Page 26 - 1962-07

î>aL* I
Agitaioarea din colectiva -rs\s~| PE ECRAN: „Miluire Ii HimeriSc.,66
Picăturile de ploaie care iz­
beau monoton in geamuri au
trezit-o pe tînăra brigadieră
¦mai devreme ca de obicei.
Privind cum plouă şi-a amin­
tit că în ziua aceea trebuiau
să strîngă finul cosit. ¦„Cliiar
dacă se opreşte ploaia — gîn-
dea brigadiera — finul tot
nu-l putem stringe. E umed.
Şi ploaia o să se oprească îşi
spunea ea privind norii. Ar fi
timpul cel mai potrivit pen­
tru prăşitul porumbului...“.
N-a mai stat pe gînduri. S-a
îmbrăcat repede şi a pornit spre
gospodărie. Trebuiau anunţaţi
şefii de echipe, colectiviştii. Şi,
în mai puţin de o oră. toţi
colectiviştii ştiau ce au de fă­
cut. Iar cină s-a oprit ploaia,
la Spini — după sat — colec­
tiviştii din echipele a l-a şi a
Il-a. iar la Rîpaş cei din echi­
pa a Ill-a au început praştia
a doua manuală la porumb.
Antoni Candroi. Marin Mer-
tu, Eleonora Roman, Vaieria
Ripoşan, Floarea Neamţu, Ana
Pop şi alte colectiviste se luau
la întrecere cu şefii de echipe
Ioan Sîrbu şi Ioan Colinea lui
Gheorghe.
Acestea s-au întâmplat cu cî-
teva zile in urmă. Dar nu este
zi in care tînăra brigadieră
Olimpia Crăciun să nu se în­
grijească de bunul mers al gos­
podăriei. In primul rină este
brigadieră şi răspunde de
munca brigăzii. Şi apoi, Olim­
pia Crăciun a fost confirmată
ca agitatoare a organizaţiei de
bază. şi a primit sarcina să
răspundă de mobilizarea colec­
tiviştilor la executarea în timp
şi de calitate a lucrărilor de
întreţinere a culturilor.
Cum munceşte ea ca agita­
toare ? Despre aceasta, tovară­
şii din biroul organizaţiei de
bază au mimai, cuvinte de lau­
dă. Olimpia Crăciun, nu nu-
Mai multă grijă pentru
procurarea animalelor
In raionul Haţeg există mari posibilităţi dăriile colective din raionul Haţeg au
pentru dezvoltarea continuă a sectoru­
lui zootehnic: păşuni pe suprafeţe în­
tinse, o bună tradiţie în creşterea vi­
telor, animale din rase productive etc.
Ţinînd seama de aceşti factori, precum
şi de experienţa bogată pe care au do-
bindito uneie gospodării colective frun­
taşe în creşterea animalelor, comitetul
raional de partid Haţeg şi Comitetul
executiv al sfatului popular raional au
stabilit sarcini concrete de dezvoltare
a sectorului zootehnic pentru fiecare
gospodărie. Pe baza posibilităţilor
existente şi a perspectivelor pe care
le au, gospodăriile colective au fost
îndrumate să prevadă în planurile de
producţie sporirea efectivului bovinelor,
ovinelor, porcinelor şi al păsărilor.
Astfel, la sfîrşitul acestui an, numă­
rul de bovine proprietate obştească se
va ridica Ia- peste 8.700 capete, din
care ai vacilor de lapte la peste 2.500
capete, al ovinelor la aproape 18.000
capete, iar al porcinelor la circa 2.000
capele.
Galea principală de asigurare a efec­
tivelor de animale planificate o consti­
tuie reţinerea pentru producţie şi re­
producţie a întregului efectiv de tinerei
provenit din prăsilă proprie a gospo­
dăriilor. In afară de aceasta, un aii
mijloc important pentru sporirea şepte
lului este şi folosirea cu chibzuinţă a
creditelor acordate de stat şi a fondu­
rilor proprii. Numai în acest an, gospo­
Pas lune şi dragoste faţă de muncă
f Stegaru Grigore intre-
LJ baţi ? Cum să nu-l cu­
nosc ? E sus la gîtul furna­
lului...
