ale oţeiăriei Mar
jtot timpul lunii. socialiste cărbunelui drept tin nr. 1 din combinatul hu- Consfătuire
La mipa Petrila, ceva secundar în nedorean au produs în luna iu eu corespondenţii voluntari
nie 713 tone oţel peste plan.
spre exemplu, la activitatea lor. Mi In luna curentă, in primele şase
zile, ei au mai elaborat încă
începutul lunii iunie (primele 10 zile nerii de Ia Vulcan şi Lupeni au dat 57 tone peste prevederile pla
nului. Printre măsurile care au
lucrătoare) norma admisă la cenuşă în primul semestru cărbune cu un condus ia acest rezultat se nu
mără mărirea greutăţii şarjelor,
a fost depăşită cu 1,4 la sută, după procent de cenuşă mai redus decît scurtarea duratei de încărcare a
cuptoarelor, a timpului de ela
ce la finele lunii mai procentul de norma. La Lupeni, în al doilea tri borare, aprovizionarea ritmică
şi în cantităţi suficiente cu cele
cenuşă în cărbune fusese redus cu mestru, cărbunele extras a avut în necesare. Duminică a avut loc la Deva Constantin Radu, de la C.S. Hu
consfătuirea organizată de ziarul nedoara şi alţii, au apreciat că acest
0,9 la sută. Petrilcnii au încheiat medic un procent de cenuşă cu 0,5 In primele rinduri ale între „Drumul socialismului“ cu cores concurs s-a desfăşurat in condiţii € y forţe sporite
cerii socialiste, atît in luna tre pondenţii voluntari. La consfătuire mai bune cu cela anterioare şi că
luna iunie cu un procent de cenuşă la sută mai scăzut faţă de plan şi cută cit şi în luna curentă, s-au au participat corespondenţi din în rezultatele obţinute au fost fruţnoa-
situat topitorii din echipele con treprinderile şi unităţile agricole , se. Participanţii la discuţii au cé
cu 0,3 la sută peste norm ă; în pri cu 0,8 la sută mai mic decît în pri duse de Simion Mărilă, Sergiu socialiste clin instituţii de învăţă- nit să se organizeze un nou con recoS^afyl păioaselor
Costică, Dumitru Şerban, Ale mînt şi cultură, activişti dc partid curs al corespondenţilor voluntari.
mele 4 zile de muncă din iulie pro mul trimestru. La Vulcan, în condiţii xandru Nojogan. şi de stat.
După încheierea discuţiilor s-au
centul admis a fost: din nou depăşit grele pentru îndeplinirea planului, ca O medalie de aur In cadrul consfătuirii, pe mar anunţat cîşligălorii concursului şi
ginea referatului prezentat dc tov. s-au împărţit premiile.
cu 2,3—2,5 la sută în medie, iar la litatea cărbunelui a fost totuşi bună. şi una de argint loan Sîrbu, redactor şef al ziaru R ezultase bune
lui, s-au dezbătut saicinilc ce stau Pentru cea mai bună informa
cărbunele blocuri cu peste 11,3 la Minerii de aici au înţeles că luptînd Pepiniera C.F.R. Simeria, din în perioada actuală în faţa redac ţie, premiul 1 în valoare de 500
cadrul secţiei L 7 Deva, a fost ţiei şi modul în care coresponden Ici. a fost atribuit. Iov. Constantin
sută. Fluctuaţii asemănătoare se pot pentru îndeplinirea planului, trebuie premiată la concursul organizat ţii trebuie să muncească pentru ca Radulă dc la preparaţia de cărbuni Gospodăria agricolă de stat de 300 hectare. Concomitent s-au
în cadrul Expoziţiei Internaţio aportul lor la înfăptuirea acestora Petrila; pieniiul II în valoare dc din Orăştie dispune de un sec adunat şi transportat paiele de
observa şi în activitatea minerilor de luptat şi pentru respectarea indicilor nale horticole de Ia Erfurt să fie cit mai mare. Participanţii 250 lei fiecare, tovarăşilor Uusilc tor zootehnic dezvoltat. Pentru pe 107 ha. şi au fost executate
la discuţii au făcut numeroase pro Tătăruş, de la Uzina „Victoria" asigurarea furajelor necesare arături adinei p0 27 hectare.
