Page 31 - 1962-07

Nr. 2348 drumul wsemitsmiui pag. 3
In.mraaaraagggnreTOrr,jwt^iy.j.uujruuwnxmnBrnzza ex&smrtm&imsmsm&Trrxrx&m'JtmimM.j.ma

DESPRE ACTIVITATEA . La a 41-a aniversare a Revoluţiei Populare M ongole
UNEI GRUPE DE PARTID
V e ş t i d is a R . !Po M <TPl

Prin munca plină de abnegaţie a partizat Iotul care trebuia să-l mun­ pleacă decît atunci cînd seara se lasă 5
colectiviştilor din G.A.G. Berthelot, cească, grupa de partid a stabilit sar­ peste sat. Nu odată ei au fost acolo
Sporirea extracţiei de cărbune \
cini concrete fiecărui membru şi can­ unde lucrul era mai greu. Şi astăzi oa­
gospodăria lor se dezvoltă continuu. didat de partid, repartizaţi în cele menii mai vorbesc de străduinţa cu In Mongolia creşte de la un an la mineri, a unui combinat pentru de- ^
Din rîndul celor mai buni colectivişti, patru echipe din cadrul brigăzii. Fie­ care s-a ocupat comunistul Petru Opruţ altul extracţia de cărbune. Potrivit
organizaţia de partid îşi întăreşte rîn- care echipă răspunde de Iotul încredin­ de colectivistul Tuţu Grosan de-al în­ prevederilor celui de-al treilea cin­ servirea populaţiei şi a altor oblec- \
durile sale cu oameni de nădejde, luptă­ ţat de la semănat şi pînă Ia recoltat, văţa cum să lucreze cu prăşitoarea cinal, în majoritatea regiunilor Mon­
tori înflăcăraţi pentru traducerea în efectuînd deci şi lucrările de întreţi­ mecanică. goliei, unde există zăcăminte de tivne cPYomvmunnr.anl1--ssonpc.inail.e*. îin aîlnaraâ drlpe. 7
viaţă a hotărîrilor partidului nostru.
aimacul liburhangai, mina va apro­
viziona cu cărbune şi cîteva raio-

Creşterea nodurilor membrilor şi can­ nere necesare. Acest lucru face ca sim­ Controlul permanent al grupei de huilă, vor fi deschise mine capabile ne ale aimacului vecin Baianhon- 'v

didaţilor de partid a permis organiza­ ţul răspunderii personale să crească. partid asupra felului in care se exe­ să asigure cu combustibil obiecti­ Sfor. j

ţiei de bază de a constitui grupe de Comuniştii repartizaţi în aceste echipe cută lucrările, intervenţia operativă vele industriale, gospodăriile agricole După mina din aimacul Ubttr- S
partid în cele 4 brigăzi de cîmp, ceea desfăşoară o muncă politică susţinută cînd se constată lipsuri, popularizarea de stat şi uniunile agricole, centre­
ce a dus la o mai bună organizare a în rîndul colectiviştilor în sprijinul în­ experienţei bune, au dus ia rezultate le populate. hangai, se vor construi mine şi în /
muncii comuniştilor în toate sectoarele tăririi economico-organizatorice a frumoase. Pînă acum s-a terminat
aite aimacuri ale ţării. P

de lucru, dînd posibilitatea să cuprindă G.A.G., militînd pentru o muncă de praşila a doua la porumb şi se fac Prima din minele în construcţie In anul 1965 extracţia de cărbune '

