Page 29 - 1962-07

TROUT ARI VIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VA!
1 Ami XIV. Nr. 2346
adinei de tari
pe toata suprafeţele eliberate!
Congresul al 111-lea al P.M.R. pre­
vede ca pînă în 1965 unităţile agri­
cole socialiste să producă anual 14-16
milioane tone cereale din care 5-5,4
milioane tone grîu şi 8-9 milioane tone
porumb-boabc. In condiţii normale
pedoclimatice aceste producţii pot ii
realizate.
In regiunea noastră sînt create toate
posibilităţile pentru obţinerea unor re­
colte bogate. An de an staţiunile de
/naşini şi tractoare sînt dotate cu ma­
şini şi utilaj agricol din cele mai nio-
"ciernc tipuri şi cu mare capacitate de
lucru. Aceste maşini vor lucra de acum rarea apei. La efectuarea corespunză­
în colo în condiţiile unei agriculturi
complet colectivizate. La dispoziţia a-
griculturii- şînt puse seminţe din soiu­
rile cele mai productive cît şi însem­
nate cantităţi de îngrăşăminte chimice.
Avînd create toate aceste condiţii ma­
teriale, înfăptuirea sarcinilor ce stau
în iaţa agriculturii noastre trebuie să
însufleţească pe toţi lucrătorii de pe
ogoare astfel îneît să aplice în practică
toate cuceririle ştiinţei agrotehnice cît
si bogata experienţă acumulată de
fruntaşii recollelor bogate.
Una din metodele agrotehnice menite
să ducă la sporirea producţiilor agri­
cole este arătura adîncă de vară. Atît
rezultatele obţinute în producţie de că­
tre staţiunile experimentale cît şi cele
ale gospodăriilor agricole colective şi
de stat, demonstrează din plin eficaci­
tatea acestei lucrări agricole. Prin ară­
turile de vară efectuate Ia timp şi de
bună calitate se distruge crusta for­
mată la suprafaţa solului şi se afînea-
za solul creîndu-se condiţii prielnice
de înmagazinate a apei. Alînîndu-se so­
lul şi asigttrîndu-se totodată un rigu­
ros regim aero-hidric corespunzător, mi­
croorganismele se înmulţesc mai uşor,
acţionează mai intens transformînd sub­
stanţele vegetale din sol în compuşi
minerali uşor accesibili, plantelor. Aceş­ nul trebuie făvălugit pentru a pune în
ti compuşi favorizează dezvoltarea şi
creşterea plantelor mai ales în primele
faze de vegetaţie fapt care contribuie
la sporirea recoltelor. Arătura de vară
este şi una din principalele metode
agrotehnice de distrugere a buruieni­
lor, cel mai mare duşman al plante­
lor de cultură. Buruienile au o mare
putere de înrrlulţire şi pentru distru­
gerea lor .trebuie folosite toate mijloa­
cele şi metodele. Prin arătură semin­
ţele de buruieni care s-au copt, fie
înainte de coacerea cerealelor păioase,
fie odată cu ele şi s-au scuturat, sînt
încorporate în sol unde găsesc condiţii
optime pentru încolţire şi răsărire.
Cînd au răsărit, terenul este puter­
nic grăpat şi ele nu se mai pot în­
mulţi. Arăfura de vară distruge şi
insectele dăunătoare, ca musca de
Hesa, buha semănăturilor, gărgăriţa tri­
foiului şi a lucernei. Faptul că ară­
tura de vară esie o metodă impor­
tantă de sporire a recoltelor ne este
dovedii de multe gospodării de stat
şi colective din regiunea noastră. Ast­
fel, producţia de peste 2.200 kg. grîu
la ha. la gospodăria colectivă din Mî-
ceştî, peste 3.000 kg. orz în acest, an
la G A.G. din Răhău cît şi producţiile
mari de porumb din gospodăriile colec­
tive din Spini, Apold, Prîcaz şi altele
au fost obţinute pe terenuri arate adine
în vară. Dar. pentru ca arătura de vară
să aibă eficacitatea dorită ea trebuie
în nrimul rînd să fie de bună cali­
Noi magazine săteşti
La Vălişoara, raionul Brad, s-au
deschis de curîr.d m bufet şi un ma­
gazin universal. Noile magazine cc
aparţin cooperativei de consum „Mi­
nerul“ di o Băiţa sînt bine aprovizio­
nate, dotate cu mobilier modern şi
lumină fluorescentă.
