Page 30 - 1962-07

<W 2 v n u m z soi*m ,rsm rim Nr. 2346

wzmuneixrirera^viTOiraBausramm^s^:^»er.rCTxTsrarasromMi^rBiKHsaaBS! ! 3tg^tsra^ţgrasHSi^yraRamffl^ittiygEras^^iiM’a ^ -w^ttreJsg^

I n p IIs B s e » i î La căminul cultural DIN PBOGRAMUL

Prin calitatea superioară a chis, Suciu Popa de ia controlul ¦§ 12 IULIE 1962
conservelor de fructe şi agonie de calitate şi mulţi alţii.
In centrist afentiei — PROGRAMUL I : 5,10 Emisiunea
pentru sate ; 5,40 Muzică Uşoară ;
care le produce, fabrica din In timpul orelor de muncă întărirea economico - 6,10 Melodii populare romîneşti inter­
Haţeg şi-a ciştigat un bine maistrul Victor Filip este mereu organizatorică a G. A. C. pretate ia diferite instrumente ; 6,30
in mijlocul muncitorilor, aju- „Mîndrie de oţelar“ — program de
meritat prestigiu în rîndul con­ tindu-i, îndrumîndu-i. Atit ca cîntece ; 6,45 Muzică de estradă; 7,15
sumatorilor. Pentru a satisface maistru cit şi ea secretar al or­ Gîntecc de sp o rt; 7,30 Sfatul medi­
pe deplin cerinţele crescînde ale cului : Cura de aer la munte ; 5
Salut voios de pionier ; 8,00 Muzică ;
acestora, harnicul colectiv de ganizaţiei de partid, tov. Victor Conducerea căminului cultural din male ale G.A.G. din Lenanheine“ înso­ 8,30 „Viaţa nouă cîntată de compo­
muncă de aici, îndrumat îndea­ Filip depune mult interes pen­ vŞoimuv manifestă o preocupare deose­ ţită de explicaţiile tehnicianului vele zitorii noştri“ : 9,00 Vreau să ştiu ;
proape de organizaţia de partid, tru ca „marea fabricii“ să se bită pentru tratarea — în cadrul pro­ rinar, schimbul de experienţă pe tema- 9,25 Solişti de muzică uşoară din
caută să introducă în procesul bucure de prestigiu atit în ţară, gramelor organizate — a unor proble­ „Guin mi-ara organizat munca în bri­ ţări socialiste ; 11,27 Cîntece şi jocuri
de producţie noi sortimente de cit şi peste hotare. In acest an, me cheie privind continua întărire gadă“ în cadrul căruia a vorbit briga­ popuiare romîneşti ; 12,35 Melodii
conserve de o calitate tot mai de exemplu, comuniştii au pro­ economico-organizaforicâ a gospodăriei dierul zootehnic al gospodăriei, expu­ populare bănăţene; 13,10 Fragmente
bună. Muncitorii, în mare ma­ pus într-o adunare generală să colective din localitate. Sub directa în­ nerea eu titlul „Întreţinerea şi creşterea din operete; 14,30 Muzică uşoară ;
joritate femei, pun în practică se studieze problema introduce­ drumare a comitetului comunal de tinerelului bovin provenit din prăşilâ 15,05 Din muzica popoarelor; 15,45
toate cunoştinţele lor profesio­ rii în fabricaţie a unor noi sor­ proprie — preocupare permanentă a Feerii muzicale ; 16,15 Vorbeşte Mos­
nale pentru a produce delicioa­ timente de conserve de fructe partid, planul de muncă al căminului crescătorilor de animale din gospodă­ cova ; 16,45 Muzică instrumentală de
sele dulceţuri, compoturi, ge­ şl legume. împreună cu condu­ ria noastră colectivă“, sînt doar cî- compozitori romîni ; 17,15 Pionierii