în sfera lor de influenţă o rază mai calitate. pregătiri intense în vederea recoltării este mina carboniferă din aimacul în Mongolia va creşte de 2,2 ori ţ

marc de activitate. Aşa, de pildă, colectiviştii Ocita- orzului. Cele 42 ha. cu porumb, 77 cu liburhangai, care va fi dată în ex­ faţă de 1960. Dacă la sfirşitul auu- l
vinn Răzvan şi Lenuca Budreşti, din grîu, 6 cu ovăz, 10 cu cartofi şi altele, ploatai e în trimestrul al treilea a* lui 1980 în Mongolia reveneau anual j
O experienţă bună în mobilizarea echipa II şi IV nu au acordat într-un fiind bine întreţinute, se prezintă bine anului curent. In prezent, în acest 641 kg. cărbune pe cap de locuitor, «¦
colectiviştilor la efectuarea lucrărilor timp atenţia cuvenită praşilei a I-a la şi cu siguranţă că rodul lor va răs­ raion se desfăşoară lucrările de con­ în 1965 extracţia de cărbune pe cap l
agricole la timp şi de calitate a cîştl- porumb pe lotul care-1 munceau. Co­ plăti străduinţa colectiviştilor. strucţie a unei centrale electrice, de locuitor va creşte aproape de două v
gat grupa de partid din brigada de muniştii Răzvan Mihuţ şi P. Opruţ, a caselor de locuit pentru viitorii ori. 4
cîmp nr. 2 care numără 9 membri şi lucrînd aproape de ei, au observat Dar grupa de partid nu se mărgineşte
4 candidaţi de partid. Deşi numericeşte acest lucru şi le-au arătat ce înseam­ numai la rezolvarea problemelor de Perspectivele electrificării
grupa de partid nu este prea mare, ea nă munca de slabă calitate şi unde producţie. îndrumată de organizaţia de
constituie un factor determinant în duce ea. Apoi le-au demonstrat că în bază. ea desfăşoară o muncă perma­ Lăcătuşul Vasile Lupulescu de la U.R.U.M. Petroşani îşi In crearea bazei tehnice-niateriaie In prezent se studiază resursele
îmbunătăţirea activităţii celor 145 de acest an sînt posibilităţi de a realiza nentă de educaţie politică în rîndul co­ depăşeşte în fiecare lună sarcinile de plan în medie cu 15 la a socialismului în R. P. Mongolă, hidroenergetice ale ţării. Folosirea
colectivişti care fac parte din această o producţie frumoasă de porumb, deoa­ lectiviştilor, îi atrage pe cei mai buni sută. un rol dintre cele mai importante apelor nurilor Seienga, Eg, Qrhon,
brigadă. rece cultura se prezintă bine. Au mai în rîndul partidului, şi se ocupă zi de revine industriei energetice şi a Tola, Iro, Onon şi Kerullen, prin
amintit şi faptul că anul trecut, din zi de ridicarea conştiinţei politice a Fotografia nl-l înfăţişează in timp ce execută montarea combustibilului. De aceea Congre­ construirea de hidrocentrale, va
Obiectivul principal în activitatea gru­ cauza lucrărilor de întreţinere care nu colectiviştilor, îi educă în spiritul dra­ unei pompe centrifugale. sul al XlV-lea al P.P.R.M. a pus permite să se obţină anual 5,3 mi
pei de partid îl ocupă problemele pro­ s-au făcut la timp, rezultatele la cul­ gostei faţă de colectivă şi avutul ob­ accentul pe dezvoltarea cu precă­ lioane kwh de energie electrică ief­
ducţiei. Fiind organizată la locul de tura porumbului au fost mai slabe. ştesc. Cînd se ivesc probleme noi, co­ :ES7.- dere a acestei ramuri industriale, tină.