Acesta e răspunsul pe care-l
dă fiecare muncitor de la
furnalul nr. 2, atunci cină este
întrebat de tinărul acesta.
Cină a părăsit satul moldove­
nesc Cirja, luînă drumul. Hu­
nedoarei, pentru a-şi îndeplini
o dorinţă, aceea de a deveni
oţelar sau prim-topitor. avea
doar 17 ani. La biroul de an­
gajări i s-a spus că poate fi
primit doar ca încărcător la
furnale.
— Nu merg acolo, a spus el.
Ce meserie e asta de „încăr­
cător“. Aş fi găsit aşa ceva şi
în gara din Bîrlad...
In cele din urmă totuşi a
primit.
— Fie ce o fi, şi-a zis Gri­
gore cam cu jumătate de gură,
şi a urcat scările spre gitul
furnalului.
Muncea de două săptămîni
fără tragere de inimă, tăcut,
închis la vorbă. Nu era incin-
tat de meseria la care nime­
rise : încărcarea fără întreru­
pere a furnalului cu siderită,
aglomerat, calcar, cocs etc.
— Cum merge treaba, bre?
l-a întrebat un tinăr de-abia
sosit pe platformă.
— Ţi arăt eu acuş ţie cum
merge, i-a răspuns el cătrănit,
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 2345
am programul
I'
mai că stă de vorbă cu şefii smulgă pămîntului roade cit 11 iulie 1962
de echipe, cu fiecare colecti­ mai bogate. Cit despre calita­ PROGRAMUL 1 : 5.10 Emisiu­ lor ; 13.15 însemnări de repor.
vist şi colectivistă, dar găseşte tea lucrărilor de întreţinere, nea pentru s a te ; 5.40 Muzică te r; 13.25 Concert de estradă;
de e stra d ă ; 6.10 Melodii popu­ 14.03 Piese distractive interpre­
şi vorbele potrivite pentru a-i cel mai in drept să vorbească lare rom îneşti: 6.30 Muzică tate de orchestre de mandoline;
îndemna. Cîteodată cînd vor­ este inginerul agronom. Şi, iov. u şo a ră ; 7.15 Cintece din ţări 15.00 Muzică uşoară; 15.30 Mu­
beşte colectiviştilor din Spini, inginer Ioan Pop are numai / socialiste; 7.30 Sfatul medicu­ zică populară romînească şi a
cuvinte de laudă despre felul } lui : Tulburările digestive ale minorităţilor naţionale; 16.15
o mai auzi spunînă : sugarilor în timpul v erii; 7.45 Canţonete orchestrale; 17.00 M”
— Vedeţi că vă întrec cei cum muncesc membrii colec- 'ţ Salut voios de pionier ; 8.30 Mu­ zică populară romînească ; l'
de la Ripciş. I-am văzut cum tivei „Griviţa Roşie“. \ zică uşoară interpretată la a- Muzică uşoară interpretată, .a
cordeon ; 9.50 Jocuri populare liavaiană ; 18.50 Foileton; 2u.!0
lucrează. Ce credeţi că în urma Duminica trecută, în aduna- ţ rom îneşti; 9.03 Din viaţa de Muzică de estradă de Ion Hartu-
lor răimine vreo buruiană, aşa rea generală a organizaţiei ăe { concert a oraşului Cluj ; 10.08 lary Dardée ; 20.30 Tribuna ra ­
cum se mai văd ici, colo. Ici bază în care s-a discutat des- \ Teatru la microfon „Chiriţa în dio ; 20.40 Muzică populară ro­
pre pregătirea campaniei ăe Iaşi“ comedie de Vasile Alecsan- mînească interpretată de Ilea­
e ţvoi ?... dri ; 11.25 Prelucrări de folclor na Constantinescu şi violonistul
Asemenea vorbe îi necăjesc recoltare, s-au stabilit măsur¦ii t ale compozitorilor n o ş tri; 12.00 Ton D răgoi. 21.15 Interpreţi de
cîte puţin pe cei din Spini. şi sarcini fiecărui membru şi / Muzică de estradă ; 12.30 Album muzică uşoară ; 22.30 Melodii
Dar nici vorbă să ss supere. candidat de partid. Comunis- } sportiv ; 13.10 Muzică uşoară de populare romîneşti.