muri etc., în cantităţi sporite. cerea fabricii s-au studiat posi- cultural pentru perioada în curs a fost teva dintre manifestările culturale ce cîntă pacea şi prietenia ; 17,30 Că­
In fiecare zi ____ ____ _ alcătuit în funcţie de specificul lucră­ au stîrnit un viu interes datorită con­ lătorie muzicală prin Uniunea Sovie­
bilităţile existen­ ţinutului lor apropiat preocupărilor tică ; 16,00 Muzică populară romî-
rilor agricole ce se efectuează. Planul colectiviştilor din Şoirriuş, precum şi da­ nească interpretată de cîntăreaţa Na-
sînt aduse în fa- ? te, sau procu­ torită modului atractiv în care au fost talia Gliga, fluieraşul Florea Burnea
cuprinde o serie de manifestări atrac­ organizate. şi acordeonistul Marcel B udaiă; 18,30
brică, fie din CaSifaîe superioară rat noi utilaje, tive, menite în primul rînd să-i mobi­ Dansuri simfonice de compozitori ro­
regiunea noastră, Asemenea manifestări au fost orga­ mîni ; 19,00 Jurnal de întrecere;
fie din regiunile conservelor c"e frucfe ceea ce a permis lizeze pe colectivişti la o muncă susţi­ nizate şi la locui de muncă al colecti­ 19,15 Program muzical pentru frun­
crearea de noi viştilor. Astfel, de curînd, la grajduri taşi în producţie din industrie ; 20?3Q
Cluj sau Banat, şi legume nută pentru obţinerea unor producţii Muzică uşoară de Teodor Sibicedi;.,
secţii şi deci, şi Eugen T e g e r; 21,30 „Drag mi-e
însemnate can­ agricole sporite. De asemenea, în pian cîntecul şi jocul“ — program dc cîn­
sporirea sorti­ tece şi jocuri populare romîneşti ;
tităţi de fruc­ au mai fost prevăzute acţiuni cultural- 22,00 Muzică simfonică ; 22,53 Mu­
mentelor şi cate­ zică dc dans.
te. Pentru ca această materie goriilor de conserve de fructe
primă să nu se altereze, este şi legume de la 87, cit s-au pro­ sv f a e c i & c & v e .
educative care să fie de un real folos a avut loc un jurnal vorbit în care to­ JT 0IW E

nevoie de muncă operativă, si­ dus anul trecut, ia 104 în acest colectiviştilor ce lucrează în sectorul varăşii Irimie Aron, brigadier zooteh­ 12 IULIE 1962
gură. In mai puţin de 24 de an. Faţă de anul trecut şi pla­ zootehnic. Adulte dintre acţiunile pre­ nic. Gabor Ileana, şi Maier Măria, în­ DEVA: învierea (seria l-a
ore, cele 3 schimburi transfor­ nul de producţie este mai mare. văzute în plan au avut sau urmează grijitoare la porcine şi păsări, au trans­ şi a Il-a) — cinematograful „Pa­
mă fructele intr-un gustos com­ Dar efortul muncitorilor, rezul­ mis celorlalţi colectivişti, îngrijitori de tria“ ; Agrafa albă — cinema­
tograful „F. Sîrbu“ ; învierea
pot de vişine sau afine care tatele bune pe care le-au obţi­ să aibă loc curînd la sediul căminu­ păsări şi animale, din experienţa muncii (seria l-a şi a II-a) — cinema­
apoi ia drumul magazinelor ali­ nut încă de la început, sînt o lui cultural sau la locurile de muncă lor. tograful „Grădina de vară“ :
HUNEDOARA: Urme tăcute —
mentare. Pe firul procesului teh­ garanţie că sarcinile trasate de E. M. Teliuc. De Ia staţia de sortare cupele cu minere1« ale colectiviştilor. Conferinţa „Porum-- In prezent, activiştii culturali din cinematograful „Victoria“ ; Alo?
