Page 28 - 1962-07
P. 28
m .* DRUMUL SOCIALISMULUI Hr. 2345
BaWBWBBaBgBBBgB»WBa>Mfl»a«B8M»
La Moscova răsună puternic glasul întregii omeniri
arele Forum al păcii şi-a început lucrările
MOSCOVA 9 '(Agerpres). — să se înfăptuiască dezarmarea“, asemenea congrese, dat fiind drept o „sfidare adresată con a prezentat-o ca conducătoare tudine a unei bombe americane). greuna altor ţări efectuarea cer
TASS transmite : a arătat prof. John Bernal. gresului, forţelor iubitoare de şi organizatoare a demonstra Şefii guvernelor vor face un cetărilor în Cosmos“.
uriaşele eforturi depuse de po pace din întreaga lume“. El a ţiilor de femei pentru pace din uriaş serviciu păcii dacă vor
lia 9 iulie, în Palatul Congre John Bernal a subliniat că con porul sovietic în lupta pentru S.U.A., a sp u s: După ce am au declara că nu se va mai proceda Am venit la congresul de la
selor din Kremlin s-a deschis pacea generală. „Vrem însă ca subliniat că asemenea experi zit aici pentru prima oară des la contaminarea atmosferei. Moscova deoarece ne pronunţăm
Congresul mondial pentru de gresul de la Moscova dă posi un congres similar să aibă loc enţe constituie o încălcare a pre experienţa bombei america împotriva exploziilor nucleare,
zarmare generală şi pace. bilitate să se analizeze în ca ne la mare altitudine, vreau să Referindu-se la unele cauze pentru lichidarea acestei arme,
drul unei discuţii sincere — toa şi la Washington“. dreptului internaţional. vorbesc în numele tuturor fe de fricţiuni în lumea contem pentru înfăptuirea dezarmării
Peste 2.000 de delegaţi, obser te aspectele dezarm ării: mili Discuţia la congres a început Vorbitorul a scos în evidenţă meilor, tuturor oamenilor care porană (problema Berlinului generale, a spus Rafael Jorne,
vatori şi invitaţi din peste 100 tare. politice, economice şi de condamnă această explozie. îmi occidental, Vietnam, conflictele reprezentant al mişcării argenti-
de ţări s.au adunat în această altă natură. Reprezentanţii tu prin cuvîntul rostit de Rameş necesitatea de a se încheia un alătur glasul glasurilor tuturor de la frontiera dintre Pakistan niene pentru pace.
uriaşă sală. Sînt reprezentanţi turor continentelor vor putea vari Nehru, oare reprezintă de acord internaţional cu privire mamelor care protestează îm şi India, Congo, Angola, Afri
ai tuturor continentelor, oameni să ajungă aici la o înţelegere re legaţia Indiei, una dintre cele la interzicerea ‘armelor nucle potriva experienţelor de toate ca de sud, Irianul de vest), Dale Ţara noastră, a spus Jorne, a
de toate rasele. ciprocă. El a arătat că scopul mai numeroase delegaţii la acest are, constituirea unor zone în Pontiez a subliniat că în rându fost atrasă la cursa înarmărilor.
principal pentru care partici forum (peste 140 de persoane). care să nu fie stocate aceste categoriile. „Nu avem nici un rile membrilor delegaţiei S.U.A. Cheltuielile militare sînt umflate
Alături de cunoscuţi oameni panţii la congres s-au strins Membrii delegaţiei noastre nu arme. Totodată el a propus să drept să nu lăsăm să trăiască nu există unanimitate în toate peste măsură. In condiţiile „răz
de stat se află scriitori, oameni laolaltă „este dorinţa de a da sint reprezentanţi ai vreunui se instituie zone denuclearizate aceste probleme. boiului rece“ forţele armate s-au
de ştiinţă, artişti, preoţi. La posibilitate reprezentanţilor a partid, a spus R. Nehru, însă generaţiile viitoare“. transformat într-o unealtă a ex
congres au sosit 120 de repre milioane de oameni să-şi expri pe noi ne unesc năzuinţele spre nu numai în ţări, ci şi in oraşe „Sînt intrutotul convins că Dale Pontiez s-a pronunţat ploatării economice a poporului
zentanţi ai organizaţiilor de ti me sincer gîndurile“. pace ale popoarelor Indiei. Noi şi în aşezări. pentru a se acorda R.P. Chi din partea oligarhiei.