Dimpotrivă, încep să sape cu tei Olimpia Crăciun i s-a în- j compozitorii sovietici Alexandr
mai multă grijă, mai bine. credinţat sarcina de a răspun- | Fiiarkovski şi Zenovi Kornpa- BULETINE DE ŞTIRI ŞI RA­
Sau cînd a fost vorba să lu­ de. împreună cu şefii de echi­ n e ţi; 14.00 Concert de prînz ; DIOJURNALE : 5.00; 6.00; 7.00 ;
creze lotul pe care şi-au pro­ pe. de strînsul recoltei la timp 15.05 Noi înregistrări de muzică 10.00; 13.00; 15.00; 17.00; 20.00;
pus să realizeze 5.000 kg. po­ şi fără pierderi. După felul populară primite din partea Ra­ 22.00; 23.52 (programul I) 12.00;
rumb boabe la ha.. Olimpia a cum a muncit pînă acum şi dioteleviziunii sovietice: 15.30 14.00; 16.00; 18.00; 21.00; 23.00
stat mult de vorbă cu colec­ interesul pe care-l arată, cu Pagini alese clin muzica de ope­ (programul II).
siguranţă că agitatoarea Olim­ r e tă : 15.15 Vorbeşte Moscova!;
tiviştii. 16.45 Muzică uşoară; 18.00 Bo- ____
— In adunarea generală a pia Crăciun îşi va îndeplini cu lerouri şi tangouri de concert;
colectiviştilor, le spunea ea. succes şi această sarcină. Are 18.20 Muzică populară româ­ « f« o r o IM<s
toţi am hotărit ca de pe cele doar sprijinul tuturor colecti­ nească; 19.00 Scriitori ia micro­
10 ha. să recoltăm 50.000 kg. viştilor, care o apreciază şi fo n : Haralamb Zincă; 19.15 _____________________,______ _ o O __ --U
porumb boabe. Apoi, acum să răspund totdeauna cu drag la
nu ne facem de rîs. De lucrat chemările sale. Program de v alsu ri; 20.15 Cin­ PENTRU 24 ORE
E. BUDIN
ştie fiecare cum trebuie să lu­ Filmul „întâlnire în întuneric“ Magdalena se îndreaptă atun­ tece ale compozitorilor noştri Vremea se menţine nestabilă cu ce­
este o coproducţie a studiouri­ ci spre vila industriaşului Ei’nst rul mai noros ziua. Local vor cădea
creze. Numai că aici o să tre- , lor din R. P. Polonă şi R. D. Steinlieb. Acesta avea veleităţi inspirate din lupta popoarelor averse slabe de ploaie însoţite de des­
Germană. Scenariul este semnat de pianist şi se purtase oarecum cărcări electrice. Temperatura aerului
buiască să facem şi mai multe J Prin muncă patriotică de Wanda iakubowska şi Hanus îngăduitor faţă de Magdalena, pentru pace ; 20.30 Noapte bună, va atinge ziua 22 la 26 grade iar noaptea
lulius Wille. Regia aparţine ajutind-o să-şi menajeze dege­
praşile şi mai bune... Wandei îakubowska, imaginea tele, invitînd-o în casa sa şi copii „Două broaşte“, basm 10 la 15 grade. Vîntul va sufla potrivit
lui Kurt Weber şi muzica lui punîndu-i pianul său la dispo­
JColectiviştii au înţeles-o. In dimineaţa zilei de 3 iulie Stanislaw Skrowaczewski. ziţie. Magdalena începuse chiar popular spaniol; 21.15 Jurna­ din vest şi sud-vest.
