Page 34 - 1962-07
P. 34
"$ vrjîmiiTj m c m m M U L u i .V75T Nr. ?347
3»X^UC3naoi2OT'xrr?:jfWsM®^OCSii»CSiü,Xv;;,í^^v^'VX^^^7^aKí®^'3S23$ IBCîBWttÎW&iiaattJ!^^
Din c u ltu r a le g u m e lo r P e e c r a n : AGRAFA ALBA Metropol Brasilia —¦
Selecţionata regiunii
Hunedoara 4—2 (0—1)
1 .6 0 7 A 53le i v e n itu In meciul de miercuri după-
< La numai cinci kilometri de ora şui rAlba Iulia, pe malul riului 'Am- principal care colectează apa amiază care a avut loc la Hu
> /;oi, re întind ogoarele gospodăriei ag ricole colective din Miceşti. Prind' din rîul Ampoi. Pentru folosi nedoara între echipa braziliană
? pala ramură de producţie in această unitate o formează cultura legumelor. < rea intensivă a terenului, pe o Metropol şi Selecţionata regiu
; In acest an, spre exemplu, colectiviş tii din Miceşli cultivă legume pe o J mare suprafaţă cultivăm cul nii Hunedoara, oaspeţii au cîş-
P suprafaţă de 109 ha. De pe această suprafaţă ei au planificat să obţină < turi succesive. Este o metodă tigat cu 4—2, după ce în repri
y 1.607.153 lei venituri băneşti. In sco pul realizării obiectivului propus, co deosebit de rentabilă care în za 1-a gazdele au condus cu 3-0.
<f lectivişlii de aici se străduiesc zi de zi să obţină producţii mari fi de bună < anul trecut ne-a adus un venit
S calitate. Pentru a populariza experie nţa dobîndită de colectiviştii din Mi de 40.000 lei la hectar. Varza PENTRU 24 ORE
L ceşti în obţinerea de producţii spori te de legume şi în realizarea de mari< timpurie, spre exemplu, este ur
\ venituri, am solicitat tov. TEODOR OARGĂ, vicepreşedinte, să ne impar- * mată de ardei sau castraveţi, Vreme schimbătoare cu cerul va
/ tăşească unele aspecte privind aceas tă îndeletnicire la gospodăria din ^ ceapa de vinete şl ardei, iar
y Miceşli şi rezultatele pe care le ob lin colectiviştii da aici. printre cuiburile de oartofi am riabil mai mult noros ziua.
plantat varză. Faţă de anul tre Vor cădea pioi locale. Temperatura
AVW W VW cut, noi am îmbogăţit sortimen
tul de legume prin cultivarea staţionară. Ziua va fi cuprinsă între
„La noi în sat, legumicultu De altfel, grija noastră s-a verzei roşii, ţelinii, mazârii, păs- 24 şi 30 grade, iar noaptea între 10 şi
ra are o tradiţie veche. Fie Îndreptat mereu asupra obţine
care locuitor cultiva de cind rii recoltelor timpurii. Prin în- tîrnacului şi pepenilor. 16 grade. Vînt moderat cu intensificări
se ştie pe terenul ce-1 avea, sămînţări de toamnă, noi am Prin valorificarea legumelor
cîte puţin porumh şi grîu, dar scos pe piaţă unele produse temporare din vest şi nord-vest.
multe legume. Este drept însă cum ar fi salată şi ceapă verde pe pieţele oraşelor Alba Iulia,
că sortimentul era sărac, rezu- încă din luna aprilie. Zlatna, Cugir şi Abrud, noi vom PENTRU URMĂTOARELE
mîndu-se doar la roşii, vinete, depăşi cu siguranţă veniturile 8 ZILE
ardei şi varză, pe care le valo Tot pentru obţinerea unor re-
rificau pe pieţele oraşelor apro prevăzute. ®eest lucru ne va da Vreme nestabilă cu cerul variabil,
piate. In gospodăria colectivă D in e x p e rie n ţa posibilitatea să adăugăm la fon
însă, legumele au început să fie temperatura staţionară.