neret din 35 de ţări — socia sîntem convinşi, a declarat vor fiecare dintre dv. sînteţi pro neze locul ei legitim în O.N.U.,
lişti, membri ai organizaţiilor Vorbitorul a spus că tratati bitoarea. că problemele dezar Congresul nostru, a declarat pentru lichidarea imperialismu Rafael Jorne a vorbit în con
universitare, ţărani. vele de la Geneva cu privire la fund zguduit de explozia în lui sub toate manifestările lui. tinuare despre privaţiunile şi
dezarmare se află într-o fază mării vor constitui la congres Mamarfo<u Fadiala Keita, repre Cosmos, ale cărei urmări nu le Referindu-se la situaţia din greutăţile pe care le aduce po
Adunarea a fost convocată pe critică. Participanţii la congres problema nr. 1, pentru că aces zentantul Republicii Mali, se putem prevedea astăzi“, a de S.U.A., delegatul- american a litica de dependenţă faţă de
baze care permite ca la ea să s.au întrunit pentru a „mobiliza te probleme au o însemnătate desfăşoară într-o vreme excep spus :¦ „Presa, radiodifuziunea, cercuri străine. Interesele ţării,
participe toate organizaţiile şi eforturile oamenilor care ar pu ţional de importantă. Niciodată clarat Divan Chaman Lall (In televiziunea noastră nu oglin a spus el, sînt lezate prin aceea
persoanele ce se pronunţă pen tea exercita presiuni asupra gu uriaşă absolut pentru toţi oa încă n-a văzut omul o aseme dia), adresîndu-se delegaţilor la desc aşa cum se cuvine starea că sintem nevoiţi să cheltuim
tru pace şi care pină acum au vernelor în scopul desfăşurării menii de pe globul pămîntesc. nea înflorire a ştiinţei şi teh de spirit a poporului“. mari fonduri pentru „apărarea
considerat colaborarea ca fiind cu succes a tratativelor de de nicii, asemenea victorii asupra congres. lumii libere“.
dificilă sau imposibilă. zarmare“. R. Nehru şi-a exprimat spe colonialismului. El a subliniat El a spus cu mânie că autori Vorbitorul a reluat afirmaţii
ranţa că congresul va fi ger că congresul răspunde celor mai care circulă în unele cercuri din „Poporul chinez, ca şi popoa
In spatele mesei prezidiului se Prof. Bernal a subliniat im manele unui puternic front unic vitale probleme ale contempo tăţile militare ale S. U. A. au S.U.A. ca, de pildă, renunţarea rele altor ţări, consideră drept
află un panou enorm care re portanţa unui acord cu privire a.i tuturor popoarelor în lupta efectuat explozia tocmai în cli de către U.R.S.S. la „moratoriul“ o datorie sfîntă a sa apărarea
produce noul desen al lui Pablo pentru pace. Acest front va dis raneităţii. pele în care îşi ţine lucrările asupra experienţelor nucleare, păcii în întreaga lume“, a spus
Picasso : un porumbel al păcii la nefolosirea spaţiului cosmic pune de forţe şi resurse sufici un măreţ congres pentru dezar deşi este ştiut că un asemenea la congres scriitorul Mao Bun,
deasupra unei grămezi de arme in scopuri militare. ente pentru a obţine pacea. După ce a arătat că mişca mare. moratoriu n-ă existat şi că şeful delegaţiei R.P. Chineze.
sfărimate. In diferite limbi este rea pentru pace a dobîndit mari Uniunea Sovietică a efectuat ex
scris : „Congresul mondial pen Amintind de recomandările „Cheia rezolvării problemei succese, Fadiala Keita a spus Vorbitorul a chemat pe par perienţe nucleare în septem Vorbitorul a analizat în amă
tru dezarmare generală şi pace“. ultimei conferinţe a „mesei ro dezarmării, este adevărata co că „trebuie să fie lărgite efor ticipanţii la congres să ia mă brie 19tU, silită de poziţia agre nunţime principiile politi
tunde“ de la Bruxelles, John laborare internaţională care se turile depuse în lupta pentru suri concrete pentru a preîntim- sivă a puterilor apusene în pro cii externe de pace a Re
Congresul a fost deschis de Bernal a spus că este posibil un întemeiază pe coexistenţă paş pina exploziile cu arma nucle blema Berlinului occidental. publicii Populare Chineze.
