Page 35 - 1962-07

Nr. 2347 DRUMUL 'SOCIALISMULUI 1&«. 8

Exemplul însufiefitor al comuniştii®!* Il© s â ® c k ş S t r a ls im d

1Fabrica „Vidra" din Orăşlie nu ncre şi reparaţii. De la un timp cui în rîndul fruntaşelor. In urmă­ ş l « s t M€Mt c a n a l

are un colectiv prea mare. Ca in însă, avem mai putină treabă cu toarea lună (febmarig), d? exemplu, Uri vîrtţ rece din­ Urmărind îndea­

î orice parte însă, fi aici, în fruntea maşinile lor... cu o depăşire a planului de 7 la spre nord-est, un cer de A. VELA proape traseul viito­
întrecerii socialiste, a luptei pentru sulă, a luat-o înaintea multora din de plumb şi o mare rului cana) naviga-
îndeplinirea sarcinilor de plan sini Intr-adevăr, tovarăşii amintiţi Ş> brigadă, reuşind ca în luna mai să mohorîtă, cenuşie Corespondentul Agerpres la Berlin bil, trecem prin oră­
mulţi ca ei, unntnd exemplul
—_

membrii si candidaţii de partid. Fie comuniştilor şi aplicînd în practică atingă o depăşire de 15 la sută, — o vreme nu tocmai potrivită pentru şelul Ribnitz, pe o şosea asfaltată care

că intri în secţia argăsitoric, înno­ cele învăţate la cursul de ridicare cea mai aproape de a şefei de bri­ o călătorie pe litoralul Balticii. Uiţi străbate o fîşie de pămînt lată de nu­

bilare sau src(ia vînat, daca te in­ a calificării, au început să studieze gadă, carc-şi depăşise planul cu 23 însă repede toate aceste neplăceri, căci mai 300-400 metri spre Darşs. In apro­

teresezi de fruntaşii locului de mun­ mai bine maşinile la care lucrează, la sută. te laşi furat de panorama înnoirilor cu piere se găseşte o rezervaţie — o pă­

că. secretarul organizaţiei de bazo să le cunoască bine şi să le îngri­ Secţiile argăsitoric şi înnobilare care te întîtnpină Baltica. dure seculară care se opreşte la faleza

sau maistrul secţiei respective. îli vor jească cu alenlie. Nu s-au oprit nu­ fac parte din acelaşi sector. Planul Călătoria începe din golful Breitling, înaltă şi abruptă a mării. An de ari

vorbi cu căldură despre comunişti. mai aici- Mul(i dintre ei, ca ur­ este acelaşi Datorită interesului tu­ care adăposteşte portul Rostock. Timp valurite mării lovesc ţărmul şi-i smulg

— Avem mulţi membri si candi­ mare a preocupării comuniştilor, au turor lucrătorilor care s-au străduit de sute de ani, semnul de recunoaştere cîtiva metri de pămînt. Dar ceea ce
daţi de partid — spun cu mîndrie cerut să fie primiţi în rindurile can­ sa nu rămână, în urma fruntaşilor al acestui vechi oraş a fost „Petri Tor“, marea distruge într-un loc, reface în
Petru Păvăloi, secretând organiza­ didaţilor de partid. Acum, Augus­ din sector, a comuniştilor, în semes­ turnul de pe care farul călăuzea noap­ altul. Kilometri de grinduri — nisipuri
ţiei de partid. Şi. ceea ce ne bucu­ tin A'chim si Glieorghe Comşa, de trul carţ a trecut, aici au fost pre­ tea pe marinari. Astăzi, vestitorul por­ purtate de valuri şi aşezate în fîşii pre­
ră este că tn/i îsi îndeplinesc cu exemplu, fac parte din rîndul can­ lucrate peste plan 734 m. piei înno­ tului Rostock este, încă din depărtare, lungi formînd peninsule — caracterizea­
cinste sarcinile atit în producţie, cît didaţilor de partid, iar Glieorghe bilate ps blană. 3.338 buc. piei „Ca­ o uriaşă macara-funicular — simbolul ză această regiune pitorească de coastă.