nologic, fructele trec prin sec­ cel de-al III-lea Congres al pleacă înspre Hunedoara pe linia de funicular. bul — cultura belşugului“, expusă la Şoirrmş se pregătesc să prezinte în Aţi greşit num ărul! — cinema­
ţiile de sortare, cazane, auto- P.M.R., de a produce cît mai cămin de tehnicianul agronom, cu rc- faţa colectiviştilor, la sediu şi la cînip, tograful „Stadion Corvinul“ ;
clave etc. Citeva sute de oameni, multe bunuri alimentare, va fi ¦criri la planul de producţie al G.A.G. manifestări cultural-educative, privind SEBEŞ: Poveste sentimentală —
care îşi cunosc bine meseria, îndeplinit cu succes. pe anul în curs, proiectarea în cadrul munca lor de sezon. Inafara unor ac­ cinematograful „Progresul“ ; in
G.A.G. a diafiimului „Fermele de ani- ţiuni ca expunerea recenziilor unor noaptea de ajun — cinemato­
execută diferite faze din proce­ In mai puţin de două săptă- cărţi agrotehnice, organizarea la cîmp graful „M. Sadoveanu“; PETRO­
mîni, de ia începerea sezonului Cu cetăţenii, la înfrumuseţa a standurilor volante de cărţi ş.a. bri­ ŞANI : Bătrînul şi marea — ci­
sul acesta de producţie şi fie­ fabrica a şi produs 43 de tone gada artistică de agitaţie va oferi nematograful „Al. Sahia“ ; In-
compot de cireşe, 10 tone sirop oraş u spectacole adecvate, popularizînd frun­ toarce-te — cinematograful „7
care în parte işi aduce contri­ de zmeură, 7 tone dulceaţă de taşii, experienţa lor în muncă, combă- Noiembrie“ ; ALBA IULIA : Mai
buţia la realizarea conservelor căpşuni, 40 de tone marmeladă Curăţenia impresionează în reuşit să amenajeze un parc pe pomi ornamentali şi sporirea tînd aspectele negative, codaşii. Deo­ tare ca uraganul ~ cinemato­
de fructe şi multe alte sorti­ mod plăcut pe orice vizitator o suprafaţă de 300 m.p., au faţadelor, executarea a 130 m. camdată membrii brigăzii artistice de graful „Victoria“ ; înotătorii —
de cea mai bună calitate. mente. al oraşului Orăştie. Străzile plantat 30 de pomi ornamentali, de rigole pentru scurgerea ape­ agitaţie repetă mai multe texte noi cinematograful „23 A ugust":
Sînt mulţi muncitori fruntaşi străjuite pe marginea cărora au spoit faţadele caselor etc. In „Bobul de grîu", „La arie“ etc. ORĂŞTIE: Gardianul — cine­
Datorită muncii entuziaste de­ sînt plantaţi pomi ornamentali, urma discuţiilor şi propunerilor lor de ploaie, plantarea flori­ matograful „V. Roaită“ ; 60 de
în producţie care şi-au cîştigat puse de întregul colectiv al fa­ In aceste zile, cînd colectiviştii culeg zile în sudul Asiei şi prin Car-
stima şi încrederea tovarăşilor bricii, în viitor vor îi obţinute văruiţi în alb, pavajele între­ lor de sezon, strada a căpătat de pe ogoare o parte din rodul muncii paţii răsăritent — cinematogra­
succese şi mai frumoase. lor, căminul cultural din Şoimuş va ful „Flacăra“ ; Nu vreau să mă
lor de muncă. In marea majo­ trebui să-şi intensifice activitatea. Să însor — cinemaţQQva.fuiril(,Gră-
C. SABIN organizeze manifestări cultural-educa­ dina de vară.“ ; SIMERIÂ : Re­
ritate aceştia sînt membri şi tive cît mai variate, bine pregătite, cu gele Neapolului — cinematogra­
un conţinut concret, eficace. ful „I. Pintilie“ ; HAŢEG : Că­
candidaţi de partid ca Ana Băl- luţul cocoşat — cinematograful
„Popular“ ; BRAD : Dragostea
tean, Dorina Petca, Etelca D6- lui Alioşa — cinematograful „St.
helean din secţia cazane, Victo­ roşie“ ; LONEA: Caidul — ci­
nematograful „Minerul“; TEIUŞ:
ria Neaeşu de la maşinile de în- Romeo, Julieta şi întunericul —
cinematograful „V. Roaită“ ,*
ţinute, frumuseţea rondourilor făcute la o nouă întîlnire cu ale­ un aspect frumos. Un aport deo­ Muncind cu simţ de răspundere, ZLAT NA : Zece paşi spre răsă­
rit — cinematograful „Munci­
A c|iuni g o sp o d ăreşti din centru dau un aspect plă­ gătorii s-a întocmit un plan de sebit au adus cetăţenii Raîila operativ, folosind toate forţele cultu­ torul“ ; ILIA: Moment pericu­
cut. Acesta este rezultatul mun­ acţiune. împreună cu ei depu­ Cazan, Gheorghe Ivaşcu şi alţii. ral-educative şi mijloacele pe care Ie los — cinematograful „Gh.
