Page 33 - 1962-07

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VĂ!
Anul XIV. Nr. 2347
N IC I U N B O B P IER D U T
D IN N O U A R E C O L T A
In aceste zile, pe ir,tinsele
lanuri aurii ale gospodăriilor
agricole colective fi de stat se
dă cu fi mai multă însufleţire
bătălia pentru strîngerca cerea­
lelor păioase. Mecanizatorii din
S.M.7.. lucrătorii din G.A.S. fi
colectivifiii, muncesc din zori
si piuă noaptea, pentru ca din
noua recoltă să nu se piardă
nici un bob. Citeva exemple
sini semnificative în această
privinfă.
Au în c e p u t
re c o lta tu l griului
Paralel cu strînsul orzului de
pe ultimele hectare, colectiviş­
tii din G.A.C. Orăştie au înce­
put şi recoltatul griului. Cu
combinele de la S.M.T., s-a reu­
şit ca în prima zi să se recol­
teze peste 10 ha. cu grîu din
soiul Ponlca pentru sămlnţă.
Pentru urgentarea ritmului de
recoltare, alături de combine
colectiviştii au trecut şi la se­
ceratul manual al griului. O
contribuţie de seamă Ia strînge-
rea recoltei şi-o aduc şi meca­
nizatorii de la S.M.T. printre
care se evidenţiază Gheorghe
Tat şi Victor Barbu.
rV
In cursul zilei de 10 iulie au
început recoltatul griului şl co­
- Constructorii de estacadă
întrebaţi unde lucrează,
mulţi dintre constructorii ele la
Hunedoara. îţi răspund plini
de m îndrie: pe estacadă.
Aceasta este una dintre lu­
crările principale care se exe­
cută in cadrul noii secţii de
furnale. Estacada, aşa cum se
numeşte in limbajul obişnuit
al constructorilor şi siderur-
giştilor, este un adevărat pod
construit din fier şi beton.
Vagoanele încărcate cu mine- cofraje. Oamenii de aici. con­ a face un lucru bun. sint deci
) reul de fier, atunci cind esta- structorii, au lucrat cu un perspective ca o dată cu intra­
<* cada va fi gata, iar furnalul mare entuziasm. In perioada rea în funcţiune a furnalului
va începe să producă, vor fi martie—iulie, succesele obţi­ nou şi lucrările de la estaca­
trase în sus, la înălţimea de nute de ei sînt demne de apre­ dă să fie terminate. Şi acest
12 m., pentru a fi descărcate ciat. Alexandru Roşea, Marin lucru se impune să fie făcut,
în silozuri. Pe acest pod lung Mitran, Ioan Voci, Francisc este absolut necesar.
de 200 de m. şi lat de circa
20—25 vi. se găseşte construit
un adevărat tria j: 5 linii pa- p
ralele de cale ferată creează $
cele mai bune posibilităţi de ţ
circulaţie a trenurilor.
...Lucrările acestei construc- $ După ce au încheiat primul nare corectă, echipele de fur-
ţii au început de mai m u ltă *
vreme. Un ritm mai intens ele t
au cunoscut însă începind din { c,e aProaPe A000 tone de fonta,
luna martie. Atunci, organi- ^ furnaliştii secţiei a 2-a de la Gheorghe Tufiş, au dat peste
zaţia de partid din acest sec- ţ Hunedoara au continuat să ob- plan de la începutul lunii iulie
tor, a analizai situaţia lucră.- $ ţină. noi succese in întrecere. A- 412 tone de fontă de bună ca­
nlor şi a hoiăiit. pe baza unoi ? sigrurind furnalelor o functio-
masuri concrete, intensificarea \
lor. In ultimele luni s-a depus ^
un mare volum de muncă. Iată $
doar citeva cifre semnificative: ^
La stafia
de ricare
Printre numeroasele proble­
me tratate de colectivul staţiei
de radioficare din Vulcan în e-
misiunile sale, se numără şi cele
legate de producţie. Programele
emisiunilor săptămînaie cuprind
teme ca : „Ce este nou in între­
prinderea noastră", „Progresul
tehnic în ridicarea productivi­
tăţii muncii", „Sursele locale —
importante mijloace de reduce­
re a preţului de cost" şi alte
teme. Mai sint transmise dife­
rite note şi reportaje inspirate
din munca şi viaţa minerilor.