la Lonea, Uricani etc. calitativi. Este un merit al lor, al (R.D.G.) cu o medalie de aur şi puneri privind îmbunătăţirea mun Fruntaşi la executarea acestor
una de argint. Printre plantele cii cu corespondenţii, pentru întă Călan şi Diagomir ijoitiş din lirănirii animalelor, în toamna lucrări sînt pină iu prezent me
La alte exploatări, de pildă Ani- organizaţiilor dc partid şi a comite prezentate la expoziţie, cele mai rirea şi lărgirea legăturilor zia G.A.C. Miercurea, raionul Sebeş; anului trecut aloi fuseseră în- canizatorii Szekely Petru şi Vio-
apreciate au fost Laurus — care rului cu masele. premiul UI in valoare dc 150 lei sămînţate cu orz peste 440 de rel Igna.
noasa (şi la Uricani de altfel) deşi telor sindicale dc secţii ale minei, a obţinut Medalia de aur şi fiecare, tovarăşilor Clement Ro ha. Zilele acestea, cind orzul
Iunperus-Tanarischi folia pre In consfătuire s-a discutat şi des dea, de la l.F. Sebeş. V. Serba s-a copt, mecanizatorii gospo Aşa cum ne relata inginerul
în cursul lunii trecute s-a afirmat că în primul semestru procentul de miată cu Medalia de argint. pre modul in care s-a desfăşurat Cisteiauu, din Alba lidia, llie A. dăriei au trecut cu toate for şef al gospodăriei, pînă cel tîr-
concursul corespondenţilor volun Ciocade, din Boşorod, raionul Ha ţele la recoltarea lui. Muncind
că „s-au luat toate măsurile posibile“ cenuşă a fost în medie cu 2,2 la sută E. CREŢU tari „Pentru cea mai bună infor ţeg. cu 9 combine in fiecare zi, ei ziu joi, 12 iulie, va fi termina
maţie, pentru cel mai bun repor
îp loc ca procentul de cenuşă să sub normă. In primele zile din iulie corespondent taj“, organizai de ziarul nostru Pentru cel mai bun reportaj, au reuşit ca pină astăzi să tă recoltarea şi pe restul su
şi rezultatele obţinute. Discutînd premiul ll, în valoare dc 500 lei siringă recolta de pe mai bine
scadă acesta a crescut. La. Aninoasa la Văicări s-a extras cărbune cu 2 despre concurs, numeroşi corespon fiecare, s-a atribuit tovarăşilor R11- prafeţei.
denţi, printre care tov. Nicolae salin Bălşan şi lean Crişan, din
în iunie norma dc cenuşă a fost de la sută mai puţină cenuşă decît ad Rovenţa, de la U.E. Vulcan, Du Petroşani, premiul ll l în valoare
mitru Zjba, (le la revizia de va de 200 Ici fiecare, tovarăşilor Emil
păşită cu 3,2 la sută, iar în primele mite norma.
Creţii, din Simeria. Nicolás Ro
zile din iulie cu 3,3 la sută pe an Cum au acţionat minerii acestor
samblu şi cu 4.9 la sută la cărbunele două exploatări? Simplu şi eficace:
blocuri. au ales cu conştiinciozitate şistul din
Ce denotă aceasta ? Că lupta pen cărbune, ţinînd astfel sus prestigiul
tru extragerea unui cărbune dc bună minelor lor. Calea urmată de minerii S tring s e p a ra t orzul pentru săm în ţă
calitate- deşi s-a intensificat şi a dat din Vulcan şi Lupeni este singura goane din staţia C.F.R. Simcria- venţa, din Vulcan şi Mirón 7 ic, Membrii gospodăriei colective Paralel cu recoltatul, colecti
în general roade destul de bune, este calc eficace pentru un cărbune dc „Viaţă nouă“ din Sintandrei viştii şi-au mobilizat o parte
totuşi dusă cu intermitenţă, în sal bună calitate. O cunosc foarte bine călători, Mircea Rulat dc la U.M. din Boz, raionul llia. De aseme s-au pregătit temeinic pentru din forţe la strînsul paielor în
turi. Oare la Aninoasa, Uricani sau şi minerii din Lonea şi cei din Ani stringerea orzului de pe cele 66 vederea executării arăturilor de
Petrila s-au schimbat aşa dc mult noasa, dc la Petrila sau Uricani. Cugir. loan Ciur, dc la E.M. Pe nea, unui număr dc 40 corespon ha. In aceste zile, cind cultura vară şi insăminţării porumbului
condiţiile dc exploatare îneît în de de pe unele tarlale a ajuns la pentru masă verde pe întreaga
curs de 5-6 zile procentul dc cenuşă In al doilea semestru, în faţa mi trila, Lcopold Carol, de la E.M. denţi li s-au acordat menţiuni in suprafaţă ocupată cu orz.