M .s }•<
4/ & '
'ZjA'y 'i •
Pentru a nu se pierde mei un bob din noua recolta, griul trebuie recoltat atunci clnd
spicele au dat in pirgă. Acest lucru este atent controlat de cadrele tehnice din agricultura.
IN FOTO : Inginerul şef al G.A.S. din Petreşti, tov. Ilie stanca, împreună cu maistrul
agricol Ioan Mînea şi un grup de mecanizatori, studiind stadiul de coacere al griului din so­
iul Harak.
Miercuri 11 iulie 1962
tate. Ţoale terenurile eliberate trebuie
să fie arate imediat, cînd în sol se mai
păstrează încă o cantitate apreciabilă
de apă. Pentru ca o arătură să fie de
calitate superioară, inginerii agronomi
şi mecanizatorii trebuie să se îngri­
jească de reglarea plugurilor la adînci-
rni corespunzătoare tipului de sol, cît şi
stării de umiditate la ace! moment. In
acest fel brazda se mărunţeşte şl se
aşează, iar suprafaţa arăturii esie ne­
tedă. Arătura trebuie efectuată în agre­
gat cti grapa stelata pentru a sfărîma
bulgării mici şi a împiedica evapo­
toare a arăturilor de vară o contribu­
ţie de seamă trebuie să-şi aducă ingi­
nerii şi tehnicienii agronomi. Ei trebuie
să urmărească ca araturile să se exe­
cute fără greşuri, să nu rămînă capele
nearate, iar din loc în. loc să contro­
leze respectarea adîncimii. In general,
arăturile de vară se efectuează la o
adîncime de 25-30 cm. Această adîn-
cinic nu este o regulă ce tre­
buie strict respectată. Ea poate şi tre­
buie să varieze de Ia sol la sol. Pe
solurile mai grele (podzoluri şi soluri
podzolite), lucrarea .se va face în faţă
numai pe grosimea stratului de humus
iar pentru prevenirea hartpanului (talpa
plugului) se va face afînarea cu scor­
monitorul. Pe terenul în pantă arăturile
se vor efectua de-a-lungul curbelor de
nivel prin alterarea adîncimii de lu­
cru. Dacă se constată că solul are
puţină umiditate şi prin arătură sint
scoşi bulgări mari se face doar o dis-
cuire la 10-12 cm.
Odată cu arătura de vară c bine
să fie încorporate în sol şi îngrăşă­
minte minerale. Bine este ca pe tere­
nurile arate în vară, unităţile agricole
socialiste să însămînţeze culturi pen­
tru masă verde s-au pentru însilozat.
In acest caz, după însămînţăt tere­
contact mai strîns sămînţa cu solul în
scopul grăbirii' răsăririi.
Multiple sînt avantajele arăturilor
adînci de vară. Tocmai de aceea lu­
crarea respectivă trebuie executată la
cel mult 2-3 zile după recoltarea pă-
ioaseîor. In acest scop, trebuie gră­
bit atît recoltatul cît mai ales strîn-
sul şi transportul snopilor şi paielor
pentru a se elibera suprafeţele ce tre­
buie arate. Gospodăriile agricole de stat rilor agricole cerute de fiecare
şi colective să folosească foaie mij­
loacele de, care dispun pentru elibe­
rarea terenurilor.
In această perioadă, sarcini de răs­
pundere revin şi staţiunilor de maşini
şi tractoare. Pentru urgentarea rit­
mului de lucru conducerile S.M.T. tre­
buie să organizeze la arături şi schim­
buri de noapte. De asemenea este ne­
cesar sa fie urmărită viteza zilnică de
lucru şi unde se constată că aceasta
nu se respectă, trebuie luate de ur­
genţă măsuri.