cultivate organizat, pe suprafe G, A. C. fru n taşe dul de bază mari suine şl să îm-
ţe din ce în ce mai mari şi pe părţim colectiviştilor importan Acest film este o producţie a vel, fratele mal tinăr al locote ampsosbămul be
baza unui asolament raţional, colte timpurii şi în cantităţi te avansuri băneşti. Ne-am pro studiourilor cehoslovace. Scenariul nentului de miliţie Janda, care Ifll
legumicultura devenind astfel sporite, avînd experienţa anului îl semnează Vladimir Stihorjik, anchetează cazul. Dar ce rol a ju
ramura principală de producţie trecut, noi am iarovizat cartofii pus, bunăoară, ca anul acesta faroslav Klima, Jiri Mareş, iar cat femeia cu agrafa albă, din fo 13 IULIE 1962
în gospodărie. Şl rezultatele pentru 12 ha. De cîtva timp am să împărţim la ziua-muncă, in regia Martin Fril. tografia găsită printre lucrurile
n-au întârziat să se arate. Le început şi recoltatul cartofilor. afara produselor agricole, si cîte lui Nikola ? Ea a fost văzută în- Programul I : 5,10 Emisiu 16.45 „Frontul păcii creşte-n lu-
gumele ne-au adus in fiecare Producţia se dovedeşte a fi deo 28,50 lei. Iată pe scurt acţiunea film ului: tr-o ambulantă sanitară, de care nea pentru sate; 5,40 Melodii mea-ntreagă“ — program de
an mari venituri băneşti. Aces sebit de bună. Pentru cele 5 va In jurul orei 12 noaptea, la ma populare româneşti; 6,10 Oîn- cîntece ; 17,15 Solişti şi forma
goane de cartofi livrate pînă în Rentabilitatea acestei îndelet gazinul universal „Astra“ dinlr-un se leagă istoria unei alte spargeri. tece;. 6,30 Jocuri populare ro ţii artistice participante la di
ta a fost de fapt motivul prin prezent, noi am şl realizat un niciri, priceperea colectiviştilor oraş cehoslovac se efectuează o Misterul se va lămuri de-abia in mîneşti ; 6,45 Muzică uşoară ; ferite Festivaluri internaţiona
cipal care ne-a determinat ca venit de peste 100.000 lei. De mare spargere. Mărfurile furate nu 7,15 Muzică de estrad ă; 7,30 le de tin e re t; 18,30 Cronica eco
acum să rezervăm culturii le la roşii, ardei iuţi şi ardei graşi noştri în domeniul grădinări sînt găsite nicăieri. Jan Nikola, şo- ! finalul filmului cehoslovac de aven Sfatul medicului: Artritele; nomică ; 18,40 Muzică de estra
gumelor o suprafaţă aproape ne-am propus să realizăm peste tului ne-au făcut ca încă de pe ferul autocamiomdui care staţiona 7,45 Salut voios de pionier; dă interpretată de orchestre de
dublă faţă de cea din anul tre 805.000 lei. acum să ne gîndim la dezvol se în acea noapte în faţa maga turi ,!Agrafa albă", cînd banda de 8.00 Muzică; 8,30 Concert de di
cut. Din totalul veniturilor pla tarea in continuare a legumicul zinului, moare, după cit se pare, hoţi va cădea in mîinile mili mineaţă ; 9,20 Muzică din opere; coarde; 19,15 Arii din opere;
nificate pentru anul în curs, Obţinerea producţiilor timpu turii. In anul ce urmează sînţem intr-un accident. 10,08 Melodii populare roml-
(1.983.663 lei), cultura legume rii am realizat-o şi prin plan hotărîţi să cultivăm legume pe ţiei. n e şti; 11,03 Muzică de estradă 19.45 Muzică; 20,15 Cîntă corul