cunoscuta fruntaşă a vieţii pu compromis între marile puteri. nică“, a declarat R. Nehru. menţinerea păcii“.
dice din Chile, O'iga Poblete, Sarcina congresului este de a In numele delegaţiei sale re ară. Prof. Pontiez a recunoscut că China populară promovează
laureată a Premiului internaţio obţine ca „acest compromis să Reîevind că milioane de oa In numele popoarelor iubi în occident unii denigrează sta linia spre coexistenţă paşnică
nal Lenin „Pentru întărirea pă fie găsit cit mai repede“. meni mai suferă de foame şi prezentantul Republicii Mali a tele socialiste numindu-le „ţă a ţărilor cu sisteme sociale
cii intre popoare“. sînt subalimentaţi, R. Nehru a propus congresului să constituie toare de libertate din Peninsu rile de după cortina de fier“, diferite, spre dezarmare gene
El a subliniat că partizanii subliniat că în prezent nu se „ţările robiei“ etc. şi a cerut să rală, spre încetarea cursei înar
Am sosit aici pentru a expri păcii sînt uniţi printr-un ţel acordă suficientă atentie ţări o delegaţie care să facă vizite la Arabică Mohammed Nasser se renunţe la asemenea pro mărilor.
ma speranţele tuturor oameni comun — dezarmarea generală lor slab dezvoltate şi în acelaşi şefilor guvernelor U. R. S. S„ Mohammed, reprezentantul Ade. cedee.
lor din lume, a spus ea. In ulti şi totală. După părerea lui Ber timp fonduri importante se S.U.A., Angliei şi Franţei, pre nului, a cerut să se lichideze China populară, a spus el, se
mele citeva săptămîni s-au de nal, partizanii păcii trebuie să cheltuiesc pentru scopuri de cum şi Organizaţiei Naţiunilor bazele militare engleze şi ame Delegatul din S.U.A. a expri pronunţă in mod. sistematic in
pus mari eforturi pentru a tri exercite presiuni asupra guver război. ricane din Orientul Apropiat mat dezideratul ca următorul sprijinul propunerilor asupra
mite la congres cele mai repre nelor ţărilor lor pentru ca în Unite, şi să le remită un mesaj care „au fost create pentru a congres pentru pace să se întru dezarmării, prezentate de Uniu
zentative delegaţii, a subliniat cadrul tratativelor cu privire la Subliniind necesitatea de a se din partea congresului. ţine în robie popoarele noastre, nească pe continentul nord-a- nea Sovietică şi de alte ţări. El
dezarmare nici una din părţi pune capăt experienţelor nucle pentru a menţine monopolul merican. salută totdeauna sincer şi cu
ea. să nu obţină avantaje. „Sarci are, R. Nehru a subliniat că După părerea lui Mamadou asupra petrolului nostru“. căldură orice iniţiativă care are
na noastră, a continuat el, este după părerea delegaţiei indie Mstislav Keldîş, preşedintele ca scop întărirea păcii. Prin
Olga Poblete a declarat de a nu da posibilitate cercuri Fadiala Keita, în acest mesaj El a declarat că „imperialiş cipiul .nostru, a subliniat Mao
că scopul discuţiilor care vor lor militare să influenţeze des ne, experimentarea armei nucle congresul trebuie să ceară în tii recurg la felurite procedee, Academiei de Ştiinţe a U.R.S.S., Dun, il constituie tratativele şi
avea loc la congres este de a făşurarea tratativelor cu pri are în Cosmos poate aduce cetarea imediată a experien la diplomaţia secretă, la presi nu folosirea forţei. Tocmai în
găsi un mijloc cu ajutorul că vire la dezarmare“. uriaşe prejudicii întregii ome ţelor nucleare, înfăptuirea depli uni economice pentru a-şi men a vorbit despre rolul oamenilor acest spirit am dori să rezolvăm
ruia voinţa popoarelor să poată nă a hotărârii Adunării Gene ţine poziţiile şi bazele în Orien problemele litigioase chino-ame.