Ţinfnd seama de importanţa arătu­
rilor de vară peniru sporirea recolte­
lor, organele şi organizaţiile de partid
trebuie să desfăşoare o muncă poli­
tică intensă atît în rîndul colectivişti­
lor cît şi în rîndul mecanizatorilor, să
Ie arate necesitatea efectuării arături­
lor de vară astfel îneîf aceste lucrări
să fie efectuate pe toate suprafeţele
eliberate de păioase.
La construirea acestor magazine s-au
prestat 1.200 ore de muncă patriotică
dc către cetăţenii de aici, cvidenţiin-
du-se Lucrcţia Luca, Mitru Benea,
Horia Udrca, Ioan Rovinaru şi alţii.
HOREA POPA
corespondent
C onstifuipea C am iteţului 1,1 SF8RŞIT
4 pagini 26 bani
!Astuparea orificiului de evacuare a furnalelor la secţia a
Il-a furnale a C. S. Hunedoara se face mecanizat.
Iată-l în fotografia de faţă pe prim topitorul Nicolae Co-
valiu de la furnalul nr. 5 încărcînd maşina de astupat.
-------- ¦--------------------------------------------- -------------------- aliniate, guta să se avinte pe în­
S i n sfflslluait iic ririli
ic întreţinere a tuiturii&r
Prsişiia a Ii-a terminată
rganizarca bună a muncii, fo- acordat efectuării la timp a lucrări­
losirea din plin a mijloacelor lor de întreţinere la .culturile priişi-
şi a timpului prielnic de lucru sînt tcare. Cea de a doua prăşită s-a ter­
factori care stau la baza rezultate­ minat la cultura porumbului, cartofi­
lor obţinute de către colectiviştii din lor, la floarea-soarelui şi la sfecla
satul Şoimuş, raionul llia la lucrările furajeră. Urmează ca în aceste zile
de întreţinere a culturilor prăşitoare să se înceapă şi praşilă a IlI-n, lu­
şi la recoltatul păi oaselor. Datorită crare ce se ‘-’a executa mecanic şi
măsurilor luate pentru buna desfăşu­ manual, acordîndu-se prioritate lotului
rare a campaniei de vară, membrii destinat pentru producţia de 5.000 kg.
gospodăriei colective din Şoimuş, sul) porumb boabe la hectar.
îndrumarea organizaţiei de bază, au
reuşit ca pînă acum să termine re­ La efectuarea lucrărilor din campa­
coltatul orzului, însărnîiiţînd totodată nia de vară s-au evidenţiat colecti­
viştii ion Turcii, Ion Păcurar, Alila
cu porumb furajer în cultură dublă Brinduş şi alţii.
KO la sută din suprafaţa eliberată. Pa­
ralel cu aceasta, o mare atenţie s-a A. GABOR
corespondent
A celeaşi lucrări şi porumbului pentru siloz
p e n tru a obţine producţii 20 ha. cu sfeclă furajeră s-a
R de cereale cit mai ridi­ aplicat şi praşila a IlI-a. De
cate. colectiviştii din satul Cli­ asemenea, a-a terminat prăşitul
nic, raionul Sebeş, acordă o mecanic şi manual pe cele 32
ha. ou tutun. O mare grijă se
mare atenţie efectuării la timp acordă şi întreţinerii porumbu­
şi de calitate a tuturor lucră­ lui pentru siloz. Pe mai bine
de 30 ha. ocupate cu această
cultură. In aceste zile colecti­ cultură s-a efectuat şi praşila
viştii din Cîlnic depun efor­ a Il-a. Pînă acum, brigada a
H-a de cimp condusă de
turi susţinute pentru strînge- Schmit.h losif se situează în
rea la timp şi fără pierderi a fruntea celorlalte brigăzi la
recoltei de păioase. Dar, ei nu efectuarea lucrărilor agricole
din această campanie.
neglijează nici întreţinerea cul­
turilor prăşitoare. Pînă acum I. BlA
s-a terminat praşila a Il-a me­ corespondent
canică şi manuală la porumb
şi la celelalte culturi, iar pe cele
Succese îa G. A. C. dm Galaţi
C oncomitent cu pregătirea siliul de conducere al gospodă­
pentru seceriş, colectiviş­ riei au luat măsurile corespun­
tii din satul Galaţi, raionul Ha­ zătoare. Pină acum au fost pre­
ţeg-, se preocupă cu multă răs­ gătiţi sacii necesari, a fost sta­
pundere şi de executarea lu­ bilit unde va fi amenajată aria,
crărilor de întreţinere a cultu­ s-au luat măsuri pentru pro­
rilor. curarea parilor necesari etc.