muncă, grupa de partid se află în­ lectivul de agitatori, pus la curent cu care va avea un rol decisiv în elec­
totdeauna în miezul problemelor, se Intr-una din seri, cînd grupa de noile sarcini, porneşte chiar de a doua Din carnetul corespondentului trificarea ţării. Astfel, cel de-al trei­ In cursul actualului cincinal, cu
poate aduna imediat pentru a discuta partid s-a adunat şi a discutat realiză­ zi la treabă. In pauzele de prînz, în lea plan cincinal de dezvoltare a ajutorul Uniunii Sovietice va fi re­
anumite greutăţi ce se ivesc în activi­ rile sau greutăţile întîmpinate, comu­ fiecare echipă agitatorii aduc la cu­ economiei naţionale a R.P. Mongole construită total reţeaua energetică a
tatea brigăzii şi să ia măsuri pentru nistul R. Mihuţ a informat grupa des­ noştinţa colectiviştilor evenimentele in­ prevede ca pînă în 1965 extracţia oraşului Ulan-Bator şi se vor începe
înlăturarea lor. Pentru ca activitatea pre acest caz. Atunci s-a hotărît ca ternaţionale şi interne, vorbesc aces­ de cărbune să crească de 2,2 ori lucrările pentru crearea unui sistem
grupei de partid, să fie la un nivel cît agitatorii să popularizeze mai mult tora despre munca echipei care este în comparaţie cu 1960, iar extrac­ energetic unic ai capitalei mongole.
mai înalt, organizatorul grupei de fruntaşă, arată cum aceasta îşi organi­ ţia petrolului — de 2,4 ori. In 1965,
partid, Petru Dumitrescu, urmăreşte în­ fruntaşii, metodele lor de lucru, să zează lucrul în cîmp. Şi nu se poate producţia de energie electrică ur­ In anii 1961—1965 va lua o mure
deaproape munca ce o depune fiecare arate care echipă stă mai bine în în­ spune că munca politică care o desfă­ mează să sporească pînă la 438.500
membru şi candidat de partid, aju- trecerea iniţiată de echipa I, arătînd şoară comuniştii nu a dat roade. Bri­ kw., adică va fi de 3,6 ori mai marc dezvoltare sistemul energetic peri­
tîndu-i pe fiecare să fie fruntaş în totodată şi unele lipsuri din care colec­ gadierul din această brigadă a şi uitat decît în 1960.
muncă, exemplu pentru ceilalţi colecti­ de cînd vreun colectivist nu şi-a efec­ feric, care se va baza pe noul com­
vişti din brigadă. Şi se poate spune tiviştii să înveţe. A fost nevoie de pu­ tuat ziua-muncă. Şi acesta e un lu­
că fiecare comuni f din brigada nr. 2 ţin timp ca şi acei colectivişti care, cru bun 1 O spun lucrările executate, plex energetic de combustibil, creat
este un exemplu demn de urmat. Pe­ în goana după cantitate, neglijeau ca­ conştiinţa colectiviştilor, participarea
litatea, să acorde o atenţie mai mare cu tot entuziasmul lor la măreaţa ope­ recent la Darhan.
tru Opruţ, Moise Giurgoveţ, Mănase calităţii muncii lor. Comuniştii din gru­ ră de dcsăvîrsire a construcţiei socia­
pa de partid nr. 2 sînt cunoscuţi ca lismului în patria noastră. Construcţiile la sate
Bientea, Vaier Niculescu sînt cîţiva cei mai harnici şi pricepuţi colecti­
dintre aceştia. In R.P. Mongolă se desfăşoară cuit şi obiective culturai-sociale, cu L