La rubrica „întrecerea socialis­
tă" sînt invitaţi şefi de brigadă
care vorbesc despre experienţa
lor în organizarea şi desfăşura­
rea producţiei. Despre înzestra­
rea tehnică şi introducerea nou­
lui în producţie la mina Vulcan,
a vorbit la microfon tov. ing.
Fodor Arcadie. In felul acesta,
staţia de radioficare din ora­
şul Vulcan contribuie direct la
popularizarea celor mai bune
metode de lucru, generalizează
experienţa pozitivă in procesul
de producţie.
N. ROVKNŢA
corespondent
¦''•'V'-'xrv'V**'-
Joi 12 iulie 1962
lectiviştii din Turdaş. In prima
zi ei au recoltat peste 10 ha.
C u aju to ru l
m e c a n iza to rilo r
Corespondentul nostru volun­
tar, tov. Aurel Doboş, ne in­
formează că ieri au terminat re­
coltatul orzului şi membrii bri­
găzii din Gelmar, apar finind
G.A.C. din Geoagiu. Cu cele pa­
tru combine trimise în ajutorul
lor de către S.M.T. din Orăştie
şi cu mijloacele proprii, a fost
recoltat orzul de pe toate cele
68 de hectare.
Producţia realizată este peste
cea stabilită in planul de pro­
ducţie. In medie la hectar s-au
obţinut 2.600 kg., iar de pe lotul
semincer (15 ha.), unde s-a fo­
losit numai sămînţă de înaltă
productivitate, s-au strins in
medie 2.800 kg. boabe la ha.
Acum colectiviştii din Gelmar
şi Geoagiu fac ultimele pregă­
tiri în vederea începerii recol­
tatului la griul care a şi înce­
put să dea in pirgă.
P rin b u n a fo lo sire
a m aşin ilo r
In vederea str înger ii la timp
şi fără pierderi a recoltei din
acest an, colectiviştii din satul
Cilnic, raionul Sebeş, s-au pre­
gătit temeinic. Cind orzul de pe
unele tarlale a ajuns la coace­
re, cele două combine de la
S.M.T. au intrat în lan. Datori­
tă folosirii din plin a mijloa­
celor mecanizate şi a timpului
prielnic pentru lucru, colecti-
pentru a se executa lucrările
de construcţie ale estacadei a
fost necesar să se excaveze
mai bine de 15.000 vagoane de
pămînt. S-au ridicat apoi 160
de stilpi din beton armat, in
construcţia estacadei s-au tur­
nat pînă in prezent aproape
9.000 m.c. beton. S-au folosit
de asemenea 100 de vagoane
armături de fier. Dulgherii au
executat peste 19.000 m.p. de
Beneăek sînt doar citiva din­
Fonta peste plan
j>
t al anului cu un plus
„ , .v
__ ’__
Tovarăşul COROBLA LOA n, este un muncitor apreciat de către colectivul Uzinelor me­
talurgice din Cugir, atelierul de uzlnare uşoară. Lunar el îşi depăşeşte sarcinile de producţie,
între 14—15 la sută. lucrind la maşina universală de frezat, ex ecutată în cadrul secţiei de ma-
şini-unelte.
IN FOTO: Tovarăşul Co robea Ioan, urmărind prelucra rea unei piese.
viştli au reuşit să siringă or­
zul de pe o suprafaţă mai mare
de 40 ha., urmînd ca în cursul
zilei de azi să termine recolta­
tul acestei culturi de pe în­
treaga suprafaţă (52 ha.).