lor ne va aduce 1.607.153 lei. tarea în cîmp a răsadului în 150 ha., să irigăm 50 ha. şi să Unităţile miliţiei îşi încep cer Filmul rulează la cinematogra de compozitori sovietici; 12,00
ghivece nutritive. Cu cele cinci extindem mai mult cultura le Program distractiv susţinut de radioteleviziunii: 20,30 Noapte
Sub îndrumarea permanentă prese ale gospodăriei am con gumelor timpurii. In felul aces cetările. Unele urme duc spre Pa- ful „Filimon Sîrbit” din Deva în Fanfara reprezentativă a (Arma
a organizaţiei de bază şi a spe fecţionat 120.000 ghivece, iar ta sîntem siguri ca veniturile tre 12—15 iulie a.c. tei •„ 12,20 Melodii din film e; bună, copii: „Huan-Tul pozna
cialiştilor, consiliul de conduce pentru sporirea producţiei am 12,40 Muzică populară romîneas-
re al gospodăriei a stabilit încă aplicat la 5-10 zile de la plan noastre vor spori continuu, că că interpretată de Tita Bărbu- şul“, poveste populară mexica
din toamnă cel mai propice tare îngrăşăminte. Ingrăşarea gospodăria noastră va deveni lesou şi taragotistul Vaslle Pe-
teren pentru legume. Totodată, am repetat-o de trei ori adml- tot mai puternică“. nă ; 20,40 Muzică de dans; 21,15
a fost stabilită suprafaţa re nistrind culturilor la primele trl-că; 13,10 Concert de p rin z:
zervată fiecărui sortiment de iecare sală de c n llu ră , Jurnalul satelor; 21,40 „Bine-i
legume. Terenul respectiv a fost două praşile azotat de amoniu. 14.00 Fantezii simfonice; 14,30
apoi pregătit prin arătura adin- flecare spaţiu dlsi c lu b u ri să fie în gospodărie“ — program de
că. Semănatul şi plantatul cul La cea de a treia îngrăşaxe am Muzică populară românească şi
turilor în cîmp au fost pregă fo lo s it d in p lin ? cîntece şl jocuri populare româ
tite în toată perioada de iarnă. folosit sare potasică (cîte un kg. a minorităţilor naţionale; 15,20
Am pregătit răsadniţele nece ® neşti.
sare, şi la momentul potrivit la 100 litri apă). Această îngră Muzică uşoară de compozitori
am însămînţat. Ne-am străduit şate am efectuat-o în .perioada In prezent, în întreaga regiu medie mai mare de 400 vizita de zile stă o garnitură 'de apa Buletine de ştiri şi radiojur
ca în răsadniţe să însămînţăm formării fructelor. ne, işi desfăşoară activitatea 19 tori. S-ar părea că aceasta se rate de filmat neîntrebuinţată, rom îni; 16,15 Vorbeşte Moscova; nale : 5,00 ; 6,00 ; 7,00 ; 10,00 ;
cit mai timpuriu pentru a pu cluburi sindicale bogat înzes iar sălile supraetajate ale clu 11.00 ; 13,00 ; 15,00 ; 17,00 ; 20,00;
tea planta în cîmp un răsad Deosebit de mult ne-a preo trate şi aproape 300 săli de cul datoreşte faptului că majorita bului „Siderurgistul“ nu pot fi 22,00; 23,52 (programul I); 12,00;
cupat extinderea irigării şi fo tură în cadrul întreprinderilor. tea acţiunilor cultural-educati folosite deoarece nu s-au luat 14.00 ; 16,00 ; 18,00 ; 21,30 ; 23,00
bine dezvoltat. losirea culturilor succesive. In din timp măsuri pentru dota (programul II).
prezent irigăm 36 ha. Irigaţia o La Hunedoara funcţionează 5 ve ar fi organizate de către co rea lor cu mobilier.