a.c. la intrarea în serviciu a tu ­ să se îndrăgostească de indus­
Fină acum ei au aplicat pe rei a treia din staţia Simeria, Magdalena, o pianistă polo­ triaşul care cocheta cu arta şi lul satelo r; 21.40 „Satul nos­ PENTRU URMĂTOARELE
acest lot două praşile meca­ liniile şi rampa magaziei erau neză, se află într-un turneu în manifesta un soi de indulgenţă 3 ZILE
nice. o sapă rotativă şi două blocate de vagoane Încărcate cu Germania occidentală. Oraşul deloc caracteristică tagmei sale. tru a-nflorit“ — program de
praşile manuale. Cîte două diverse mărfuri, sosite în tim­ care o găzduieşte acum nu-i este Dragostea de altădată s-ar pă­ Vreme schimbătoare cu cerul noros
praşile mecuni.ce şi manuale, pul nopţii. Pentru a desconges­ însă necunoscut. Cu ani în urmă, rea că va renaşte. Dar aceasta cîntece din folclorul nou şi jo­
au efectuat şi pe celelalte 85 tiona magazia şi a uşura des­ nu se mai poate întîmpla, căci şi temperatura staţionară.
ha. cultivate cu porumb şi tot fusese adusă aici la muncă for­ Magdalena ţine prea vii în minte curi populare romîneşti.
cărcarea vagoanelor, grupa sin­ ţa tă de către hitlerişti.
cîte două praşile au făcut şi dicală a luat hotărârea de a in­ imaginile bestialităţilor fascis­ PROGRAMUL I J : 12.45 Din
la floarea-soarelui (7 ha.) şi terveni prin muncă patriotică. Primul ei drum după concert
la cartofi (11 ha.). In acea zi, prin ajutorul dat de este la locuinţa modestă a te de odinioară, pe care nu le cîntecele şi dansurile popoare-
grupa sindicală, au fost mane­ unui muncitor, Wenk, vechi
— Interesul nostru, spunea vrate 16 vagoane cu o greutate
de 181.573 kg. marfă. S-au evi­ luptător antifascist pe care-l cu­ va uita şi le va demasca în ţara Zboruri de agrement cu avionul
agitatoarea. este ca să obţinem denţiat pentru munca presta­ noscuse în anii negri. Pe Wenk Wermachtului renăscut.
producţii mari. la toate cultu­ tă : Gavrilă Ciceu, Alexandru nu-l găseşte însă acasă, fiindcă / Aeroportul TAROM Deva, organizează în fiecare duminică)
rile şi de pe întreaga supra­ Bodor, Gheorghe Ghiţău şi alţii. i se intentase un proces de că­ Filmul rulează între 9-11 iulie zboruri de agrement pentru amatori. înscrierile pentru zbor *
faţă... tre actualii guvernanţi ai Ger­ la cinematograful „Patria“ din se fac în fiecare zi din săptăm înă pînă vineri inclusiv. Pen->
C. EMIL maniei occidentale. Deva. tru comitetele sindicatelor ce vor să plimbe cu avionul fru n ->
şi nu este colectivist care să taşi în producţie şi pentru alte întreprinderi şi instituţii, p ia ţa !
n-o înţeleagă. Doar ştiu cu toţii se poate face şi prin virament, Costul unui bilet de agrement *
că este în interesul lor să $ corespondent este de lei 28 pentru 30 minute de zbor.
Orice alte informaţii puteţi obţine la Agenţia TAROM din *
: MS• Deva telefon 52.
In raionul Haţeg Zile de vacanţă ' W W W V W W /V W W W V W A
Din depărtare, locomotiva se nificaţi pentru a-şi petre­
auzi şuierînd prelung. Oamenii ce vacanţa de vară peste 800
de pe peronul gării din Pe­ de copii ai oamenilor muncii mu REGIONALIk COOPERATIVELOR t
troşani, începură să se agite.