fi transformată în fapte con Vorbitorul a relevat că deşi niri. Vorbitoarea a declarat că rale a O.N.U. cu privire la acor tul Apropiat“. de ştiinţă in lupta pentru pace, ricane.
tratativele cu privire la înceta nu poate exista dezarmare fără darea independenţei ţărilor şi
crete. rea experienţelor nucleare se control aşa cum nu poate exista popoarelor coloniale, semnarea Mohammed Nasser Moham despre răspunderea ce le revine Mao Dun a vorbit apoi despre
duc de trei ani, cercurile mili nici control fără dezarmare. unui pact de neagresiune în
Vorbitoarea a prezentat con tariste găsesc pretexte pentru tre N.A.T.O. şi ţările Tratatului med a declarat că lupta activă pentru securitatea omenirii. El a acţiunile aventuriste ale guver
gresului propunerile cu privire a continua aceste experienţe. „Noi am sosit aici nu pen de eliberare naţională a popoa
la prezidiu şi la secretariat, Acum experienţele nucleare sînt de la Varşovia, semnarea tra relor Peninsulei Arabice intim- subliniat că, încăpînd pe miinile nului S.U.A. în diferite părţi ate
adoptate în unanimitate de Co efectuate de S.U.A. In legătură tru a ne consacra timpul in tatului de pace cu cele două pină rezistenţă din partea cer
mitetul de pregătire al Congre cu aceasta Bernal a arătat că tereselor vreunui stat ori bloc, state germane care trebuie să curilor imperialiste ale Angliei agresorilor, descoperirile ştiin globului pămîntesc şi, în special,
sului. Ea a arătat cu acest pri şi Uniunea Sovietică poate reîn ci intereselor întregii omeniri, fie demilitarizate. ţifice remarcabile devin nefaste.
lej că Comitetul internaţional de cepe asemenea experienţe. a declarat prof. Kaoru Yas'ui, şi Statelor Unite, care sporesc in Extremul Orient. Guvernul
pregătire a căutat ca în prezidiu Atunci, a spus el, „vor fi pu preşedintele Consiliului naţio Vorbitorul a propus de ase stocurile de materiale de răz Acad. Keldîş a declarat că
să fie reprezentate toate ţările ţine speranţe în încetarea ex menea să se numească o dele S.U.A., a spus el, zăngăne ar
şi organizaţiile care luptă pen perienţelor“. nal japonez pentru interzicerea gaţie care să facă vizite şefi boi la bazele lor, sporesc con oamenii de ştiinţă sovietici sînt
armelor atomice şi cu hidrogen. tingentele de trupe. mele, dar poporul chinez nu va
tru pace. Numai dezarmarea totală, a lor statelor africane şi să le în- conştienţi de înalta lor îndato
Printre membrii prezidiului se subliniat John Bernal, poate Acest lucru este evident pen mîneze un mesaj cu chemarea Dezarmarea generală, a decla permite aducerea la îndeplinire
salva omenirea de nenorocirile tru noi, a spus el, dar consi de a lichida bazele militare rat Mohammed Nasser Moha rire şi sînt partizani ai dezar
află fruntaşi ai vieţii publice, cursei înarmărilor. EI a vorbit der necesar să declar aceasta mmed, va aduce independenţa a complotului american.
binecunoscuţi în întreaga lume despre dificultăţile rezolvării absolut răspicat pentru toţi cei străine de pe teritoriile lor, de a mării generale. EI a chemat pe
— John Bernai, preşedintele problemei dezarmării: în ţările care se îndeletnicesc cu fel de începe o largă campanie pen naţională popoarelor Orientului „Dezarmarea generală nu este
capitaliste unii consideră că fel de calomnii la adresa con tru dezarmare şi pace. •Apropiat. oamenii de ştiinţă din întreaga
executiv al Prezidiului Consiliu „producţia de armament este gresului“. o operă uşoară, a declarat Mao
lui Mondial al Păcii, Renato Bi- afacerea cea mai rentabilă“. Dr. Guilermo Montane, pre Delegaţilor şi invitaţilor la »lume să contracareze acţiunile
tossi, preşedintele Federaţiei Kaoru Yasui a subliniat că şedintele Comitetului mexican congres le-a fost citit un mesaj Dun în Încheiere. Dar dacă toa
Sindicale Mondiale, Isabelle Blu. In ţările socialiste, a decla este necesar de luptat neobosit pentru apărarea păcii, a dat ci militariştilor.