facem natural, printr-un canal cluburi, o casă de cultură şi mitetul sindicatului C.S.H. mai ¦' s n i m o n
aproape 50 săli de cultură. Şl la clubul de la I.C.S.H. sînt
Dintre acestea, 2 cluburi („Si- mult în sălile de cultură din ca zile cind sălile de lectură şi bi 13 IULIE 1962
derurgistul“ şi „Bluming“ ) şi 35 drul secţiilor, la club fiind pro blioteca stau închise, în vreme
:® = săli de cultură sînt organizate gramate doar manifestări cu ce cititorii aşteaptă afară (în DEVA: învierea (seria l-a ORAŞTIE: Gardianul — cine
în cadrul secţiilor Combinatu larg caracter de masă. Realita după-amiaza zilei de 6 iulie şi şi a Il-a) — cinematograful „Pa matograful „V. Roaită“ ; 60 de
Pe scurt de la corespondenţi lui siderurgic. Numai clubul tea este însă alta. Dacă la une dimineaţa zilei de 7 iulie), iar tria“ ; Agrafa albă — cinema sile în nordul Asiei şi prin Car-
„Siderurgistul“, cea mai moder le săli de cultură ca cele de la la casa de cultură materiale cul tograful „F. Sîrbu“ ; Culi paţii răsăriteni —• ciiiematogra-
® Zilele trecute, un grup de al bibliotecii se ridică la circa nă unitate de acest fel din Hu O.S.M. I şl II, bateriile de cocs turale (tablouri, instrumente sele varieteului — cinema ful „Flacăra“ ; Nu vreau să mă
II st'udenţi şi 3 cadre didactice 15.000 volume. (R. NICU). nedoara, dispune de un spaţiu şl de la secţia reparaţii electri muzicale etc.) zac în biroul di tograful „Grădina de vară“ ; însor — cinematograful „Gră
de la facultatea de geochimie de 11 săli (inclusiv holurile pen rectorului, In loc să fie folosite. HUNEDOARA: Urme tăcute — dina de vară“ : SIMERIA : Re
din Iaşi a vizitai întreprinderi ° De curînd, la clubul minier tru expoziţii), care ar putea în ce au loc diferite acţiuni cu re Faţă de această situaţie, condu cinematograful „Victoria“ ; Alo?
le din Gurabarza, într-o excursie registra prin participare la di gularitate, în majoritatea celor cerile cluburilor şi sălilor de gele Neapolului — cinematograf
de practică. (P. JURJ). din Lupeni s-a deschis o inte ferite acţiuni o frecvenţă, de lalte săli de cultură acestea au cultură amintite trebuie să ia Aţi greşit num ărul! — cinema ful „I. Pintilie“ ; HAŢEG: Că
resantă expoziţie cu lucrările aproape 2.000 vizitatori. Sălile un caracter sporadic, fiind să măsuri pentru folosirea mai ju
0 La căminul cultural din Co- de spectacole, cu cîte o singură race în conţinut. La clubul „Blu dicioasă a spaţiului pus la dis tograful „Stadion Corvinul“ ; luţul cocoşat — cinematograful
roeştf, oraşul regional Petroşani, practice executate de elevii şco reprezentaţie organizată zilnic poziţie, precum şi a materiale
au avut loc în funa trecută 5 lii profesionale din localitate. (filme, spectacole muzicale, de ming" sint săli care stau zile lor culturale, prin includerea în SEBEŞ : Poveste sentimentală — „Popular“ ; BRAD : Dragostea
conferinţe pe teme ştiinţifice şi Se remarcă în special expona teatru, concursuri de masă etc.), întregi închise, fără activitate, planurile de activitate a unor cinematograful „Progresul“ ; in lui Alioşa — cinematograful „St.