si pe linie de organizaţie... Toma îşi strînge recomandările ne­ racal", 550 m.p. piei „Cromate“ ctc, Ttnărul Martin Ambruş, strungar la U.R.U.M. Petroşani îşi nou, socialist, al şantierului naval din Tot drumul spre Stralsund duce prin
Exemp'e frumoase de muncă au Warnemünde, cel mai mare din R. D. mici aşezări pescăreşti. înainte vreme
Dar, să facem cunoştinţă cu cîtiva cesare pentru a. cere primirea in depăşeşte lunar planul in w e dle cu 40 la sută, executind Germană, construit după eliberarea tă­ aici domneau ignoranţa şi mizeria. Ur­
dintre ei. In secţia argăsilorie, de rindurile candidaţilor. dat şi lucrătorii secţiei vînat, unde rii de sub jugul fascist. Pe şantier, mele lor se mai văd pe alocuri: căsuţe
majoritatea fac parte din rîndul totodată lucrări de bună calitate. ____ un nou vas — un cargobot de 11.000 acoperite cu trestie. Dar alături de ele
pildă, lucrează trei brigăzi. Respon­ Spre deosebire de secţia argăsi- membrilor şi candidaţilor de partid. tone — este pregătit pentru lansarea au apărut clădiri noi. Pescarii lucrea­
Printre ei, Paraschjva Golea. Elena la apă. Pe macaraua funicular alunecă ză în cooperative. Ei dispun de o ade­
sabilii de brigăzi: Ion Ivă- torie, la înnobilare lucrează numai Paşca, Maria Olteana şi alţii. una după alta piese şi diferite părţi vărată flotilă cu care se avîntă departe
metalice pe care îndemânaticii maca­ în largul mării.
resett, si Romulus Banca suit femei. Şi aici, animatorii întrecerii, Rezultatul muncii colectivului sec­ C ^ a sia e m i d e i ţ a d e f d e ragii le aşează parcă în mîinile mon-
ţiei vînat se concretizează in cele tatoriîor. Intr-un deceniu, ia Warne­ Stralsund, ca şi Rostock, sînt oraşe
membri de partid. Au fost. numiţi cei care militează pentru bunul peste 74.000 bucăţi piei vînat divers münde au fost construite 90 de nave. străvechi. Vîrsta Stralsund.ului este
pe care le-au prelucrat peste plan. In acest port nou ai Rostock-ului, cu trădată de faţadele unor case care mai
responsabili de brigăzi, pentru pri­ mers al fabricii, sînt comuniştii. Din clauza unui deranjament, Apoi au fost împărţite sarcini forfota lui neobişnuită, vizitatorul se poartă inscripţii c a : „Handeishaus —
Eforturile întregului colectiv din curentul pe cablul subteran a concrete pentru fiecare electri­ află în faţa „marii ferestre" a R-D.G- 1628“ (Gasă comercială—1628).
ceperea lor in meserie, pentru spi­ Exemplul comuniştilor Dorina Şugar, fabrică în fruiite cu comuniştii, se fost întrerupt. Funcţionarea cian. spre restul lumii. Vorba ţi se pierde în
desprind mai ales din depăşirea sar­ pompelor pentru apa industria­ vuetul zecilor de macarale. De pe car- Multe furtuni au trecut peste acope­
ritul organizatoric fi de răspundere responsabilă de brigadă. Aurelia cinilor de plan ce le-au avut pe lă la Uzina de preparare din Pornind tîrîş pe canal, cu gobotul „Schwerin“, tocmai sosit din- rişurile lor ţuguiate, dar cea mal grea
semestrul 1. Astfel, producţia globa­ GurabaTza, Flotaţie şi E.M. Bar­ lămpile aprinse, neobosiţii elec­ tr-o cursă lungă, se descarcă zahăr dintre ele a fost cea stîrnită de răz­
dezvoltat de care au dat dovadă. Sculeanu, muncitoare şi a altora, lă a fost depăşită cu .9 la sulă, pro­ za era ameninţată, Se primea tricieni şi-au Început misiunea. nerafinat din Havana şi se încarcă boiul iui Hitier. Oamenii şi-au refăcut
ducţia marfă cu 3 la sută, iar pro­ curent doar prin cablul de re­ După un timp, vocea electri­ mărfuri destinate unor ţări din Africa. casele, urnite chiar, aşa cum au fost,