Pe cele 73 ha. cu porumb
F. PETRE
pentru boabe şi siloz au fost corespondent
executate pînă în prezent cîte
două praşile, iar pe alte 5 ha.
destinate producerii a eite 5.000
kg. porumb boabe la hectar s-a 11 b i’ iq â z iio
executat şi praşila a Ill-a, zilele
acestea urmînd să se înceapă CĂ\I1LE S U C C E S E LO R N O A S T R E
cea de a iV-a praşilă.
In ceea ce priveşte începerea
recoltării cerealelor păioase de
pe cele 113 hectare cu griu,
organizaţia de partid şi con-
In primul semestru al anului,
minerii sectorului IV al minei
Aninoasa s-au situat pe locul
fruntaş in întrecerea socialistă
pe mină. Ei au extras peste
planul semestrial 9.276 tone căr­
bune energetic, depăşinău-şi
astfel cu 1.276 tone angaja­
mentul anual privitor la spo­
rirea producţiei.
Succesul sectorului are la ba­
ză, printre altele, şi faptul că
in fiecare lună peste 90 la sută
clin brigăzi şi-au îndeplinit şi
depăşit ritmic sarcinile de plan.
Tovarăşul ing. Aurel Brinduş,
şeful sectorului, a avut zilele
trecute o convorbire cu un re­
dactor al ziarului nostru in care
a arătat experienţa colectivului
ce-l conduce în acţiunea ele ri­
dicare a tuturor brigăzilor la
nivelul celor fruntaşe. Iată ce
ne-a relatat:
„Căile pe care le-a urmat co­
lectivul sectorului nostru pentru
a ajunge fruntaş în întrecerea
pe mină, au fo s t: organizarea
temeinică a întrecerii socialiste
între brigăzi, cu obiective con­
crete, întărirea disciplinei în
muncă, asigurarea tehnico-mate-
riâlă corespunzătoare a fiecărui
loc de muncă, respectarea teh­
nologiei de exploatare şi a nor­
melor de securitate a muncii.
Rezultatul respectării întocmai
c u ltu r ă şi aspta !regional ~ DE SEMESTRU
Ieri, 10 iulie a.c., a avut loc dr. in ştiinţe istorice Octavian Cu planul anual
de împăduriri realizat
in sala festivă a Sfatului popu­ Floca, directorul Muzeului regio­
Silvicultorii din cadrul I. F.
lar regional şedinţa de consti­ nal Deva, (preşedinte), prof. Ion Orăştie şi-au realizat planul
anual de împăduriri numai în 5 luni
tuire a comitetului de cultură Pîrvan, (secretar), proî. Petru şi jumătate. Acest lucru a fost posi­
bil pentru că au acordat o atenţie
şi artă regional. La şedinţă au Arrîeu, directorul Casei regio­ deosebită plantaţiilor cu specii repede
crescătoare şi dc înaltă productivitate
participat tovarăşii : Gheorghe nale a creaţiei populare, învă­ ca pin strob, plop negru liibrid, mo­
Vuşdea, secretar al Comitetului ţător Ion Şei'ftan, Ion Preda, di­ lid ş.a.m.d., care ocupă 98 la sută
din totalul speciilor plantate în acea­
regional al P.M.R. Hunedoara, rectorul Teatrului de stat de stă primăvară. Important este şi fap­
Cornel Stoica, vice-preşedinte al estradă Deva, prof. Gvidiu Vlad, tul că s-a insistat asupra împăduriri-:
lor de folosinţă comunală din care,
Comitetului executiv al Sfatului inspector şeî, metodist in cadrul o marc parte, s-au realizat prin mun­
popular regional, Gheorglie Bă­ secţiei de învăţărriint a Sfatului că patriotică.