politice, la care au participat iar la clubul „Siderurgistul", acţiuni interesante, bogate in roşie; LONEÂ: Pescuitorii de
peste 900 cetăţeni. Cu mult in tele executate de elevi sub în ar putea îngloba această cifră. manifestările care au loc de conţinut, care să atragă un nu noaptea de ajun — cinemato bureţi — cinematograful „Mi
teres au fost urmărite conferin drumarea maiştrilor de practi multe ori abia întrixnesc cîteva măr sporit de vizitatori din rîn- graful „M. Sadoveanu“ ; PETRO
ţele ţinute de tov. Dijmârescu Din păcate însă, la ora actuală, zeci de spectatori, dintr-o slabă rdul maselor largi de oameni ai
Dumitru, Toina Lbcia şi Popa că Buric Gh., Papkc Stan şi preocupare pentru mobilizare. muncii. Hunedorenii sînt dornici ŞANI : Anii fecioriei — ci nerul“ ; TEIUŞ: Romeo, Julie-
Ana. (N. RANŢA). Gado luliu (M. ClNCOEA). însumînd spectatorii din sala Üe a participa la cit mai multe
La acelaşi club, holurile, care ar nematograful „Al. Sahia“ ; în ta şi întunericul cinemato
• Biblioteca clubului minier ® Formaţia de artişti amatori mare, participanţii la diferite putea găzdui lunar sau chiar bi spectacole şi alte activităţi cul toarce-te — cinematograful ,J graful „V. Roaită“ ; ZLATNA :
a spitalului de copii din Pîclişa lunar expoziţii, de luni de zile Noiembrie“ ; ALBA IULIA : Mai Zece paşi spre răsărit — cine
'din Vulcan a fost dotată în acest consfătuiri de producţie sau nu sînt folosite (exceptând turale interesante. Această do matograful „M u n c ito r u lIL IA :
a prezentat în aceste zile un ci culoarul sălii de spectacole re tare ca uraganul — cinemato
an cu peste 3.000 cărţi noi. Ast clu de 5 spectacole la Haţeg, To- cursuri profesionale, inclusiv ci rinţă trebuie îndeplinită ! graful „Victoria“ ; înotătorii — Moment periculos — cinemato
teşti, Baru Mare şi Demsus. Cu zervat pentru expoziţia perma cinematograful „23 August“ ; graful „Gh. Doja" ; APOLDUL
fel, In prezent, forid'ul general titorii bibliotecii şi amatorii de nentă „Zborul omului în Cos I. STRAUŢ Nu aştepta luna mai — cine DE SU S: Fii fericită A n i! —
acest prilej şi-a'u dat concursul mos“ — care a,r trebui comple
corul, echipa de dansuri şi for jocuri sportive, nu se poate tată şl îmbogăţită). De aseme matograful „Grădina de vară“ ; cinematograful „23 August“. ,
maţiile de solişti vocali, muzicali nea, la clubul „Bluming“ de luni =m~
şi instrumentişti. (I. POGOR). ajunge la o frecvenţă zilnică
Praga
iKEjawojHiUTSOTsr/rrEa»s
Muncitorii din G. A. S. Alba L a G . A . S . A lb a Iu lia (Astfel, la sectorul zootehnic, în regiunea Hunedoara
Iulia se străduiesc să smulgă muncitorii au obţinut in cele 6
pământului rod cit mai bogat, Comitetul sindicatului să acorde luni din acest an rezultate fru In cadrul schimburilor culturale pc pfogram, prezentat sub o formă ori
să obţină producţii sporite atît N moase : 1.800 litri lapte pe cap care ţara noastra le are cu celelalte ginală, inovatorie, este acompaniat şi
din sectorul zootehnic cit şi din s n a i atenţie întrecerii de vacă furajată. Vizitînd însă ţări din lagărul socialist, artiştii de sincronizat cu un concert de muzică
viticultură. Concludente sint in grajdurile se poate observa că circ şi varietăţi din R.S. Cehoslovacă uşoară cu cele mai noi melodii din
acest sens frumoasele angaja soci în unele sectoare curăţenia lasă vor juca în regiunea H unedoara; la R.S. Cehoslovacă.