O parte din forţele şi mijloa­
cele de lucru au fost folosite la
strînsul şi transportul paielor
de pe cimp. Aceasta a permis ca
imediat după recoltare să se
treacă cu două tractoare dispo­
nibile la efectuarea arăturilor
în vederea însămîriţării porum­
bului pentru siloz în cultură
dublă.
La recoltatul orzului au mun­
cit cu multă însufleţire mecani­
zatorii loan Lupulef şi Armin
Wolf.
IOAN BIA
corespondent
R e c o lta tu l orzu lui
s-a te rm in a t
La gospodăria agricolă colec­
tivă din Bretea Mureşană, ra­
ionul Ilia, recoltatul orzului de
pe cele 15 ha. s-a terminat
marţi, 10 iulie a.c. Datorită exe­
cutării lucrărilor la timpul op­
tim şi în bune condiţiuni, pro­
ducţia medie la hectar a fost
bună : 2.330 kg.
Colectiviştii din Bretea Mu­
reşană adresează căduroase mul­
ţumiri brigăzii a treia de trac­
toare de la S.M.T. Dobra, con­
dusă de Vasile Herd şi combi-
nerilor Emil Sonoc şi Ion Ne-
gri.lă care au contribuit din plin
la aceste frumoase realizări.
Ing. S. TEODOR
corespondent ductivităţii muncii, reducerea cheltuielilor de ma­
tre muncitorii de nădejde de
pe acest şantier, care prin
exemplul lor personal au dus
mereu înainte desfăşurarea lu­
crărilor. au imprimat lucru­
lui un ritm viu.
La estacadă mai sînt încă
lucrări de executat. Aşa cum
ne-a spus ing. Alexandru Lu-
gojan, treburile pe acest şan­
tier sint organizate bine. oa­
menii au dorinţa fierbinte de
GH. CALINESCU
nalişti, printre care cele con­
duse de Alexandru Olaru şi
litate.
i i n a s a o « * *¦
C o n cu rsu l
b ib lio te c ilo r
3 a aee& f
s in d ic a le
© Din experienţa G.ATC. obiectiv principal al Întrece­
fruntaşe : Din cultura legu­ rii socialiste. Mici o reclama-
melor — 1.607.153 lei veni­ ţie de Ia cumpărători ; >'-'¦00000 0000,00^
turi ; © Exemplul însufleţitor al La începutul acestui an, <>
© Fiecare sală de cultură, comuniştilor ; o Consiliul regional ai sin- <>
$ dicatelor a iniţiat un con- g
fiecare spaţiu din cluburi să @ Constructori şi construc­ o curs pentru titlul de „Bi- o>
fie folosit din plin 1 ; a bliotecă fruntaşă în mun- $
ţii : Condiţii asemănătoare —
® Pe scurt de la cores­ rezultate diferite (pag. 3-a) ; 0 ca de masă cit cartea“. g
pondenţi (pag. 2-a) ; o In Valea Jiului, acest o
g concurs s-a bucurat de g
# GH. SUCIU : Calitatea — <> popularitate, cuprinzind o
4 pagini 20 bani • % toate bibliotecile sindica- $
g le. Primele rezultate sint g
îmbucurătoare. o
g In cadrul concursului, la $
o biblioteca clubului din Pe- o
trila, de exemplu, s-au in- %
g scris de la începutul anu- g
o lui 2.049 de cititori, care o
L au citit 21.204 cărţi şi bro- g
o şuri. o
0 In comparaţie cu ace- o
3 eaşi perioadă a anului tre- g
g cut, numărul cititorilor a g
5 crescut cu 413 persoane, iar a
g al cărţilor citite cu 3.434 g
o volume. De asemenea s-a o
o îmbunătăţit conţinutul ac- $
g ţiunilor de masă cu car- <>
o tea. Din cele 90 de ma- o
g nifestări cu cartea orga- g
o vizate anul acesta, nume- o
q roase au fost dedicate căr- <>
g ţilor tehnice. Dintre aces- <>
6 tea amintim recenzia o
g ,.Lupta împotriva gazelor g
o din mină“, realizată cu o
3 concursul ing. Szdbo Ni- L
g colae. La prezentarea ei au g
o participat 2.435 de mineri, o
® fiind organizată la fiecare g
!5 loc dc muncă, pe schim- o
g buri. X
Şeful de schimb Ioan Miclea III din brigada condusă de Clement Brluţ, începind cu luna O In comparaţie cu anul
iunie, extrage cărbune ăintr-un nou abataj frontal deschis in sectorul IV, mina Lonea. In luna 6 trecut, şt la biblioteca clu-
trecută, brigada a realizat un randament de aproape 6 tone pe post. g bului minier din Vulcan
g activitatea s-a îmbunătă-
> fit foarte mult. De la în-
X ceputul anului, in fişele
s in L E 71 5 bibliotecii au fost înscrişi
% 1.979 cititori, cu 1.111 mai
'¦> mulţi decit in anul trecut.