După ce fiecărei echipe î-a fost re: vişti. Ei sînt primii pe tarla şi nu S. CERBU L a clubul c o o p e ra to rilo r larg lucrări de construcţii nu numai o suprafaţă cu 34,5 la sută mai ''

în oraşe şi centre de aimacuri, dar mare decît în 1960. ^

şi în gospodăriile agricole de stat, Direcţiile locale de construcţii au j

Jftîini îndem m aiim S-a inserat. Un grup de ti­ tă prezentare a vieţii şi operei în staţiunile de maşini folosite în la dispoziţie macarale, buldozere,
neri cooperatori se îndreaptă scriitorului A. Tolstoi, după care creşterea animalelor şi în uniunile excavatoare şi aite maşini moderne.
se citesc fragmente din roma­ agricole ale araţilor,. Pentru popu­ Lucrările de construcţii sînt meca­
spre clubul U.R-.C.M. din strada laţia de la sate se construiesc tot nizate în proporţie de 60 la sută. ^
Aurel Vlaicu. Margareta Clad- nele „Petru I“ şi „Calvarul“ —

Peste 300 de desene, schiţe în elevii şcolilor medii din Deva nic, Cristina Pefcrescu, Cornelia opere de seamă ale acestui scrii­ mai multe locuinţe confortabile, Există însă şi direcţii de construcţii,
şi Simeria, rod al orelor de Blăjan şi Ileana Dărăbanţ sînt tor. precum şi obiectiv' culturai-sociale. unde întreaga muncă este mecani­
tuş sau acuarelă, proiecte de Pe marginea aplicaţii practice, machetele de printre primele care sosesc aici. zată. Totodată direcţiile regionale
lucrări de artă decorativă ale maşini şi unelte create de ele­ Apoi vin şi alţi tineri coopera­ Fiecare dintre cei aflaţi în In 1951, Direcţiile regionale de de construcţii produc 70 la sută din
elevilor, alături do circa 600 unei expoziţii şcolare vii şcolii profesionale de con­ tori. Rind pe rind se strîng o sală ascultă cu atenţie şi curio­ construcţii şi-au depăşit pianul de fotului materialelor de construcţii.
confecţii, cusături şi împletituri strucţii, confecţiile de uz prac­ mulţime de tineri. Pînă la înce­ zitate. Se pun întrebări, se fac producţie i 8,1 la sută, şi au dat
tic din tablă zincată, papură şi perea programului, ei schim­ aprecieri.
aie acestora, şi tot cam pe atî- lemn ale elevilor Şcolii de 8 ani bă impresii din timpul zi­ în folosinţă populaţiei case de lo­
din Sîntandrei etc. lei, discută despre rezulta­ „.Seara literară a luat sfirşit.
tea mulaje în lut, sculpturi, tripticul „Uniţi pe veci“ (repre- Dar nu şi programul clubului. Ulan-Ratonil devine mai frumos
machete de unelte-maşini ale Insuficient a fost reprezenta­ tele pe care le obţin în mun­ La rind urmează cîteva melodii
zentînd un miner, un ţăran şi tă Casa pionierilor şi cu totul executate la instrumente de un Locuitorii Uian-Batorului — ca­ milioane de flori, au fost construite
uceniciilor etc. au atras un a- un intelectual) realizat de Ta- inexplicabil au lipsit din ex­ că, rid, glumesc fredonează me­ pitala R.P. Mongole — muncesc cu şi amenajate drumuri şi pieţe.
fiux de vizitatori, mai multe kacs Sandor (clasa Vil-a). grup de ar tişti amatori. Ur­ entuziasm Ia amenajarea oraşului
poziţia de la Deva creaţii ale lodii... lor In prezent, de fiecare locuitor al
zile la rind, în expoziţia mîi- Elevii Şcolii elementare de mează apoi „Dansul florilor“ şi capitalei mongole revin 4,1 m. p.
G.nilori îndemînatice organizată muzică şi arte plastice din elevilor de Ia şcolile din Sîn- — începem ! spune un tinăr. Cu forţele a 130.000 de cetăţeni, de spaţiu verde — cu 1,1 metru pă­