Colectivul pepinierei C.F.R. douri la cabina I şi n din sta­ cii susţinute a Comitetului tata a stabilit să înceapă ame­ arc, conducerea căminului cultural din Doja“ ; APOLDUL DE SUS : Fii
Simeria a plantat pînă acum ţia Simeria-călători. O contri­ executiv al sfatului popular najarea unui nou părculeţ în Strada Dealul Mic, pe timp de Soimuş, îndrumată permanent de comi­ fericită, A n i! — cinematograful
peste 280 de mii de flori şi plan­ buţie de seamă la aceste rea­ curtea şcolii de 8 ani, cît şi re­ ploaie, era impracticabilă. As­ tetul comunal de partid, îşi va aduce „23 August“.
te decorative. Peste plan ei au lizări şi-au adus-o brigadierul orăşenesc sprijinit de către de­ facerea rigolelor. Nu de mult tăzi, ea a fost amenajată. S-au
amenajat, în incinta staţiei Hu­ horticol ilie Siminiuc, tehnicia­ putaţi. Cu sprijinul lor au fost sfatul popular orăşenesc, anali- executat rigole de scurgerea o contribuţie însemnată Ia educarea y*
nedoara un parc pe o suprafaţă nul Ştefan Stoican, muncitorele mobilizaţi cetăţenii din toate zînd activitatea pentru buna apei de ploaie pe o lungime de
de 350 m.p., în care au plantat circumscripţiile la muncă pa­ gospodărire a circumscripţiei, a 300 metri, strada a fost pie­ colectiviştilor în spirit nou, Ia întărirea (a $ /
Olivia Crişan, Ana Dan, Cons­ triotică. Mereu în mijlocul ale­ declarat-o fruntaşă pe oraş. La truită, s-au plantat 90 de pomi
peste 76 de prunus pisar di. De gătorilor, în timpul lor liber, acest rezultat frumos au contri­ ornamentali. puterii economice şi organizatorice a PENTRU 24 ORE
tanţa lovită şi alţii. deputaţi ca Elena Tition din cir­ buit, tov. Maria Dudaş, preşe­
asemenea în staţia Peştiş au cumscripţia nr. 28, Marja Lupus Mobilizaţi de comitetul oră- gospodăriei agricole colective din lo­ Vremea călduroasă cu cerţii mai
C. EMIL şenesc.U.T M.» sute de tineri din calitate. mult noros ziua. Temperatura în creş­
amenajat un parc, iar două ron- tere, ziua va fi cuprinsă între 28 şi
corespondent V. CHIS 33 grade, iar noaptea între 10 şi 15
grade. Vînlul va sufla moderat bip
Din din circumscripţia' nr. 19, Victor dinta comitetului de • femei a* Orăştie participă.,în timpul lor Tineri m excursie sectorul nord şi nord-est.
Bosso din circumscripţia nr. 4
Oficiul P.T.T.R. Petroşani. In sala ump Q s f şi alţii, au realizat o serie de străzii, Constantin Sălăjan, liber, la înfrumuseţarea ora­ De la începutul anului, prin
nume a giiişedor se alia r, lucrări frumoase. Ei s-au sfă­ contribuţia tinerilor din oraşul
de control. Această gazetă este citită de tuit îndelung cu cetăţenii asu­ Tuliu Ardelean şi alţi cetăţeni şului. Prin hărnicia unor ti­ Vulcan, s-a colectat şi predat la
zilnic de zeci şi zeci de tineri. Acum pra lucrărilor gospodăreşti care I.C.M. cantitatea de peste 350
a apărut o ediţie nouă. In faţa ei se El trebuie să desfăşoare o activitate trebuie făcute. Astfel, locatarii de aici care au făcut strada lor neri ca N. Neagu de la coope­ tone metale vechi. Fruntaşi în
găseşte multă lume. ArticQÎele sînt bine şi mai susţinută, să mobilizeze şi să străzii Filimon Sîrbu, împreună aceste acţiuni sînt tinerii de la
scrise; ele oglindesc munca plină de stimuleze tinerii în muncă. cu deputata Elena Tition, au cea mai frumoasă din oraş. rativa „Viaţă nouă“, Mircea Exploatarea minieră, Uzina elec­
avînt a tinerilor de aici. Iată, într-unul trică şi Termocentrala Paro-
din ele se arată că, •datorită elanului S. BASARAB De asemenea, rezultate fru- Heiuş, Ioan Depcea de Ia fabri­ şeni.