SECTOR FRUNTAŞ $ iar numărul cărţilor citi-
Âporftal mefliaîiBrgîştjlor g te se ridică la 26.642 dc
In cadrul U.R.U.M. Petroşani, în urma per­ La întreprinderea ra ­ tian, Gheorghe ilisie şi o volume, cu 15.581 mai mul- $
fecţionării numeroaselor procese tehnologice şi ională „Crişana" Brad, Vasile Vanciu, a ciopli­
extinderii metodelor avansate de lucru, în cele a fost decernat drapelul torilor Paulinii Ştefano g te decit in aceeaşi peri- X
6 luni ce s-au scurs din acest an productivi­ dc secţie fruntaşă pe şi Anghelinii Pastorcici,
tatea muncii a crescut cu aproape 9 la sută faţă primul semestru colec­ colectivul de aici a dat g oadă a anului 1961. g
de sarcina planificată. O dată cu creşterea pro­ tivului dc la cariera de peste plan în primul se­
andezit Crişcior. îndru­ mestru al anului 2.600 g Rezultatele obţinute de g
terii prime şi energie, au fost obţinute economii mat de organizaţia de tone pavele şi 6.000 to­
suplimentare la preţul de cost de 808.000 lei. partid şi urmărind e- ne piatră brută. 0 biblioteca clubului din Vul- o
xemplul minerilor f r u n ­ g con se datoresc in bună %
Tot în această perioadă au fost aplicate 23 I. FAUR 9 parte şi colectivului biblio- g
de inovaţii în procesul de producţie, obţinîn- taşi ca Alexandru Cris­
du-se economii postealculate de peste 114.000 corespondent g tecii care a organizat in %
lei. La rezolvarea unor probleme din plarful ieh- g acest an 6 biblioteci mobi- g
nic de inovaţii pe anul 1962 s-au evidenţiat ina.
vatorii Farcaş Bemetcr, ing. Dumitru Crăciun, g le şi 14 biblioteci de casă. g
Gheorghe Maghiarii şi alţii.
V in cadrul cărora au avut g
Magazin de artă populară g loc numeroase acţiuni dc g
o masă. ' 0
Dc curbul în raţiei meşteşugă­ gat sortiment de g R. BALŞAN
oraşul Alba ta­ reşti. Magazinul covoare cu moti­ g R. NICOLAE g
lia s-a deschis un este prevăzut cu ve nationale, bi­
magazin (Ir artă mobilier modern. belouri şi alte 0* corespondenţi OO
populară şi pro­ Cumpărătorii gă­ produse di tirli-
2 0 0 .0 0 0 lei e c o n o m ii duse ale coope- sesc aici un bo­ zanat. OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO
Colectivul secţiei n o ­ luna iunie valoarea !sică un sat radio.fi cat
taţie de la Uzina de
preparare a minereu­ economiilor s-a ridicat N tim ăr sp o rit dc c itito ri Zilele trecute ţăranii din sa­
la 42.000 lei. şi că rţi citite tul Boiu raionul Orăştie au
rilor din Gurabarza, trăit îm eveniment deosebit :
pe lingă depăşirea pla­ In fruntea acţiunii Faţă de anul 1960, in Dacă in primul se­ terminarea lucrărilor de radio-
nului de producţie pe raionul Alba a sporit mestru al anului 1960 ficare.
semestrul I. a realizat de reducere a consu­ cei 12.020 cititori au
mult numărul cititori­ in iubite din casele ţăranilor
pe seama reducerii murilor specifice s-au lor din sistemul aşeză­ citit 88.853 volume, în
consumurilor specifice situat tovarăşii Aurel prezent 18.347 cititori au fost instalate difuzoare.