me (Belgia), James Endicott rat Bernal, această problemă împotriva forţelor războiului. tire unui mesaj din partea ge din partea lordului Bertrand te ţările şi popoarele îşi vor
(Canada), poetul cuban Nico lipseşte cu desăvîrşire. Congresul este dator să elabo neralului Lazaro Cardenas, fost El a arătat că, deocamdată
reze măsuri concrete în vederea preşedinte al Mexicului, care Russell, cunoscut luptător en uni eforturile, imperialiştii vor
las Guillen, Ostap Dluski, (Po Povara „războiului rece“ apa organizării luptei pentru de cuprinde urarea adresată parti glez pentru pace. oamdnii de ştiinţă nu au făcut
lonia), D’Astier de la Vigerie, zarmare. Vorbitorul a subliniat cipanţilor la congres „de a găsi putea fi determinaţi să accepte
Eugénie Cotton, Pierre Cot din să asupra tuturor ţărilor, dar El îşi exprimă regretul în le încă tot ce le stă în putinţă, nici
Franţa, Kaoru Yasui (Japo ea este resimţită deosebit de că formele de luptă pot fi di in cursul discuţiei cele mai gătură cu faptul că nu a putut încheierea unor acorduri cu pri
nia), Antoine Tabet (Liban), acut in ţările Asiei, Africii şi ferite în funcţie de condiţiile bune căi spre dezarmare şi măcar în probleme particulare
Rameşvari Nehm (India), Mao Smericii Latine. Problema de pace“. veni personal la Moscova pen vire Ia dezarmare. Forţele po
Dun (R.P. Chineză) d-na Suban. zarmării, nesoluţionată încă, specifice ale fiecărei ţări în tru a participa la lucrările con ea, de pildă problema interzi
drio (Indonezia), Anna Seghers frânează dezvoltarea acestor ţări. Cauzele care provoacă astăzi gresului şi formulează propu poarelor întrec forţele reacţiunii
(R. D. Germană), Carlo Levi parte. cerii exploziilor nucleare.
(Italia), Gordon Schaîfer (An Oamenii au năzuit întotdeau Prof. Kaoru Yasui a amintit cursa înarmărilor, declară Car neri concrete în problema de şi continuă să crească. Pacea va
na spre pace, dar în secolul denas, sînt aceleaşi care au zarmării şi controlului. Referindu-se la experimenta
glia), William Morrow (Austra atomului lupta pentru dezar că în Japonia se desfăşoară o provocat cele două războaie învinge războiul !“.
lia), C. B. Goodlet (S.U.A.), seri. mare capătă un conţinut apar largă mişcare naţională împo mondiale. După părerea Iui Russell, un rea unui dispozitiv nuclear,
itorii sovietici Ilya Ehrenburg, te. devine deosebit de necesară. triva armei nucleare. O ase Cu cuvîntarea delegatului
Alexandr Korneiciuk, Nikolai menea formă de luptă naţională El subliniază că „drumul spre rol deosebit în rezolvarea aces efectuată la 9 iulie de S.U.A.,
Tihonov, acad. Mstislav Keldîş. Prof. Bernal a arătat că me pace trece prin independenţa tor probleme „revine ţărilor ne chinez a luat sfîrşit şedinţa ple
nirea congresului este de a dis trebuie sprijinită şi pe viitor. popoarelor“. utre, faţă de care nutresc în Keldîş a calificat-o drept o
Din partea R. P. Eomîne au cuta metodele şi formele luptei Dar, ţinîndu-se seama de si credere membrii lagărelor mon nară de luni. Marţi congresul
pentru pace în diferite ţări în tuaţia concretă, trebuie adapta Generalul Cardenas cheamă „nouă fărădelege“, „contamina
fost aleşi in prezidiu acad. Mi- funcţie de specificul naţional. diale opuse unul altuia“. îşi va relua lucrările.