tineresc de care au dat dovadă ute- mose au realizat cetăţenii cir­ ca „Vidra“, Ioan Lupu şi Avram
miştii Aurel Gristescu, Ioan Domşa, corespondent cumscripţiei nr. 19 unde este Mocanii de la TJ.L. „I. C. Fri- Pentru organizarea cît mal
Gonsfantin Lupu şi Gheorghe Maghe- deputată. Maria Lupus. Această mu", parcul „Filimon Sîrbu“ a plăcută a timpului liber al tine­
rescu, s-a înlăturat în scurt timp un mm retului, comitetul orăşenesc
deranjament provocat de furtună. In alt circumscripţie se situează prin­ devenit un punct de atracţie al U.T.M. a organizat cu tinerii
articol sînt popularizate şi fruntaşele 'IPIiHII; tre circumscripţiile fruntaşe ale cetăţenilor oraşului, un minu­ fruntaşi Ia acţiunile patriotice
în m uncă: Mafia Sileanu, Virginia oraşului. In cadrul întâlnirilor nat loc de odihnă. şi cu cei care au obţinut cele
Munfeanu, Felicia Gosmescu şi Eleo- pe care le organizează cu ce­ mai bune rezultate la învăţă-
nora Băioiu. tăţenii străzii Petru Maior de­ Aproape că nu există stradă mîntul politic excursii la caba­
pe care să nu se fi făcut ceva. nele Rusu, Parîngul şi Straja.
Gazeta are un loc rezervat şi pen­ putata discută o serie de acţiuni In sezonul de primăvară s-au La aceste excursii au participat
ce trebuie întreprinse. In una plantat 1300 de arbori, 700 de
din intîlniri, alegătorii au pro­ trandafiri, s-au amenajat şi în­
pus astfel pietruirea străzii. Pro­ grijit 50.000 metri patraţi zone
punerea a stîrnit un viu interes. verzi şi parcuri. La aceste fru ­
Sfatul popular orăşenesc a spri­ moase acţiuni gospodăreşti au
jinit propunerea făcută şi a participat cu entuziasm aproape

tru codaşi. Aceştia sînt criticaţi cu as­ IN E D I T U R A P O L I T I C A transportat circa 100 m,c. de 22.000 cetăţeni care au prestat peste 200 de tineri şi tinere.
prime. Experienţa a dovedit că cei pietriş pe strada respectivă. 87.635 ore muncă patriotică.
vizaţi îşi îndreaptă greşelile semnalate EDITURA POlItlC* J Pietruirea s-a făcut de locatari Printre participanţi se numără
intrînd în rîndul fruntaşilor. prin muncă patriotică. Prin re­ Pe zi ce trece oraşul Orăştie lăcătuşul Ioan Dărămuş, mine­
facerea străzii pe o suprafaţă de capătă o înfăţişare tot mai fru­ rul Aurel Chetroiu, şoferul Mol.
Goiectivul postului U.T.M. de con­ 900 m.p., prin plantarea a 50 de moasă, aceasta spre mîndria dovan Macedon şi alţii.
trol nu trebuie să se !mulţumească nu­ cetăţenilor de aici.
mai cu rezultatele dobîndite pînă acum. îl. N1COLAE
A. OARGn.
corespondent

r,j

Pentru îmbunăfăfirea conţinutului de la sate, pentru a putea asi­ ie pentru materia respectivă din bătută în cadrul consfătuirilor şi mecanizare a agriculturii
gura în bune condiţiuni caza­ partea cadrelor didactice de spe­ problema legării cunoştinţelor noastre socialiste, le va dezvol­
nvăfămînfului de cultură generală rea elevilor în viitorul an şco­ cialitate. teoretice de practica construirii ta dragostea pentru gospodăria
socialismului. Pe această linie
Consfătuirile raionale ale ca­ CORNEL CISMAŞIU în valoare de 2.500 lei, pentru lar. Şi în domeniul muncii edu­ s-au obţinut rezultate frumoase din satul lor, dorinţa de a lu­
drelor didactice, care s-au des­ rezultatele frumoase obţinute în cative există încă unele lipsuri. la şcolile mediii din Cugir, Hu­ cra pentru dezvoltarea şi înflo­
făşurat de curînd, au dezbătut şeful secţiei de învăţămînt munca de generalizare a învă­ In ceea ce priveşte conţinu­ Mai sînt cadre didactice care nedoara, Petroşani, Deva, Sirne-
felul cum au muncit şcolile, ca­ ţămîntului de 8 ani în această tul învăţămîntului, consfătuiri­ nu se străduiesc să dea un bo­ ria, Şcoala pedagogică Deva şi rirea ei.