partid din aceste unităţi trebuie să în­ din Valea Jiului. Alţi 165 vor MEŞyTEŞyUGĂREŞ‘j TI SEVA
primit credite în valoare de peste drume consiliile de conducere spre a — Vine trenul ! Vine trenul! fi trimişi la tabăra centrală pe
5.000.000 lei pentru procurarea a 800 lua măsuri în vederea procurării în cel strigară zeci de glasuri. Deo­ ţară de la Azuga, iar alţi 220 Strada. Aurei Víaicu nr. 1
vaci, 2.500 viţele şi 200 scrofiţe pen­ mai scurt timp a întregului efectiv de
tru prăsilă. De asemenea, din fonduri animale planificat. dată, văzduhul începu să vibre­ pe litoral. Din aceştia, 95 s-au a ra g a fe a a a d® tipgeBB$á
proprii, gospodăriile colective au prevă­ ze de un freamăt necunoscut. şi întors. Ei povestesc deja pă­
zut să mai cumpere încă 200' vaci de Se ştie de asemenea că dezvoltarea rinţilor şi prietenilor despre zi­ v a c a ra ie s
lapte, 2.000 oi şi 50 scrofiţe. Bâzei furajere şi ridicarea adăposturi­ — Mamă 1
lor, silit condiţii de care. depinde în lele frumoase petrecute pe ma­ ircl revizori contabili
Punînd în centrul atenţiei îndepli bună măsură sporirea efectivelor de — Tată 1 lul însorit al mării. Tot acum, ©ia tehnicianSi ram» piele-
nirea sarcinilor trasate de partid cu animale şi a productivităţii lor. Iri Erau glasurile celor 95 de un număr de 80 de copii ai oa­
privire la dezvoltarea creşterii anima­ ceea ce priveşte mărirea producţiei de menilor muncii din Hunedoara îticâlfâmieie
lelor, consiliile de conducere din multe furaje, au fost luate o serie de măsuri copii ai oamenilor muncii din îşi petrec zilele de vacanţă în «no tehnician construcţii
gospodării colective, la indicaţia orga­ care prevăd creşterea producţiilor la Valea Jiului, la tabăra Lunca
nizaţiilor dc partid, au luat măsuri hectar şi extinderea culturilor duble şi Valea Jiului care au venit zi­ Cei interesa# se vor adresa serviciului
pentru înfăptuirea obiectivelor stabi­ intercalaie. lele acestea de pe litoral. Florii. cadre şi mvăţămînt din cadrul U. R.C.M.
lite în planurile de producţie. Hotărîţi Copiii — fii ai oamenilor
să pună baze solide dezvoltării secto­ Totodată se poate arăta că majori­ — Corneluş, aici sânt, vino la
rului zootehnic, membrii gospodăriei tatea gospodăriilor colective din raion mama. Vai, ce te-ai bronzat... muncii — sînt. dragostea noa­
colective din Boşorod, au cumpărat pînă au dobîndît o bună experienţă în ridi­ stră, vlăstarele vremurilor de
acum din credite 30 vaci de lapte, 21 carea dc adăposturi trainice şi ieftine Zîmbetul şi veselia se puteau mîine, cărora partidul nostru
viţele, 15 scroafe, 50 bata Ii. iar din prin folosirea pe scară largă a mate­ citi atît pe feţele copiilor cit drag le creează condiţii minu­
fonduri proprii încă 10 vaci şi 253 oi. rialelor din surse locale. Nu în aceeaşi, şi pe ale părinţilor. Şi de ce să
De asemenea, cu multă răspundere măsură există însă preocupare pentru nate de muncă si de trai.
s-au preocupat de procurarea animale­ ridicarea la timp a construcţiilor pla­ nu se citească ? Astăzi la mun­ ’ R. BĂLŞAN
lor şi colectiviştii din satele Ohaba de nificate. Din cele 55 grajduri care se te şi la mare, merg oamenii
sub Piatră, Rîu Bărbat, Ostrov şi vor ridica în acest an, s-a început corespondent
altele. construcţia doar Ia 36. O situaţie ase­ muncii şi copiii lor. In anul
mănătoare se constată şi la celelalte acesta, în cele 10 tabere din
Nu aceeaşi preocupare există însă construcţii. regiunea Hunedoara, sînt pla­
din partea conducerilor gospodăriilor
colective din Ttişlea, Măceu, Pui, Ţinînd seama de lipsurile semnalate Rezultatele unor măsuri eficiente
Strei, Plopi, Glopotiva şi altele, care este necesar ca atît consiliile de con­
şi-au procurat doar un număr mic dc ducere ale gospodăriilor colective cit Colectivul morii „Nicolae Băl- îa sută, iar productivitatea IRTREPRIBOEREA DE EXPLORĂRI
animale, sau au neglijat complet şi comitetul executiv a! sfatului popu­ cescu“ din Alba Iulia a luat MINIERE W MDOARfT
această acţiune. lar raional să ia cele mai eficiente mă­ anul acesta o serie ele măsuri muncii a crescut cu 6,7 Ia sută
suri de procurare a animalelor plani­ tehnioo-organizatorice eficiente faţă de sarcina planificată. Pen­ cn sediul în Deva, strada Minerului nr. 2
Ţinînd seama de faptul că timpul este ficate şi de intensificare a ritmului con­ privind aprovizionarea morii cu tru îmbunătăţirea procesului
destul de înaintat, organizaţiile ‘ de. strucţiilor zootehnice. materie primă şi respectarea tehnologic s-au iniţiat cursuri
procesului tehnologic. Sub în­ de ridicare a cunoştinţelor pro­
drumarea organizaţiei de partid, fesionale, cursuri ce au fost ab­
solvite de 30 muncitori-morari.