„Dansul inimioarelor“, care con­ în decurs de două luni au fost plan­ trat mai mult, decît anul trecut.
Ia' Deva. Deva sînt şi ei prezenţi în ex­ tuhalm, Rapolt, Simeria veche, Tinerii ocupă locurile in sală. taţi 56.000 de pomi şi arbuşti, 1,5
Creaţiile artistice ale copiilor poziţie, în special cu lucrări de Cristur, Şăulesti etc. stituie adevărate surprize ale
la clasă, care urmăresc dezvol­ Se aşterne liniştea. începe una Pensii pentru băîrîni
au atras în mod deosebit aten­ tarea fanteziei, simţului culorii I. STRAUT serii. Electricienii Octavian Ur­
ţia relevînd cîteva talente au­ şi perspectivei. Din lucrările din obişnuitele seri literare. Ute-
tentice. O caracteristică a rna- sache şi Victor Duma, tinichi-
clasei de desen se remarcă mista Ana Stratan face o scur-
jorităţii desenelor şi studiilor e acuareie „Excursie“ de B. Elek, gi..I Vaier Stăneseu, coafeza Vic­
expuse este faptul că sînt in­ „Tabără de pionieri“ de Călin
spirate din realitate, ceea ce rs? toria Munteanu, croitoreasa Mă-
le dă prospeţime şi vigoare.
Acuarele „Combinatul siderur­ Dorina, „In larg“ de Nicoară Peîfiirafl r id ic a r e a c a lific ă r ii riana Marian şi alţii sînt prin­ Anul trecui fondu­ muncii de respectiv 25 riul integral. Invali­
gic Hunedoara“, de Giurgiu m uncitorilor tre primii care dau viaţă acestor rile asigurărilor so­ şi 20 de ani primesc zii care şi-au pierdut
Sabin, „Sala nouă a Palatului Dorel, desenul în tempera „Ac­ frumoase dansuri. ciale au crescut în pensii, care reprezintă capacitatea de muncă,
R.P.R.“ de Oprea Aurel, „Con­ ţiune patriotică“ de I. Bejan şi Prim-furnaliştii Simion îlurcă, derurgic Hunedoara şi uzinele R.P. Mongolă cu 67,3 25—85 la sulă din sa­ ca urmare a unui ac­
strucţii noi“ de G. Radu, „Pe „La plantat puieţi“ de Moraru „Victoria“ din Călati, sînt aju­ ...Tîrziu, către miezul nopţii, la sută fală de 1958. lariul primit de ei. cident sau a unei boli
noul bulevard“ de Mocanu Ste­ Florin. Printr-un colorit viu, Gheorghe Schnel şi Ion Bîldea. taţi în mod organizat să-şi îm­ tinerii veseli, mulţumiţi de pro­ Cei care au prestat profesionale, primescf
bine ales, se remracă de ase­ de Ia Combinatul siderurgic bogăţească cunoştinţele profe­ gramul de joi seara la care au Statul se îngrijeşte munci grele, sau au între 60—100 la sută
la, „In parc“ de Slătineanu menea desenul decorativ „Joc sionale. Funcţionează de aseme. participat, părăsesc sala clu­ în mod deosebit de lucrai în condiţii dău­ din salariul mediu.
Alexandru, „Constructori“ de de lalele“, precum şi o serie Hunedoara au calificat în ulti­ nea în aceste întreprinderi 1.10 bului, îndreptîndu-se spre casele bătrîni. Toii bărbaţii nătoare sănătăţii, pri­
BîtcăMircea, „Miner în abataj“, de desene ornamentale de I. mii ani la agregatele Ia care lu­ care au împlinit vîrs- mesc uneori o pensia Pensionarii benefi­
de Kocis Sandor — iată doar Stratulat. crează mai uruit de 30 de mun­ lor. ta de 60 de ani şi fe­ ciază de casele de
citori. Jub îndrumarea lor, pe — Mîine, la lucru, cu şi mai meile în virala de 55 odihnă în condiţii e-
cîteva creaţii ale elevilor şcoli­ Din secţia modelaj în lut sînt de ani, dacă au o gale. cu toţi membrii
lor medii din Deva şi Simeria, izbutite mai multe statuiete, în­
care merită să fie trecute în platforma furnalelor îşi însu­