drele didactice şi secţiile de în- a Sfatului popular regional localitate cu condiţii deosebi­ le au scos în evidenţă faptul gat conţinut educativ lecţiilor altele. Peste tot elevii s-au fa­ Pentru eficacitatea predării
văţămînt în acest an şcolar. te de muncă, unde în regimul că rezultatele obţinute la sîîr- ce le predau. De asemenea, unii miliarizat cu munca producti­
tului, numai în acest an, se trecut neştiinţa de carte era şitul acestui an şcolar sînt mai dirigintă, ca Nestor Iulia de la vă, au căpătat anumite deprin­ „Agriculturii“ s-a desprins, ca
Principalele probleme care cheltuiesc aproape 110.000 mi­ In floare. bune decît în anii precedenţi, Şcoala de 8 ani Ohaba, raionul deri practice. Pentru îmbunătă­ o sarcină de viitor, necesitatea
s-au dezbătut privesc în mod lioane de lei, iar elevilor din a crescut preocuparea cadrelor Ilia, Dobrescu Ileana de la Şcoa­ ţirea activităţii pe această li­ unei mai strînse colaborări in­
deosebit şcolarizarea elevilor şi clasele I-VII li se asigură ma­ încheierea generalizării învă­ didactice şi a elevilor pentru la medie Haţeg, Popa Gheorghe nie, secţia regională de învăţă­ tre şcoli şi gospodăriile colecti­
generalizarea învăţămîntului de nualele în mod gratuit şi că au ţămîntului de 8 ani dă posi­ calitatea învăţămîntului. de la Şcoala medie Lonea şi al­ mînt, secţiile raionale şi oră­ ve, precum şi participarea, cu
8 ani, îmbunătăţirea conţinutu­ fost desfiinţate toate categorii­ bilitatea tuturor tinerilor să u r­ ţii, nu se preocupă îndeaproape şeneşti, cit şi şcolile vor tre­ spirit de răspundere, a cadre­
lui acestuia, munca educativă, le de taxe şcolare etc. meze şi să termine şcoala de Cu toate acestea, trebuie de elevii lor, nu urmăresc ce bui să studieze şi să găsească lor care vor preda acest obiect
legarea cunoştinţelor teoretice 8 ani în condiţiile materiale acordată în continuare atenţie fac ei în afara şcolii, în sălile noi posibilităţi de instruire în Ia cursul de pregătire ce se va
de practica construirii socialis­ De asemenea, apreciind rezul­ avantajoase, asigurate de parti­ ridicării pe mai departe a ca­ de spectacole, pe stradă e tc .; producţie a elevilor, să creeze oiganiza pe plan regional în
mului şl predarea obiectului tatele muncii cadrelor didactice dul şi statul nostru. Consfă­ lităţii învăţămîntului, pentru activitatea lor mărginindu-se nu­ conidiţii mai bune atelierelor cursul verii.
„Agricultura“ în clasele V-VH şi în acest an s-au acordat cu tuirile au dezbătut cu multă combaterea mediocrităţii. Există mai la ora de dirigenţie. Anu­ şcolare şi să asigure cadre com­
aie şcolilor din mediul sătesc. prilejul Zilei învăţătorului un răspundere această problemă. A încă lipsuri în ceea ce priveş­ mite cadre didactice consideră petente pentru instruirea prac­ Victoria socialismului la sate,
număr de peste 50 titluri de fost aspru criticată slaba preo­ te predarea şi însuşirea unor în mod greşit că ele n-au ni­ tică a elevilor. cere din partea cadrelor didn^-
Una din sarcinile mari ale profesori şi învăţători fruntaşi cupare a unor cadre didactice, obiecte. De exemplu, la limba mic cu munca şi activitatea or­ tice eforturi sporite pentru in
şcolii, stabilite prin Directivele şi premii speciale în bani între ca cele din Vaţa şi Ribiţa, ra­ romînă unii elevi nu scriu su- ganizaţiilor de tineret şi din Intre măsurile adoptate de făptuirea măreţului • program
celui de-al III-lea Congres al 500 şi 1.250 lei. Pentru merite ionul Brad, Şugag, raionul iicient de corect, se exprimă această cauză nu le sprijină, nu Plenara C.C. al P.M.R. şi Se­ elaborat de partid în scopul asi­