colectivul morii a desfăşurat o
Printre cei care au adus o con­
întrecere socialistă însufleţită. tribuţie de seamă la aceste re­
zultate sînt echipele maistrului
Ca urmare, planul de producţie morar Silviu Ciontea, a morari­
lor Sanda Sătmăreanu, Simion
pe primul semestru a fost în­ Schiau si alţii.
deplinit in proporţie de 102,68
auaavKaiaripf»pgaax A K G 4 | îi .4 î l %
0 inginer-şef serviciu minier
° inginer principal studii proiecte
crezind că tinărul ironizează maistrul. Grigore a încuviin­ portoare de materiale, care în anumite discuţii, cerea diferi­ ° inginer principal foraj
graiul său moldovenesc. ţat : Da. acele clipe de sfirşit de schimb ® inginer principal energetic
se întreceau parcă mai mult te sfaturi. Nu se despărţea ăe ® inginer principal mecanic
In cele din urmă Grigore a — Iată aici un grafic. Topi­ ca oricînd între ele. Prodan ® inginer principal protecţia muncii
aflat că are de-a face tot cu torii îl completează in fiecare Ioan, tinărul din schimbul de „Tehnologia fontei“, iar la 0 economisi principal preţ de cost
un moldovean începător în me­ zi. Ieri, de pildă, s-au elaborat noapte, dirija cu pricepere ali­ ® şef birou plan aprovizionare
serie, ca şi el. Au rîs, şi unul atîtea tone de fontă şi arătă mentarea furnalului. Cu ochii, cursurile ăe calificare se stră­ ® şef birou depozite
şi altul, apoi s-au împrietenit cu degetul o rubrică de pe el cerceta atent materialul din 0 doi contabili principali (cu studii de specialitate)
şi prieteni au rămas şi azi. grafic; iar azi s-au elaborat fiecare corfă. Uneori părea duia din răsputeri să fie prin­ ® contabil revizor principal (du studii superioare)
Grigore avea totuşi puţini cu 19 tone mai puţin decit mulţumit, alteori se încrunta. ® tehnician I dispecer transporturi.
prieteni. Felul lui rezervat şi ieri... Să vedem de ce. Către terminarea schimbului, tre cei mai buni. ) Condiţii de studii şi stagiu conform H.C.M. 1053/1960.