Dobîrcău, Ilie Faur. mintelor culturale, pre­ au citit 158.086 cărţi
o economie de peste Teodor Coărin, Ioan cum şi a cărţilor citite. AVRAM PETRI C
200.090 lei. Numai in Melcliş şi alţii.
corespondent
O noua co fefă ne
Pentru o cit mai bună ser­ angajam en
vire a populaţiei, O.C.L. comerţ
mixt din Alba lulia a redeschis
în piaţa „1 Mai" localul cofe­
tăriei „Mioriţa". Noul local, com­
plet renovat, este înzestrat cu
utilaj modern şi pune în vinzare eg coi ’"i v
produse de cofetărie din cele
mai bune.
0 ooyă brigadă artistică
De cutând, in cadrul clubului Colectivul minei Uricani şi-a ducţie. Astfel, au intrat in func­ (cu 30 kg. cărbune pe post mai
muncitoresc al sindicatelor din luat pentru anul în curs anga­ ţiune citeva noi abataje ca.
oraşul Deva a luat fiinţă o meră în stratul 3 la culcuşul mult decit au prevăzut in an­
nouă brigadă artistică de agita­ jamente mobilizatoare. Minerii fals şi în stratul 8—9. gajament). La numeroase bri­
ţie. Compusă din lucrători ai au­ de aici au hotărît să dea în
tobazei I.R.T.A. din localitate, Paralel cu asigurarea liniei găzi, printre care şi la cele con­
brigada surprinde în programul acest an peste plan cel puţin de front, s-a pus accent şi pe duse de ion Niculae. (care a
său o serie de aspecte pozitive crearea condiţiilor bune de mun­
şi negative din activitatea lu­ 20.900 tone cărbune cocsificabii, că la fiecare o igadă în parte. obţinut un randament mediu de
crătorilor auto. să obţină un randament mediu In acest scop s a îmbunătăţit peste 8 tone pe post în abataj),
de 1,330 tone pe post, o econo­ aprovizionarea cu lemn. mate­ Constantin Poltoc, Constantin
mie de 0,25 lei la fiecare tonă riale şi vagonete goale. La sta­ Chiriac, Spiridon Timofte şi
de cărbune, să îmbunătăţească ţiile Balomir şi Planul V s-a
cu 0,2 la sută indicii calitativi, Stâncii Teodorescu, productivi­
să ajungă ia avansări in abataje montat cite un nou compresor tatea este in continuă creşte­
cameră de cel puţin 62 m.l. în re. Acest fapt a avut repercu­
medie pe lună etc. de 45 m.c. aer pe minut, ceea siuni favorabile asupra altor
îndeplinirea şi depăşirea rit­ Minerii din Uricani— indici de plan. Cantitatea de
mică a acestor angajamente con­ cărbune cocsificabii dată peste
stituie o cauză a fiecărui miner, în întrecerea socialistă plan în primul semestru depă­
tehnician sau inginer al minei.