nică, membru în Biroul Executiv popular regional, Horovitz Eme­ Evidenţiaţi în executarea lucrărilor
dc împăduriri sînt brigadierii Vasile
al Comitetului de Stat pentru ¦ rit, directorul întreprinderii re­ Nulsan şi Vasile Bogdănescu, pădu­
Cultură şi Artă, şeful corpului gionale cinematografice, prof. rarii Vasile Dobreanu şi llie Crăciun,
de control al Comitetului, vice­ Peţan Viorica, bibliotecară şefă şefii dc echipă Gheorglie Nuţa, Du­
preşedinţii comitetelor executi­ la Biblioteca regională, Mircea mitru Tonta şi alţii.
ve şi şefii secţiilor de învăţă- Valea, a-rheolog.
mint ale sfaturilor populare ra­ In continuare, în prima şe­ ing. T. IACOB
ionale şi orăşeneşti, învăţători dinţă de lucru a Comitetului, au corespondent
şi profesori, artişti, directori ai fost prezentate raportul Comi­
instituţiilor cultural-artistice din tetului executiv al sfatului popu­ in sprijinul minerilor
regiune, activişti culturali. lar regional privind desfăşura­ f * olcctivul reviziei de vagoane
C. F. R. Petroşani a încheiat
In cadrul şedinţei au fost sub­ rea activităţii cultural-educative
liniate rolul şi sarcinile Comi­ în ultima perioadă şi planul de primul semestru al- anului cu succese
tetului de Stat pentru Cultură muncă al comitetului de cultură de seamă. Planul semestrial a fost
şi Artă, a comitetelor regional, şi artă regional pe semestrul al realizat şi depăşit la toţi indicii. La
raionale şi orăşeneşti de cultură H-lea. Pe marginea acestora au revizii şi reparaţii bunăoară s-a de­
şi artă. păşit cu 17 şi respectiv 4 la sută,
luat cuvintul mai mulţi tova­ Ia ungere cu 7 la sută.
S-a dat apoi citire Deciziei Co­ răşi. Ei s-au declarat de acord
Cu multă sîrguinţă au muncit lăcă­
mitetului executiv al sfatului cu noua formă de organizare a tuşii Nicblae Vi.şan, Petre Mănescu,
Ioan Manea şi Petre Văiduş, Trenu­
popular regional privind consti­ muncii cultural-educative de rile revizuite de ei au primit întot-
tuirea şi componenţa Comitetu­ masă şi s-au angajat să spri­ dcauna calificativul foarte bine.
lui regional de cultură şi artă, a jine permanent activitatea Co­ Prin strădaniile lor de a-şi realiza
biroului şi comisiei sale. Din mitetului în vederea ridicării în­ şi depăşi planul la toţi indicii, lu­
crătorii reviziei dc vagoane Petro­
biroul executiv al Comitetului tregii munci cultural-artistice pe şani au adus un sprijin preţios mun­
cii minerilor din Valea Jiului.
fac parte următorii tovarăşi : o treaptă mai înaltă.
I. CRIŞAN
:HB=
corespondent
— întrecerea din lan
Şi-au îndeplinit
Cîteva pale dc vini care adiate unde două camioane şi un rutieY angajamentele
de cu dimineaţă au scuturai roita îi transportă la magazie.
şi au uscat, paiul orzului. Ixt mar­ O'e curînd, Ia I. F. Sebeş, a avut
ginea lanului, cinci combine stau — Cum merge, Fcry ? loc analiza prevederilor con­
...Frăncisc Varga opreşte o cli­ tractului colectiv pe primul semestru
tinderea celor 152 de hectare. Pu­ pă, coboară, şi pe şeaua UTOS-u- a! anului. Cu această ocazie au fost
ţin mai la o parte, intr-un grup lui ia loc mecanicul şef. Face cî­ scoase în evidenţă realizări frumoa­
de oameni tineri, se pune la cale teva ture cu el, apoi coboară şi se se. Aşa de pildă, planul producţiei
un angajament: urcă pe altul. Cu miinilc condu­ globale a fost depăşit cu 17,8 la su­
ce, cu urechea ascultă bălaia mo­ tă. El a fost îndeplinit la absolut
— Ei, cc ziceţi fraţilor ? Vă torului. iar din priviri suprave­ toate sortimentele şi la toate sectoa­
prindeţi ? ghează mersul combinei. rele. In 5 luni s-a realizat o econo­
Seara, cînd au coborît de pe trac­ mie peste plan la preţul dc cost dc
— Crezi cumva că ne tem em ? tor, tractoriştii l-au înconjurul pe peste 500.000 lei.