morocănos, nu-i atrăgea sim­ Grigore s-a apropiat de postul
patia prea multor tovarăşi. — Culăa ! l-a strigat el pe său. Tinărul din schimbul de — Ieri am încărcat 27 de i wJm
primul topitor. noapte îi. întinse mina prie­
Intr-o seară, la cursurile de teneşte. şarje, azi 28! îşi spunea Gri- ţ ie tre c e rile
calificare la care asista şi mai­ !'Acesta s-a apropiat de mai­
stru lui, Constantin Siriteanu. stru. Părea supărat şi el şi cei­ — Treizeci de şarje am rea­ gore, notîndu-şi aceste cifre q jt&Bum®
profesorul pusese elevilor o lalţi topitori. lizat... Succes şi ţie şi fii
întrebare la care nici uimi nu atent la dozare..- într-un carneţel. Mîine trebuie q
se grăbea să răspundă. După — Care este pricina scăderii
o clipă de gîndire, Grigore s-a producţiei de fontă pe ziua de G rigore nu priceimse la să fac ce pot ca să încarc 30 ţ
ridicat şi-a răspuns corect. azi? l-a întrebat Siriteanu. început prea multe din de şarje şi să mă menţin aici
ceea ce spunea tovarăşul său
„E dezgheţat, totuşi, şi-a zis — Încărcătura e de vină, de muncă. Mai apoi însă, îşi in permanenţă... \
maistrul atunci. Trebuie să ne meştere, ce să fie altceva ? ! aduse aminte de cuvintele pri­
ocupăm îndeaproape de el. mului topitor Culda ’Avram : interesul pentru meseria de |
Trebuie să devină un furna- G rigore a simţit o să­ „Încărcătura e de vină, meşte­
list de nădejde, să-şi iubească geată în inimă auzind re...“. De pe ochii lui Grigore & jurnalist, prinsese râdă- ţ
cu adevărat meseria, să pună aceste cuvinte. Nu făcuse sin­ se ridica parcă o ceaţă. „Dacă
sufletul în ceea ce face“... gur încărcătura, dar el se sim­ încarc mai multe şarje, dacă cini într-un teren prielnic, f
ţea foarte vinovat. urmăresc ca dozarea să fie co­
La ora ieşirii din schimb, „încărcătura pe care am fă­ rectă, sid-erita să fie bine pră­ iar acum se dezvolta de pe ^
maistrul s-a apropiat de Gri­ cut-o eu e pricina scăderii pro­ jită., înseamnă că fac o încăr­
gore şi s-a oferit să-l conducă. ducţiei de fontă. De aceea, sînt cătură bună“, îşi spunea Gri­ o zi pe alta. j
Grigore nu s-a împotrivit. Pc topitorii cu toţii atît de supă­ gore. descârcînd primele corfe
raţi ?“ se frăminta Grigore în — Cum vi se pare iucărcă- ţ
neobservate, au ajuns pe plat­ sinea lui. din ziua aceea. De atunci, în­
Chestiunea cu „încărcătura“ tura, topitorilor ? întrebase in- f
forma de elaborare a şarjelor. îl neliniştise toată noaptea. cepu să-l urmărească atent pe
S-a sculat cu două ceasuri mai tr-o zi maistrul Siriteanu, pe i
Chiar atunci primul topitor devreme. S-a îmbrăcat pe furiş Prodan Ioan, să înveţe ăe la el. cînd. se afla alături de Grigore #
şi tot pe furiş a urcat scările
reuşise să deschidă şticul, iar spre gîtul furnalului. Dintr-un In fiecare dimineaţă venea pe platforma ăe elaborare a j
colţ ferit, privea acel „dute- mai devreme la furnal, se în-
fonta a pornit să ţişnească pe vino“ grăbit al corfelor trans­ tîlnea cu prietenii, înfiripa fontei. |
rină. — Excelent, m eştere! răs-
— Iţi place ? — a întrebat punseră ei. Meşterul îl bătuse e
-a Ck. «. -X KtN*. hl *4 <i- «- A. <*-NuKk pe Grigore cu palma pe umeri \
făcîndu-i cu ochiul. El a roşit ^
şi de data aceasta. Dar acum, $
emoţia bucuriei era adevărata (
pricină, nu ruşinea. Începuse *
să simtă tot mai. multă ăra-
goste şi respect pentru mese- {
ria sa. $
...Astăzi el a devenit un mun- $
citor de nădejde la furnalul }
nr. 2. ca şi ceilalţi tovarăşi ai
săi, de la care a căutat să în- \
veţe neîncetat.
R. L. NICOLAE
vau-'Q» ¦». •a*-<&.-5* ^ rx îcs. •*. ^ '’tx-Tfe. Ni. 'ft. *jv -íi. ^ ¦’•i». ^ ^ tc. <5* •'X, ¦%> N*. -«*. -X. ’I» V i. TJv ^ tv *4