Sub îndrumarea organizaţiei de ce a dus la creşterea presiunii şeşte cu aproape 2.000 tone an­
aerului comprimat in abataje şi gajamentul ce revenea minei
partid, colectivul de aici şi-a galerii, ?-a infiuţat un atelier pentru această perioadă. De a-
¦specializat In repararea rapidă semenea, economiile ia preţul
creat condiţii tot mai bune de a craterelor, troliilor şi venti­ de cost obţinute în aceeaşi pe­
muncă. Şi acest lucru n-a fost latoarelor. Datorită ajutorului rioadă se ridică la peste 1 leu
uşor. Exploatarea straielor de primit din partea combinatului, pe tona de cărbune, faţă de
cărbune la Uricani ridică se­ majoritatea craţerelor T.P.-l
rioase probleme de concepţie in au fost înlocuite cu cratere 0.25 iei cit este prevăzut in an­
S.K.R.-ll de mare capacitate. gajament.
faţa cadrelor tehnice. Principala
direcţie a muncii de conducere Acum peste 90 la sută din Realizările obţinute de minerii
tehnică s a axat pe asigurarea brigăzile de abataje şi pregă­ din Uricani in primul semestru
liniei de front, pentru realiza­ tiri îşi depăşesc ritmic sarci­ In lupta pentru Îndeplinirea şi
nile de plan. Condiţiile bune depăşirea angajamentelor luate
rea ritmică a planului şi a an­ pe care le au sint factor de in întrecere sint un rezultat al
gajamentelor. pentru a da po­ seamă in ridicarea lor. La fel eforturilor întregului colectiv,
sibilitatea tuturor brigăzilor să de importantă este însă şi ac­ un succes de seamă al muncii
obţină realizări ia nivelul ce­ ţiunea dusă pentru creşterea ni­ politice desfăşurată de organi­
lor fruntaşe. La lucrările de pre. velului de cunoştinţe profesio­ zaţia de partid de la această
gătire şi deschidere din blocu­ nale. Prin grija manifestată de mină. Felul cum s-a muncit la
rile II şi V Nord, la săparea conducerea minei şi comitetul Uricani constituie un bogat iz­
preabatajelor din stratul 8-9 au sindicatului, la Uricani, mai vor de experienţă pentru alte
fost plasate brigăzi de mineri bine de 100 de muncitori urmea­ colective miniere.
omogene, cărora li s-au asigu­ ză cursurile de ridicare a cali­
rat condiţiile tehnico-maieriale ficării in diferite meserii speci­ In momentul de faţă minerii
necesare. La orizontul 580 dc fice. Pentru brigadieri, tehni­ de aici au toate posibilităţile
pildă, muncesc brigăzile condu­ cieni şi ingineri se organizează de a munci cu şi mai mult spor.
se de şi an Maftei, Alexandru cu regularitate cicluri de confe­ in luna iulie, o dată cu intrarea
Plnzaru, Victor Cîrciumaru etc. rinţe tehnice. în funcţiune a puţului auxiliar
Deşi rezultatele pe care le ob­ la deplină capacitate, sint
ţin sint bune, ele nu se ridică Toate acestea au făcut ca create condiţiile tehnico-male-
încă la nivelul cerinţelor. Acea­ minerii să lucreze cu producti­ riale depline pentru ca toate
sta, pentru că puţul auxiliar, vitate sporită. Obţinind în me­
principalul mijloc de transport die avansări lunare în abatajele brigăzile din abataje şi de la
al acestui orizont, nu a fost dat in cameră de 65—70 m.l. pe lună pregătiri să-şi depăşească sarci­
exploatare deplină. Vina o poar­ (mai mari decit angajamentul) nile de plan, să se ridice cu rea­
ei au ajuns in primul semestru lizările la nivelul brigăzilor frun­
tă constructorii de la I.C.M.M.. la o productivitate • medie pe taşe. in acest sens au fost luate
care au întârziat nejustiîicat exploatare de 1,360 tone pe post din timp şi alte măsuri tehnico-
unele lucrări de montaj.
organizatorice. Există deci toate
Âvînd în vedere creşterea sim­ premisele ca acest colectiv h ar­
ţitoare a sarcinilor de plan de nic, recent distins cu menţiune
la o lună la alta, la Uricani s-au pe ţară pentru succesele din
luat din timp măsuri eficiente anul trecut, să obţină în al doi­
pentru deschiderea şi exploata­ lea semestru al anului curent
rea unor noi capacităţi de pro­ succese şi mai frumoase.
Ing. GH. DUM1TRESCU!