h'ail Ralea. conducătorul dele Mişcarea partizanilor păcii are te şi modalităţile de luptă. pe participanţii la congres Numai distrugerea totală a rea spaţiului cosmic care va în-
gaţiei şi Ion Pas, membru al insă Caracteristici comune im să facă tot ce le stă în putinţă
deiegaţiei, preşedintele Consili portante care nu depind de Kaoru Yasui a subliniat că armei nucleare şi a tuturor ISKBB
ului de Administraţie al Orga particularităţile locale. „este de datoria poporului ja pentru ca China, ca mare pu mijloacelor de vehiculare a
nizaţiei Internaţionale de Ra ponez să ceară denunţarea ali tere, să ocupe locul ce ii re acesteia la distanţe mari şi, în Telegrame externe
dio şi Televiziune. Congresul nostru, a continuat anţei cu S.U.A. şi lichidarea vine de drept în O.N.U. şi în ultima analiză, numai dezarma
Bernal, este un forum de tip bazelor militare americane din alte organizaţii internaţionale. rea generală şi totală vor în La Kremlin
A fost aprobat, de asemenea,
in unanimitate Secretariatul Japonia“. Lazaro Cardenas cheamă de lătura pericolul de izbucnire a Prînz oferit în cinstea
Congresului. Preşedinte al pri Kaoru Yasui a declarat că asemenea congresul să ceară ri unui război pustiitor, sublinia
mei şedinţe a fost aleasă E’u- dicarea de către S.U.A. a blo ză lordul Russell. MOSCOVA 9 (Agerpres). — tru eroicul popor cuban, pentru
partizanii păcii trebuie totoda TASS transmite : victoria revoluţiei cubane şi în
tă să consolideze solidaritatea cadei economice împotriva Cu „Poporul spaniol are nevoie cinstea conducătorului ei, Fidel
internaţională pentru realizarea bei şi lichidarea planurilor de de pace şi doreşte pacea“, a de La 8 iulie Comitetul Central Oastro.
clarat Marco Cella, membru al al P.C.U.S. şi Consiliul de Mi
ţelurilor comune. intervenţie în această insulă. delegaţiei spaniole. Râul Castro şi-a exprimat re
O sarcină de cea mai mare impor Cardenas consideră că una niştri al U.R.S.S. au oferit un
El a informat că din delega prînz în cinstea delegaţiei cu- cunoştinţa profundă faţă de
tanţă o constituie încetarea ex dintre sarcinile cele mai urgen ţie fac parte scriitori, jurişti, bane condusă de Râul Castro.
perienţelor nucleare în atmos te ce stau în faţa partizanilor muncitori, studenţi, care au ve
păcii este de a obţine înceta La prînz au participat N. S.
nit la congres după ce au bi
rea şi interzicerea experienţe ruit greutăţile ce le stăteau în
lor nucleare. cale.
Marco Cella a subliniat că
génie Cotion a cărei viaţă, după nou, cu un caracter extrem de feră, Cosmos, sub pămint, şi Primele cuvinte ale vorbitori spaniolii se alătură protestelor Hruşciov şi alţi conducători ai P.C.U.S. şi de poporul sovietic
cum a arătat Poblete, „este reprezentativ. Aici s-au adunat sub apă, a subliniat el. Actua lor la şedinţa de după-amiază împotriva recentelor experienţe partidului comunist şi guvernu pentru ajutorul şi sprijinul lor
stins legată de lupta activă şi oameni de diferite convingeri lele experienţe, efectuate de a Congresului mondial pentru nucleare. lui sovietic.
consecventă pentru pace şi se care au hotărât să fie deasupra Statele Unite în bazinul Pacifi dezarmare generală şi pace au „Ne-am Întrunit aici pentru frăţesc.