rîndul celor izbutite. tre care cele intitulate „La să- şesc atfum noi cunoştinţe pro- cursuri teoretice de ridicare a mult spor ! vechime în cîmfml egală chiar cu sala­ sindicalelor.
niuş“, „Fată citind“, „Rodica“, Fesionale O altă serie de furna- calificării. PETRU JURCONI
„Mama“, „Orientală“ etc. Pă­ listi care urmează să lucreze la ,./W V ,.v
cat că nici una dintre acestea
O bună impresie creează scul­
pturile în lemn realizate de nu poartă alături şi numele primul furnal de 1.000 m.c. a- In a te n ţia m u n c ii s in d ic a le tractor mai mult faţă de plan
elevii Şcolii de 8 ani“ „Petofi autorilor, ceea ce ar fi consti­ flat in prezent în construcţie. şi totodată au redus preţul de
Sandor“. Dintre exponate se re­ tuit un stimulent pentru ei. îndeplinirea pianului de produefie cost al orei-tractor de la 27,60,
marcă în special basoreliefurile Numeroşi alţi siderurgişti cu la 22,45 lei. Pînă acum, în între­
„Mama şi fiul“, „La pescuit“ şi Dintre celelalte genuri de ex­ experienţă, printre care şi mai- Gospodăria agricolă de stat naţi în Întrecerea socialistă, de­ ţia medie zilnică se ridică Ia 13 cere, cel mai bun s-a dovedit a
„Pasărea măiastră“ de Kozma ponate merită evidenţiate, în stFul oţelar Aurel Stanciu, de din Apoldul de Sus, raionul pun eforturi sporite pentru a-şi litri lapte pe cap de vacă fura­ îi mecanizatorul Dumitru Po-
Vig Andraş din clasa a VT-a A, afară de creaţiile de artă pro- Ia nbua oţelărie Martin, folosesc Sebeş, este profilată pentru pro­ respecta angajamentele luate de jată. Cele mai bune rezultate pianoş, care a realizat 93 ore-
casetă sculptată cu motive na­ priuzisă, numărul mare de con­ o parte din timpul zilei de lucru ducţia viticolă şi zootehnică. De a depăşi producţia de struguri le obţin îngrijitorii-mulgători tractor peste sarcina de plan.
fecţii şi cusături realizate de pentru instruirea muncitorilor cu 100—200 kg. la hectar şi de
ţionale, pe capac avind gravate elevele Şcolii pedagogice, „dr. mai tineri. aceea, principala preocupare a a reduce preţul de cost cu 20-25 Ion Cirneală, Gheorghe Moro- In obţinerea rezultatelor amin­
chipul unei fetiţe care scrie, de Petru Grozia“, „Decebal“ şi întregului colectiv de munci­ lei pe tonă, efectuînd in acest şan şi Ştefan Ernest, care s-au tite o contribuţie însemnată a
„Petofi Sandor“ din Deva şi înconjuraţi cu căldură şi grijă scop toate lucrările la timp şi angajat ca de Ia loturile de vaci adus-o şi comitetul sindicatului.
Salamon Tibor, clasa Vl-a B, ale Şcolii de 8 ani din Băcia. tovărăşească de către siderur tori, ingineri şi tehnicieni de la de bună calitate. De asemenea, pe care le au tn primire să rea­ Urmărind îndeaproape felul cum
gravurile „Porumbelul păcii“ de De asemenea, vădesc pricepere giştii fruntaşi, peste 1.500 de ti. această gospodărie o constituie se apreciază că sînt. posibilităţi lizeze în medie cel puţin cite se îndeplinesc prevederile pla­
Avram Vasile (clasa a V-a) si realizatorii pieselor expuse de aplicarea în practică a măsuri­ pentru depăşirea producţiei şi 4.-000 litri lapte pe cap de vacă nului de producţie precum şi
nevi Jurnalişti, oţelari. lamina- lor tehnico-organizatorice care la celelalte culturi. La griu. bu­ furajată. Pentru a asigura ani­ angajamentele luate pe sectoa­
tori etc. de Ia Combinaţii! si- năoară, se prevede o depăşire malelor furaje de calitate şi In