să aibă o aşa mare fluctuaţie ? Nici nerilor stau sarcini de plan sporite ; coacere s-a început recoltatul.
decum. A slăbit, o dată cu începerea îndeplinirea şi depăşirea angajamen Din timp s-a făcut recunoaş
unei noi luni de muncă grija pen telor luate în întrecere, între care la Pînă acum, cu 2 combine s-a terea şi Durificarea lotului se-
tru ritmicitate atît la cantitate, cit loc de frunte este calitatea cărbune strîns orzul de pe o suprafaţă mincer, şi au fost luate măsuri
şi la calitate. Fenomenul acesta, sesi lui. Condiţii de muncă tot mai bune de peste 15 ha., obţinîndu-se pentru recoltarea şi depozita
zat atît dc organele combinatului cîl există create la toate exploatările. peste 2.000 kg. boabe la ha. rea separată a orzului de pe
şi de cele ale Consiliului local al sin suprafaţa de 15 hectare, de pe
dicatelor Petroşani, trebuie curmat. Pentru a se extrage cărbune tot mai Incepînd de miercuri, ll iu care se va asigura sămînţa ne
lie, vor intra in lan alte 3 com cesară in anul viitor.
mult, dar şi de calitate, aşa cum cer bine, ceea ce va permite ca in
decurs de 2-3 zile să se execute în p rim a zi
Se spune la minele din Valea Jiu cocsarii şi întreaga economie naţio LTcliuc. loan lliescu, din Orăştie, , obiecte. în întregime recoltatul orzului.
lui ,,aşa-i începutul, mai greu“. înce nală, calea este ştiută: alegerea şis Urmărind îndeaproape sta'diul
putul acesta însă dăunează muncii ce tului în abataje, lupta generală pen de coacere al orzului, de cu-
lor dc la preparaţii, celor dc la uzi tru indicii calitativi înalţi să devină rind, şi membrii gospodăriei
nele de cocsificare care primesc căr agricole colective „Unirea“ din
oraşul Alba Iulia au trecut la
bune din Valea Jiului în fiecare zi, acţiune de masă, cu caracter perma Fiecărui comunist dini l l —sarcini concret© stringerea recoltei.
nu numai către sfirşitul lunii. nent şi susţinută din plin I In prima zi de lucru, cu cele
două combine ale S.M.T. din
In întîmpinarea Festivalului mondial în campmie de strîngere i recoltei localitate, s-a strîns recolta de
al tineretului orz de pe mai bine de 10 ha.
In gospodăria agricolă colec nute de fiecare schimb de-a vopsit materialele pichetelor de din cele 50 cultivate cu această
Tinerelul din cadrul uzinei „Victo- chc, semicocserie, electrică, mecanică ş.a. tivă din satul Doblrca, raionul lungul unei zile de muncă. Re incendiu, au fost instruiţi ba- plantă.
"lia“ C.ălan sc pregăteşte intens pen S-au organizat de asemenea simpo zultatele obţinute şe vor afişa tozarii şi delegaţii de batoze etc.
Sebeş, pregătirile pentru re de asemenea Ia panoul instalat Producţia obţinută întrece
tru întîmpinarea celui dd-al VllI-lea zioane pe tem a: „Festivalurile mon coltare şi treieriş au fost ter la aria electrificată ori la ga In planul de măsuri al con 2.500 kg. Ia hectar.
Festival mondial al tinerelului şi stu diale, tradiţie scumpă a tineretului minate încă din ziua de 1 iulie. siliului de conducere s-a pre
denţilor de la Helsinki. In acest scop, înmii“, s-au organizai acţiuni patrio văzut ca secerişul să înceapă —ooo—
în fiecare organizaţie dc bază U.T.M. tice cu tineretul la colectarea fieru In ce au constat aceste pregă le te le de arie.