— zise unul. director şi pe inginerul şef. Cine Cele mai bune rezultate le-a în­
este fruntaşul zilei ? Cine va fi registrat sectorul de exploatare Oaşa.
— Mă prind şi eu ! sare al trei­ felicitat ? Foaie Ion Ivaşcu. care El a dat peste plan 5.934 m.c. lemn
lea. a Uteral cu spor în întreaga zi, rotund de ruşinoase, 110 m.c. buşteni
poate Varga Frăncisc sau Ioan La- derulaj, 169 in. c. buşteni pentru ga­
— iji cu !... zar rare nu s-au lăsat mai pre­ ter şi altele.
— Si e u !... Cinci tineri destoi­ jos. Merite arc şi Gheorglie Far­ Realizări frumoase s-au obţinut şi
nici. tractorişti pricepuţi, se prind caş. iar iu ceea cc-l priveşte pe Ia sectorul de plutire Sebeş şi sec­
intr-o întrecere aprigă. Directorul Anton Vinian nu s-a lăsat nici el. toarele de exploatare. Zlatna şi Mier­
şi inginerul şef de la G.A.S Sîn- Frbrr Frăncisc. şofer, a farul ti curea. Aceasta, datorită' ridicării con­
tPunaria sînt şi ei dc fată şi Ie drumuri, transportînd 3 vagoane tinue a gradului de mecanizare al lu­
încurajează angajamentul. Cine va dc orz /icnim înmagazinaYe. Cu crărilor la doborît şi scos-apropiat,
recolta cel mai mult, se va vedea siguranţă loji vor fi felicitaţi. extinderii muncii în brigăzi complexe
odată cu seara. Bilanţul primei zile dc seceriş cu plata în acord global, îmbogă­
...Tractorul din fată prinde via­ a fost rodnic: 30 hectare orz se­ ţirii continue a cunoştinţelor profe­
tă. se zmulge din Inc şi o dală cerate, paiele balotate şi transpor­ sionale ale muncitorilor, aplicării cu
cu el combina argintie muşcă din tate. iar boabele dc orz înma­ curaj a iniţiativelor noi în muncă.
înliderca lanului. De pe tractor, gazinate. Oamenii meritau cu pri­
comunistul Ioan Ivaşcu ridică mina sosinţă frumoasele laude pe tare C. BODEA
salutînd şi îndemnind pe tovară­ le-au primit: prinsoarca o câşti­ corespondent
şii săi Ia treabă. gaseră cu lotii.
llabotoarcle combinelor prind să de aici este de circa 1 m. c
se îhvirlt-riscă şi paletele lor atrag In zilele care au urmat, meca­ lemn la mia de tone cărbuni
spicele înspre Urma cuţitului. nizatorii au muncit* cu acelaşi elan. Brigăzile lui Victor lancu, Pe
Una după alta combinele sa în- Rezultatul: in trei zile au fost re­ tru Şteţ, Ştefan Biro obţin eco
virlesc în jurul lanului şi cu fie­ coltate peste SO Ita. cu orz. nomii de exploziv şi capse fo
care întoarcere întinderea spicelor losind metodele minerilor din
scade mereu. Deasupra, pe com­ PETRE FĂRCAŞIU celelalte sectoare în plasare
bine. sacii se umplu unul după judicioasă a găurilor de pus
altul şi din cînd In cînd combi- care şi burarea cu nisip.