să permită obţinerea unor re­ a producţiei planificate cu cel cantităţi îndestulătoare, au fost re de producţie, comitetul sin­
SUTA MUŞTI! -CW'S* zultate economico-financiare cît puţin 500 kg. la hectar, iar la luate o serie de măsuri menite dicatului şi-a pus în centrul
mai bune. Astfel, pentru a asi-, cartofi cu circa două tone la să ducă Ia sporirea producţiei preocupărilor ca sarcină prin­
Autobaza I.R.T.A. lucrează mulţi frun­ km., Mircea Topor, împlini 100.000 km. gura realizarea şi depăşirea pro­ hectar. de furaje la hectar. De aseme­ cipală organizarea întrecerii so­
taşi. Avem oameni a parcurs pînă acum ducţiilor stabilite în planul de nea, în livadă, pe mal bine de cialiste intre mecanizatori şi In­
Deva. Autobuze şi au­ inimoşi, care mun­ cu maşina nr. 51.369, parcurşi fără repa­ producţie precum şi îndeplini­ In cadrul gospodăriei, o mare 80 de hectare, s-a cultivat bor- tre brigăzile de cîmp şi zooteh-<
tocamioane vin şi cesc cu drag, conduc 79.640 km. şi a rea­ rea angajamentelor luate în atenţie se acordă şi dezvoltării ceag în amestec de ovăz. De nice, pe bază de obiective con­
pleacă mereu. între­ şi îngrijesc cu răs­ lizat 4.362 economii raţii, sînt mindria lumina Directivelor C. C. al sectorului zootehnic. Potrivit multă atenţie s-a bucurat şi ex­ crete. Obiectivele stabilite se re­
pundere maşinile în­ la carburanţi şi pie­ autobazei. Aceşti oa­ P. M. R. cu privire la criteriile planului de producţie, la sfîr- tinderea mecanizării proceselor feră Ia utilizarea raţională a
ţinerea şi revizia teh­ credinţate. Prin mun­ se de schimb, iar ioan meni, în orice condi­ principale ale Întrecerii socia­ şitul anului gospodăria va de­ în zootehnie. Cele două graj­ parcului de maşini şi tractoa­
nică se face cu grijă. ca lor, îşi aduc un Boalea. cu autobusul ţii. sînt mereu la da­ liste, colectivul de muncă al ţine la suta de hectare cite 82 duri pentru vaci sint prevăzute re. la efectuarea la timp şi da
Maşinile autobazei aport însemnat la în­ T.V. nr. 51.336, face torie, Ei nu uită nici acestei unităţi, sub îndrumarea capete bovine, din care 34 vaci cu benzi pentru evacuarea gu­ calitate a lucrărilor agricole, la
deplinirea sarcinilor curse pe unul dintre o clipă că volanul le-a organizaţiei de partid, a trecut de lapte, 278 ovine şi 1.200 pă­ noiului, cu adăpători automa­ sporirea 'producţiei vegetale şi
transportă călători şt de plan. cele mai grele tra­ cu forţe sporite la transpune­ sări. In planul de producţie s-a te şi linii decovil pentru trans­ animale etc. Un accent deose­
mărfuri in cele mai see : Brad — Vaşcău. fost încredinţat pen­ bit s-a pus pe ridicarea roiului
îndepărtate colţuri ’Am făcut cunoştin­ FA a parcurs 74/33 tru a sluji, interese­ rea în viaţă a măsurilor care stabilit ca gospodăria să livre­ portul furajelor. consfătuirilor de producţie, ca
ale regiunii, pe şan­ ţă cu cîţiva dintre km. Unul din cei mai le economiei naţio­ au fost stabilite în scopul ren­
tierele noilor obiecti­ fruntaşii autobazei, tineri şoferi, candidat nale şi ss străduiesc tabilizării gospodăriei şi obţine­ ze cite 4,4 tone carne, 1.070 litri Cu multă însufleţire au mun­ mijloc important de extindere a
ve industriale şi so­ la tă -i: Dorin Roşea la titlul de sutamiist rii de beneficii tot mai mari. cit pentru realizarea planului şl experienţei înaintate în produc­