mente ce au fost luate la în mult de dorit. Dacă activitatea Deva între 14—17 iulie, iar la Hune
ceputul campaniei agricole de şi se trasează sarcinile pentru a de timp ceva mai mari, deşi ţile de reducere a preţului de muncitorilor din acest sector şi doara între 19—24 iulie 1962. Spectacolul va avea loc într-o în
primăvară. Astfel, brigada de doua zi. muncitorii s-au angajat şi în în cost etc. E’oaia volantă dacă ar a zootehnicianului Octavian căpere de 2.000 locuri numerotate, ce
cîmp condusă de Teodor Dăian treceri individuale. Responsabi exista, ar puţea contribui atît Fiu cus ar fi fost mai des con Programul „Cehoslovenske Atrakce“, se va monta în fiecare oraş cu oca
s,-a angajat să depăşească pro Gazeta de perete a gospodă la comisiei, tovarăşa Viorica Ma la răspîndirea în mod operativ trolată şi s-ar fi luat atitudine interpretat de cci mai buni artişti de
ducţia planificată la hectar cu riei popularizează decadal reali tei, nu a luat măsuri de organi a metodelor înaintate de mun faţă de unele lipsuri ce se mal circ şi varietăţi ai Circului Central zia turneului. La Deva, acesta se va
100 kg. la grîu, 150 kg. la orz, zările muncitorilor precum şi zare a muncii comisiei şi nu a că cit şi ia popularizarea frun manifestă aici, desigur că pe din Praga, cuprinde interesante acro
300 kg. la porumb, 2.000 kg. la metodele de muncă cele mai controlat cum îşi îndeplinesc taşilor, vnobilizînd pe muncitori lista succeselor s-ar fi putut În baţii pe biciclete, echilibristică pe sîr- monta în faţa stadionului, iar la Hu
cartofi şi să realizeze economii bune folosite de brigăzile frun membrii comisiei sarcinile ce ie la îndeplinirea sarcinilor în tim scrie rezultate şi mai bune. mă, jonglerii originale, dresuri de po
în acest an în valoare de 10.000 taşe. Pentru întărirea continuă au. Membrii comisiei care răs pul cel mai potrivit, pentru ob rumb?!, lei, urşi, clipi etc. Tţitre"«! nedoara în Piaţa centrală.
lei. Brigada din Berghin condu a atitudinii socialiste faţă de pund de organizarea şi urm ări ţinerea de recolte bogate şi eco Dacă organizarea şi urm ări
să de Emil Gligor a chemat la muncă, organizaţia de partid rea întrecerii socialiste la brigă nomii. rea întrecerii socialiste ia Q.A.ş. In fo to : Un aspect din programă
întrecere toate brigăzile vitico acordă atenţie muncii politice zile îndepărtate de centru Alba iulia mai laşă de dorit, sa
le pentru executarea de cea mai de masă. Astfel, agitatorii sînt (exemplu Berghin), nu sînt con Dar de acest lucru nu s-a ocu datoreşte şi faptului că tovară circului
bună calitate şi la timpul optim periodic instruiţi în vederea des trolaţi şi îndrumaţi în activita pat nimeni, cum nimeni nu se şii de la Consiliul local al sin
a tuturor lucrărilor, depăşirea făşurării unei activităţi politice tea lor, deoarece nici unul din ocupă de afişarea unor grafice dicatelor din Alba Iulia nu i-au
planului la producţia de stru vii. La sediul brigăzilor este or tre membrii comisiei sau ai co care să urmărească operativ re ajutat la timp şă-şî lichideze
guri cu 1 la sută, realizarea de ganizată agitaţia vizuală con mitetului sindicatului nu s-au zultatele brigăzilor. Cu alte cu lipsurile arătate, nu l-au mobi
economii în valoare de peste cretă, iar gazetele de perete deplasat în acest an în afara ra vinte, întrecerea socialistă la lizat şi îndrumat in suficientă