Exemplul lor de muncă fi de viată care respectă fazele de lucru şi ele ductivitatea muncii a crescut cu 6 ^ cianului Gabor era auzită de Printre baloturi, lăzi şi grămezi de în pretenţiosul stil barock nord-ger-'
la sută. Ceea ce confirmă mai bine { zervă. Dacă şi acesta se defec­ toţi cei care porniseră în cău pieşe turnate, care dispar în cala vasu­ man. Viaţa şi-au reconstruit-o însă alt­
este urmat de majoritatea muncito­ singure îşi controlează calitatea lu­ strădania comuniştilor, a întregului * ta ? însemna că aceste între­ tarea defecţiunii. lui, se află şi un pian cu destinaţia fel. Mai hună şi mai frumoasă. Au aşe­
colectiv, este faptul că paralel cu prinderi vor trebui să-şi între­ Ghana. In ultimii zece ani, vase cu pa­ zat-o pe făgaşul socialist.
rilor din brigăzi. Şi nu este vorba crului excutat, a fost urmat de toa­ creşterea producţiei, s-a îmbunătăţit — Am g ă sit! Am g ă sit! strl vilionul R. D. Germane au ancorat în
rupă activitatea pentru un timp ga ei. Toţi au venit lingă el să-l 307 porturi din 64 de {ări ale lumii. In anii puterii populare industria
numai de disciplină, de folosirea te muncitoarele din brigadă. Iată un şi calitatea şi s-a redus preţul da ce nu putea fi stabilit imediat. ajute. In mai puţin de o oră, Straisund-ului a crescut. Acest oraş a
lucrul a fost terminat. Curen­ ...Poţi umbla kilometri întregi pe devenit al treilea port ca mărime al
timpului de muncă, ci fi de răs­ exemplu, linăira Maria Belea, este cost. Numai la pici înnobilate pe Se simţea deci nevoia unei in­ tul a fost redat beneficiarilor cheiuri, fără să găseşti un colţ liniş­ R. D. Germane. La şantierul naval de
tervenţii sigure şi rapide. prin cablul subteran. Cei care tit : a ici ancorează nave venite din Iu- aici, frate mai mic al celui din Ros-
punderea cu care lucrează, de ridi­ astăzi o muncitoare harnică, price­ dermă planul produselor de cali­ aşteptau nerăbdători cu mîinile inea întreagă. Noul port va fi complet fock, se construiesc vase pescăreşti,
— Miine e zi de duminică. pe manete, introducerea curen­ terminat în 1965 şi atunci capacitatea nave speciale pentru pescuit ta’ tropice
carea continuă a nivelului lor po- pută. A fost un timp însă cînd nu tatea l-a a fost depăşit cu 8,6 la tului în circuit, le adresau nu­ iui — eare este astăzi de 4 milioane şi macarale plutitoare. Dimineaţa, cînd
. Jitie şi profesional. Cînd Ion folosea în întregime timpul de lucru Deci nu se lucrează. Fu zic, to­ mai cuvinte de laudă. „Sint oa­ tone, cît era prevăzut pentru 1963 — te Iaşi furat de forfota străzilor, cînd
sută. Preţul de cost pe 5 luni a tuşi, ca noi să lucrăm- Cine vrea meni de nă.dejde electricienii ya fi de 7 milioane tone. Recent a fost sirenele uzinelor lansează chemarea zo­
Ivănescu şi Romulus Bunea s-au irosindn-l în discuţii. Nu mai de­ să vină? La întrebarea şefului noştri“ îşi spuneau ei... rilor, îţi vine fără să vrei în minte ta­
fost redus cu 2,89 la sulă faţă de dat în folosinţă bazinul „B“ al portu­ bloul idilic păstrat în berăria din ve­
înscris la cursurile de ridicare parte, în luna ianuarie a acestui an, de echipă Nicplae Măteieş, au PAVEL JURJIŢA
din această cauză nu şi-a îndepli­ 1,27 cît era planul. lui cu un chei şi un antrepozit. După chea primărie; un lan de orz, un cat şi
a calificării, ci au fost urmafi şi da nit planul decît în proporţie de 98 răspuns toţi electricienii. corespondent