din uzină, s-au făcut diferite expu lui vecţii etc. La aceste acţiuni s-au imediat ce griul de pe anumite Pînă acum —
neri despre festivalurile mondiale. evidenţiat organizaţiile dc bază U.T.M. tiri ? La jumătatea lunii iunie, Pe baza recomandărilor făcu sole va ajunge în stadiul de re
'Asemenea expuneri şi conferinţe s-au de la secţiile furnale, semicocserie, coltare. In acest scop ingine 180 tone nutreţuri
ţinut în organizaţiile dc bază U.T.M. turnătoria de lingotierc şi turnătoria s-a convocat o adunare genera te de către organizaţia de bază, rul Cimpeanu Nicolae, preşedin
dc la secţiile furnale, turnătoria ve- veche. tele gospodăriei colective, îm Lucrătorii G.A.S. ilin Petre,ştU
lă a comuniştilor în care s-an consiliul de conducere şi-a în preună cu brigadierii, fac zil trupul Vingard, s-au angajat
nic recunoaşterea culturii. ca în acest an să realizeze o
dezbătut pe larg toate proble tocmit un plan de măsuri con producţie de peste 4.000 litri
Nu este lipsit de importanţă lapte pe cap de vacă furajată.
mele legate de campania de re crete, de îndeplinirea căruia nici faptul că in şedinţa in care Pentru realizarea acestui anga
s-a prelucrat planul de măsuri jament (pe primele 6 luni s-au
coltare şi treieriş. Cu această răspund pe sectoare şi activi pentru campania de vară, şefii obţinut peste 2.000 litri) şi în
de echipă Cuţan loan şi Verde scopul de a asigura animalelor
ocazie fiecare membru şi can tăţi, cite un membru al consi Dumitru au chemat la între în perioada de stabulaţie o h ra
cere pe toţi ceilalţi şefi de echi nă de calitate şi în cantităţi
didat de partid s-a angajat să liului. pă din G.A.C. pentru stringerea îndestulătoare, pînă acum aici
la timp şi fără pierderi a re au fost însilozate peste 130 tone
fie prezent la muncă şi să-i Pentru a treiera recolta de coltei din acest an. mazăre, au fost recoltate şi în
magazinate 20 tone trifoi şi 30
mobilizeze la lucru şi pe cei pe cele 160 ha. colectiviştii din După calculele făcute, seceri tone fin. Porumbului pentru si
şul va dura circa 6-7 zile, iar loz (18 ha.), ca şi celui pentru
lalţi colectivişti. Totodată, mem Dobîrca vor organiza 3 arii (una treierişul numai 8 zile. boabe, i s-au aplicat trei pra-
şile mecanice şi manuale fapt
brilor biroului organizaţiei de va fi electrificată). In plus, co O măsură demnă de remar care asigură obţinerea unei
cat este aceea că, spre deose producţii dc cel puţin 35.000 kg.
bază li s-au repartizat sarcini lectiviştii vor folosi o combină bire de anul trecut, in acest an, siloz la ha.
cerealele contractate cu statul,
concrete pe toată perioada cit trimisă de S.M.T. Miercurea. precum şi plata muncilor S.M.T., FIÎUHN EîlNESTj
vor lua drumul bazei de recep
va dura campania. Astfel, co Pină in ziua de 1 iulie, cele ţie încă de la arii. Griul care se corespondent
va preda statului în baza con
munistul Jugastru Dumitru va 200 braţe apte de muncă au tractelor se va treiera separat,
din lanurile recunoscute a fi cele
răspunde de înmagazinarea re fost organizate in echipe de mai curate si bine dezvoltate.
coltei, Oltean loan, de trans cosaşi, batozari, legători etc. La
portul la arie, Birthelmar Ma aria electrificată munca se va
tei, de buna funcţionare a ba organiza în 3 schimburi. In
tozelor şi de organizarea schim timp ce o parte a membrilor
burilor la arie etc. echipei vor deservi batoza, cei
Agitatorii au fost şi ei in lalţi colectivişti vor transporta
struiţi de către Bogdan Nico snopii de pe cîmp la arie.
lae, secretarul organizaţiei de In gospodăria agricolă colec
bază, cu toate problemele le tivă din Dobîrca au fost făcute
gate de munca în campania de şi alte pregătiri. S-au reparat
vară. Zilnic, agitatorii vor face sacii, cele 15 ate’aje şi batozele,
In semestrul I a.c. colecti vul minei Aninoasa şi-a depăşit sarcinile de plan cu peste citirea unor articole publicate s-a văruit şi s-a compartimen
15.000 tone cărbune. Printre brigăzile care au contribuit din plin la obţinerea acestui succes
se numără şi cea condusă de fAurel Cristea. în presă la ariile colectivei, vor tat magazia cu o capacitate de
In fotografia de faţă prezentăm o parte din brigadă. organiza convorbiri, discuţii şi 80 de vagoane, construită în
vor populariza rezultatele obţi- acest an. S-au reparat şi re-