„războiului rece“, să-şi unească cului, periclitează viaţa oame fost cuvinte de minte, provo a găsi cea mai bună soluţie care ---- -------------
curitatea popoarelor“. ¦- T7*
Apoi a prezentat un raport eforturile şi bunăvoinţa pentru nilor mai mult decit orice fel cate de ştirea despre explozia să ne permită să trecem la de Sosirea la Moscova
prof. John Bernai, preşedintele rezolvarea sarcinei importante de alte experienţe. nucleară americană la mare al
executiv al Prezidiului Consiliu titudine. zarmarea generală“, a subliniat a re p re z e n ta n ţilo r
lui Mondial al Păcii. a dezarmării generale. Prof. Kaoru Yasui a califi delegatul spaniol, apreciind ro
Moscova este un loc foarte cat expeuzia bombei americane J ?JC Udlu -Ludillv uîior f i r i m em b re ale C.AoE.R.
lul şl sarcinile congresului mon
„Lucrul cel mai important este potrivit pentru ţinerea unor cu hidrogen, efectuată luni, vari Nehru, preşedinta şedin dial. MOSCOVA 9 (Agerpres). — TASS tri, din partea R. P. Polone — Piotr
In cuvîntarea rostită la con transmite: Jaroszewicz, vicepreşedinte al Consi
I ."fe liului dc Miniştri, din partea R. P.
gres, scriitorul francez 3. Ma- La 9 iulie, pentru a participa Ia Romîne — Alexandru Bîrlădeanu,
'-v ^ b i -fer;. şedinţa Comitetului Executiv al Con vicepreşedinte al Consiliului de Mi
daule a subliniat că, in pofida siliului de Ajutor Economic Reci niştri, din partea R. P. Ungare —
iH i dorinţei popoarelor, tratativele proc, au sosit la Moscova reprezen Antal Apro, vicepreşedinte al Consi
ü r i v pi ,¦¦¦?' fei >'; cu privire la dezarmare nu pro tanţii unor ţări în acest consiliu. Din liului dc Miniştri.
gresează. „Dar dacă acum 20 partea R. P. Bulgaria a sosit Stanko
; K x>< i, -r de ani asemenea tratative erau Todorov, vicepreşedinte al Consiliului Pe aeroportul Şeremetievo ei au fost
numai de dorit, astăzi ele re dc Miniştri, din partea R. S. Ceho
slovace — Otakar Simunck, vicepre întîmpinaţi de Vladimir Novikov,
prezintă o necesitate strângem şedinte al guvernului, din partea R. D.
tă“. Problema dezarmării, a sub Germane — Bruno Leuschner, vice vicepreşedinte al Consiliului de Mi
liniat vorbitorul, trebuie rezol preşedinte al Consiliului dc Miniş-
vată“. Socotim, a spus el, că con niştri al U.R.S.S., şi de alte persoa
trolul este necesar, dar dacă nu ne oficiale.
există dezarmare, nu poate exis
ta nici control“. --------- = = ”T - --------------
iMadaule s-a alăturat protes
tului exprimat de vorbitorii la Au fost întrerupte legăturile
congres în legătură cu explozia
nucleară efectuată de S.U.A. la radio-teîefonice peste Pacific
9 iulie la mare altitudine.
In numele delegaţiei S.U.A., NEW YORK 9 (Agerpres). — telefonice transpacifice cu Ho-
prof. Bale Pontiez, a spus prin După cum transmite cores nolulu, Auckland şi Biienos Ai-
pondentul din Tokio al agenţiei res s-au întrerupt temporar
tre altele: Ca delegat al S.U.A,,
imi vine astăzi greu să i-au cu Associated Press, Societatea ja după efectuarea exploziei nucle
vîntul după ştirea pe care a
adus-o adineauri telefrajul (este poneză de telegraf-telefoane a are la mare altitudine la 9 iu
vorba de explozia Ia mare alti- comunicat că legăturile radio- lie de către Statele Unite,
NOUA CLĂDIRE DIN INCINTA KREMLINULUI UNDE SE DESFĂŞOARĂ LUCRĂRILE CONGRESULUI.
V Redaolia şi administralia ziarului: ştr. 6 Martie nr. 9. leleton: 188, 189, 75, 674. Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiei Generale P. T.T.R. nr. 263.328 din 6 noiembrie 1949. — fiparul: întreprinderea Poli erafică -I Mai" — Deva.