P.M.R., este cuprinderea în cla­ deosebite în munca la clasă şi Sebeş, care n -au desfăşurat o greoi, ca urmare a faptului că le ajută şi nu le solicită ajuto­ gurării avîntului agriculturii
sele I-IV \ tuturor copiilor de în acţiunile obşteşti, asemenea muncă susţinută pentru men­ nu în toate şcolile s-a muncit rul. Asemenea practici se cer siunea extraordinară a Marii noastre socialiste, cauză a în­
vîrstă şcolară şi în clasa a V-a distincţii şi premii s-au acordat ţinerea în şcoală a tuturor ele­ suficient de către cadrele di­ combătute cu toată tăria. Adunări Naţionale din aprilie tregului pop oi. Cadrele didac­
a tuturor elevilor care au pro­ tovarăşilor Cazan Marian — di­ vilor înscrişi Ia începutul anu­ dactice pentru însuşirea unei a.c. un loc de seamă îl ocupă
movat clasa a IV-a, precum şi rectorul Şcolii de 8 ani Balşa, lui şcolar. Asemenea situaţii exprimări scrise şi verbale co­ Din consfătuiri s-a desprins şi introducerea „Agriculturii“ ca tice care au răspuns întotdeau­
menţinerea acestora în şcoala Ştefănescu Diogen — directorul mai sînt şi în alte localităţi, de recte. Ou unele lacune se pre­ concluzia că şi inspectorii sec­ obiect principal în planul de na cu însufleţire şi devotament
de 8 ani pînă la absolvire. aceea este necesar ca încă de zintă o parte din elevi şi la ţiei de învăţămînt a Sfatului învăţămînt al şcolilor din me­ sarcinilor încredinţate de partid,
casei de copii de laSăcel, Jianu pe acum secţiile de învăţămînt, obiectul matematică. Aceasta se popular regional, ai secţiilor diul rural, începînd ou noul an s-au angajat să-şi aducă şi în
Pentru înfăptuirea acestor conducerile şcolilor, toate ca­ constată cu prilejul diferite­ raionale şi orăşeneşti ale Sfatu­ şcolar. Acest fapt a prilejuit
sarcini, an de an partidul şi gu­ Constantin învăţător la Prăvăleni lor examene şi concursuri, cînd rilor populare, în controlul şi dezbateri ample în cadrul con­ viitor contribuţia la munca pen­
vernul au asigurat condiţii ma­ drele didactice să ia măsurile sînt puşi în situaţia să lucre­ îndrumările lor, au scăpat une­ sfătuirilor cadrelor didactice. tru ridicarea continuă a satu­
teriale tot mai bune. Este su­ —raionul Brad şi altora, iar Mi­ ze singuri,' fără ajutorul pro­ ori din vedere această proble­ S-a scos în evidenţă însemnăta­ lui, pentru înflorirea agricultu­
ficient să amintim că pe lingă corespunzătoare. Trebuie acor­ fesorului. Numai aşa se expli­ mă, nu au urmărit-o cu toată tea şi necesitatea acestei măsuri rii noastre socialiste, folosind
lărgirea reţelei şcolare, pînă în nisterul învăţămîntului a atri­ că faptul că la examenul de atenţia. De aceea, în viitorul an în vederea pregătirii elevilor In cele mai variate forme ale acti­
buit tovarăşului Popa Teodor — dată mai ales atenţie locali­ maturitate de Ia centrul Teiuş, şcolar, ea va trebui să capete noile condiţii ale satului colec­ vităţii cultural-educative.
cele mai îndepărtate sate din re­ ia proba scrisă la matemati­ locul cuvenit, atit în activita­ tivizat. Cunoştinţele ce le vor
directorul Şcolii de 8 ani din tăţilor îndepărtate, pregătirii şi tea conducerii şcolilor, cît şi a căpăta la această nouă materie Prin problemele dezbătute,
giune, pentru nevoile învăţămin- că nu au putut fi acordate nici secţiilor de învăţămînt. prin atenţia acordată celor mai
Lunca Cernii un premiu special măririi capacităţii internatelor ii vor ajuta pe absolvenţi să fio de seamă obiective ale muncii
o notă de 9 şi 10. Aceasta ex­ Cu mult interes a fost dez­
în pas cu ritmul de dezvoltare instructiv-educative, recentele
primă o insuficientă preocupa- consfătuiri ale cadrelor didacti­
ce au scos la iveală principalele
lipsuri în şcoli şi au orientat

munca tuturor colectivelor di­
dactice pentru înlăturarea lor.