5.000 lei etc. tratează în articolele lor pro G.A.S. Alba iulia decurge mai măsură, De asemenea, nici bl-
bleme legate de îndeplinirea la zei oraşului Alba Iulia pentru a mult de la sine, în virtutea ela roul organizaţiei de bază nu a
Comitetul sindicatului a orga timp şi în cele mai bune condi nului cu cave. muncitorii luptă urm ărit modul în care sînt tra
nizat mai bine întrecerea socia ţii a sarcinilor de producţie. face acest lucru. Chiar dacă peptru îndeplinirea angajamen duse în viaţă măsurile elabora
listă în care sînt încadraţi 96 unii dintre aceştia şi-au mani telor. Comitetul sindicatului şl te de organizaţia de partid cu
de muncitori permanenţi. între Dar, faţă de sarcinile ce le are, comisia întrecerii socialiste se oc-azia adunării generale din
cerea este urmărită după rezul comitetul sindicatului şi comi festat dorinţa de a vizita briga rezumă la evidenţierea unor re luna mai, cind a fost analizat
tatele lunare — la lucrările de sia care răspunde de urmărirea felul cum comitetul sindicatu
cîmp — cînd au loc consfătuiri şi desfăşurarea întrecerii socia da din Berghin sau alte brigăzi, zultate obţinute (şi asta la in lui urmăreşte întrecerea socia
de producţie. In cadrul acestor liste nu şi-au făcut pe deplin listă.
consfătuiri se analizează situa datoria. Această parte negativă conducerea G.A.S. nu i-a spri tervale rare de timp), în loc
ţia producţiei pe brigăzi, se sta se datoreşte în primul rînd su Acum, în campania 'de vară
bilesc fruntaşii şi sînt populari perficialităţii cu care este pri jinit în privinţa mijloacelor de să fie organizatorul întrecerii. cînd se cere ca lucrările să fie
vită sarcina de organizare şi u r executate cit mai repede şl bine,
zate metodele lor bune de mun mărire a întrecerii socialiste de locomoţie. Mai mult decît atît, faţă de organizaţia de partid trebuie să
către factorii amintiţi. Membrii ja măsuri pentru ca întrecerea
că. Pe baza planului de muncă Din cauză că membrii comi unele lipsuri care se manifestă socialistă sa fie mal bine orga.
comisiei nu ţin legătură între ei
se urmăreşte cum s-au îndepli siei nu lucrează după un plan pe teren în activitatea unor sec UJzaţă şl urm ărită de către co
şi acţionează (dacă se poate misia însărcinată cu această
nit sarcinile şi angajamentele bine chibzuit, schimburile de ex toare sau brigăzi, comitetul sin. muncă. Tovarăşilor care au res
vorbi despre aşa ceva) indivi ponsabilităţi în cadrul acestei
luate, acordîndu-se atenţie ca perienţă între brigăzi se fac doar dictatului şi comisia de Întrecere comisii trebuie să li se arate
dual şi la întîmplare. Ca urma importanţa misiunii lor şi să fie
lităţii lucrărilor executate. lunar, la consfătuiri. Pînă în nu fac aproape nirnie, Aceasta traşi la răspundere dacă nu îşi
re, întrecerea socialistă este u r
Sarcinile de producţie sînt de prezent nici un şef de brigadă poate duce la concluzia că or îndeplinesc cii conştiinciozitate
mărită pe brigăzi la intervale sarcina.
falcate pe zile pentru fiecare nu a vizitat altă brigadă pen ganele amintite nu cunosc rea
D. CRIOOVEANU:
brigadă şl om în parte. In ca tru a vedea concret, la faţa lo litatea de pe teren, mulţumin-
drul brigăzilor, în fiecare sea cului, cum este organizată mun idu-se cu studierea rapoartelor;
ră, se face analiza realizărilor ca, cum sint folosite posibilită