nierii ii descarcă in mirişte dc
O problemă de mare impor
Printre m u n c i l o r i i tanţă, care face parte integrau
T.H.C.Il. care îşi aduc tă din acţiunea de ridicare :
r'bt plin contribuţia la tuturor brigăzilor la nivelul ce
scurtarea termenelor dc lor fruntaşe, este îmbunătăţi
dare în folosinţă a blo­ rea calităţii cărbunelui. Fentri
curilor se' numără şi cei colectivul nostru este importan
din brigada de instala­ ca brigăzile să dea cărbune pes
tori condusă de Iov. Rih- te plan, dar în acelaşi timp si
ter Constantin {loial cen­ nu aibă nici un rebut pemtri
tral Deva), care îşi de­ nerespectarea indicilor calitativ
păşesc lunar planul în Şi în această direcţie stăm bine
medie cu (!0 la sută. Din abatajele conduse de Re
mus Moisiu', Vasile Ungureanu
Ială-l în fotografic pe Gheorghe Stan, Ştefan Biro s
Iov. Rilitcr împreună cu extrage cărbune mult peste plai
unul din membrii brigăzii dar şi de calitate bună. Bri
sale la bancul dc lucru. gada lui Vasile Ungureanu d
exemplu a dat în iunie pest
plan mai bine de 150 tone d
cărbune, fără a depăşi procen
tul de s7ist.
Colectivul sectorului nostru :
dat peste angajamentul iniţia
anual 1.276 tone de cărbune. Ho
tărirea noastră este ca pină h
ziua minerului să mai adăugăn
Ia această cantitate încă cel pu
ţin 1.500 tone de cărbune, ia
pină la finele anului inc;
4.000 tone. Avem forţe sufici
ente pentru realizarea cu cin
ste a acestor obiective, dar h
primul rind, ne bazăm pe ho
tărirea întregului colectiv de !
munci în aşa fel ca toate bri­
găzile să. obţină indici la ni­
velul brigăzilor fruntaşe“.
a acestor principii de muncă lui Remus Moisiu, care în luna
este că în medie, pe primul se­ iunie a rămas sub plan, dar pe
mestru, peste 90 la sută din ansamblu la semestru, şi-a de­
brigăzi şi-au depăşit planul în păşit cu mai bine de 700 tone
mod ritmic. Avînd create con­ planul de producţie.
diţii bune de muncă, minerii au
putut lucra cu randamente Pentru asigurarea tehnico-
înalte. Brigada lui Victor Ian- materială a brigăzilor noi am
cu a obţinut in medie pentru aplicat măsura ca despre felul
fiecare post prestat în abataj cum munceşte o brigadă, cum
clte 6,20—6,80 tone cărbune. Bri- i se asigură materialele nece­
sare, vagonetele goale, solidar
Reîaîări dtrîir-o convorbire cu şeful de brigadă să răspun­
dă in faţa conducerii, a orga­
cu îovarăîiul nizaţiei de partid, şi un tova­
răş tehnician sau inginer. Sar­
ing. AUREL BRÎMDUŞ, cina a fost pe deplin înţeleasă
şi pot spune că laolaltă cu ing.
şalul sectorului IV Vasile Chicinaş, tehnicienii Un­
ora Ceuţă, Bursuc Constantin,
mina A nnoasa Gheorghe Bîrzău şi ceilalţi se
achită de ea cu cinste.
gada lui Ştefan Biro n-a scos
in nici o zi de muncă mai pu­ îndrumaţi de organizaţia de
ţin de 6,50—6,75 tone de căr­ partid, care controlează activ
bune pentru fiecare post. Cu munca întregului colectiv, noi
randamente asemănătoare au ne conducem după ideea ’ că
încheiat semestrul şi brigăzile
conduse de Niculae David, nu-i deajums ca o brigadă să-şi
Gheorghe Codrea, Vasile Ungu­ realizeze ritmic sarcinile de
rean», Petru Şteţ şi altele. Aş
vrea să arat că în rîndul bri­ plan, ci trebuie să obţină indici
găzilor bune, fruntaşe, noi so­ tehnico-economici înalţi. De
cotim şi pe cele care, tempo­
rar, din cauza unor condiţii de pildă, la abataje, pentru redu­
zăcămînt, nu-şi îndeplinesc în­ cerea consumului de lemn, apli­
tocmai planul pe o perioadă
scurtă. Aşa este cazul brigăzii căm metoda armării cu juguri
susţinute cu stîlpi metalici tu-
bulari, confecţionaţi din ţevi de
rambleu vechi, metodă prelua­
tă de la minerii din Petrila.
Economia de lemn care rezultă