cial-culturale ce ¦se a parcurs 150.697 km. este Mihai Virstă. El să îndeplinească mi­ Aşa, de pildă, pentru sporirea lapte, 0,40 tone lină şi un număr a angajamentelor şi lucrătorii ţie. De asemenea, comitetul sin­
af’ă în construcţie la şi a făcut .2.891 lei lucrează cu autobas­ siunea ce le-a fost producţiei de struguri Ia hec­ din sectorul mecanic. Antrenaţi dicatului a acordat atenţia cu­
Hunedoara, Petroşani, economii la carbu­ culanta nr. 51.505 la încredinţată cu sim­ tar, pe întreaga suprafaţă cu însemnat de ouă la suta de hec­ în întrecerea socialistă, ei au venită asigurării unor condiţii
ranţi şi piese de cariera de piatră din ţul unei înalte răs­ vie (373 hectare) s-au aplicat reuşit să termine reparaţiile de cît mai bune de muncă şi trai
Călan, Deva, Haţeg, schimb, iar Anăronic Brănişca. A varcurs punderi cetăţeneşti. îngrăşăminte artificiale (super- tare. Datorită muncii însufle­ iarnă cu 16 zile mai devreme. pentru muncitorii gospodăriei.
Cugir, Brad şi multe Grosu a făcut 75.145 45.000 km. Muncind fosfat şi azotat de amoniu). In Acest lucru a permis ca toate
km. şi a realizat o cu multă tragere de Acesta i-a dus şi îi plus, odată cu stropitul, s-au ţite a lucrătorilor din sectorul lucrările agricole să se execute Preociipîndu-se în continuare
alte localităţi. economie de 2.700 lei. va duce şi în viitor mai făcut două îngrăşări ex- în condiţii agrotehnice optime. de înfăptuirea propunerilor
Pe tovarăşul Olim- Amînăoi. sînt membri mimă. pl reuşeşte să la obţinerea de noi traradiculare cu azotat de amo­ zootehnic, o parte din preve­ La fel de bine s-au pregătit me­ muncitorilor, de îndeplinirea an­
de partid şi lucrează succese in muncă, canizatorii şi pentru campania gajamentelor înscrise în con­
viu Furdui, secreta­ pe autobuze T.V. Tra- facă zilriic 13—14 spre mindria lor şi a niu. După felul cum s-au exe­ derile planului de producţie au de recoltare. Exploatînd raţio­
rul organizaţiei de ian Miiiocşi lucrează întreprinderii din ca­ cutat pînă acum lucrările în nal parcul de maşini şi tractoa­ tractul colectiv, comitetul sin­
partid, l-am găsit în ne autocamionul nr. curse faţă de 11 cit re fac parte, in frun­ fost înfăptuite încă de la jumă­ re şi folosindu-le la întreaga dicatului şi conducerea gospo­
25.465. El a parcurs te sint întotdeauna, vii, se apreciază că sînt create dăriei, sub îndrumarea perma­
atelier. Suda nişte fără reparaţii 145.758 este norma. comuniştii. Şi, exem­ condiţii optime pentru ca pro­ tatea acestui an. Bunăoară, s-a lor capacitate de lucru, mecani­ nentă a organizaţiei de partid,
piese pentru un au­ ducţia planificată pe gospodărie vor reuşi să obţină rezultate tot
tocamion. Am discu­ Sutamiiştii şi cei plul lor este urmat să fie depăşită. La acest luoru depăşit planul de livrare la zatorii au realizat pe primul se­ mai bune în creşterea produc­
tat împreună despre de tot mai mulţi şo­ ţiei agricole, să încheie bilan­
muncă si oameni. La care in curlnă vor feri ai autobazei contribuie şi fartul că lucrăto­ lină, iar la carne s-au predat
I.R.T.A. din Deva. ţul acestui an cu însemnate be­
autobaza noastră ¦— 37 tone din cele 40 planificate. neficii.
ne-a snus clînsul —
Succese de seamă s-au obţinut

şi in ceea ce priveşte produc­

rii din brigăzile viticole, antre- ţia de lapte. In prezent produc- mestru al anului cu 400 ore N. TÎRCOB