Cifrele demonstrează că munca în­ De obicei, duminica somnul a cum ne informează un tinăr betonist, o moară de vînf. Iar dedesubt scrie :
tovarăşii lor de muncă. la sută. Tovarăşele de muncă, şefa sufleţită a comuniştilor care reuşesc In frunte
mai „lung“, dar harnicii elec­ cu deputatul mai trebuie construiţi 400 metri de „Frumoasa ţară a Mecklenburgttlui“.
Acolo, ca. şi Ia locul de muncă, brigăzii, au stat de vorbă cu ea. să atragă în lupta pentru îndepli­
tricieni Cornel Gabor, Iosiî Chei şi atunci vasele uriaşe de cîte 10— Aşa arăta ea pe timpuri, cînd junkerii
s-au străduit să-şi însuşească mate­ Apoi cînd a văzul graficul pe care nirea planului întregul colectiv, va Wander şi Iosiî Morar s-au pre­
rialul predat. Drept urmare, acum, ea apărea rămasă în urmă (9S la 15.000 tone vor avea loc suficient chiar stăpîneau ţara întreagă. Marii moşieri
cu tofii îşi îngrijesc mai bine ma­ sută clin plan), iar Dorina Şugar, avea în viitor rezultate şi mai fru­ zentat la datorie, aşa cum sta­
Aurelia Sculeanu, Ana Udrea şi toate biliseră în ziua precedentă. Mai să... „danseze". Portul are nevoie de s-au plînş împăratului cînd au aflai de
moase, toţii s-au sfătuit asupra felu­
şinile, execută lucru de calitate. celelalte cu depăşiri de 1-3 la sută, lui în care trebuie să se des­ „respiraţie", spune şeful lucrărilor. proiectul construirii primei linii de cale
R. BUDIN făşoare depistarea defecţiunii.
— înainte, spun mecanicii de linie, să plîngă nu alta. De atunci, de la Trebuie deschise :. artpre, Se constru­ ferată. Ei s au plîns şi atunci cînd a
ieşte o reţea feroviară de 180 de km,
la maşinile tovarăşilor Augustin maşina ei urmărea cu atenţie cum inceppt construcţia primei fabrici. Lor
şi o autostradă, car? vor legq portul
A chim, Glieorghe Comşa, Gheorghc lucrează comunistele, celelalte tova­ da interiorul ţării. le trebuiau Mecklenburg „nealterat“ —
fără drum de fier şi tară învăţători la
7 orna şi ale altora, aveam de lucru răşe de muncă. A observat că ele Construcţia cea mai importantă va
saie, fără clasă muncitoare şi idei re­
nu glumă. Uneori maşinile erau nu se pierd în discuţii, că îşi or­ fi însă noul canal navigabil, care va
voluţionare. Numai aşa putea asigura
oprite din producţie pentru întrefi- ganizează bine locul de muncă. A iega Warnemünde de Stralsund. Por­
acest ţinut rezerva de came pentru tu­
făcut şi ea Ia fel. Rezultatul este nind din gura golfului Breitling, ca­
nul imperial, iar mai ţîrziu, pentru tu­
că Maria Belea, de atunci n-a mai nalul va brăzda uscatul spre nord-est, nul hiţlerist. Dar junkerii nu au reuşit

Informaţil de partid rămas sub plan. Dimpotrivă a tre- pentru ca după o cale do 20 de kilo- să oprească îri loc roata istoriei.

Se întăresc rm d u riie' Condiţii asemănătoa'ir[ eo EE23 Drumul ce face legătura în­ metri să intre în golful Sanier Bodden, In anii puterii populare, regiunea
Tp tre cătunul Goşa, satul Ţărăţel,
organizaţiilor de bază şi şoseaua asfaltată Brad — Gu­ să iasă apoi din acest goif în dreptul Postock a cunoscut un puternic avi.it
rezultate diferite rabarza, deseori era impracti­
In recenta adunare generală cabil din cauza eroziunilor. Ce­ regiunii celei mai nordice a R.D. Ger­ industrial. S-a dezvoltat o industrie
a organizaţiei de bază P. M. R. In oraşul Simeria constructo­ Şi dacă la acestea mai adău­ neritmice şi a slabei organizări tăţenii insă n-au permis ca
cun sectorul Şteampuri de la Uzi­ rii şantierului T. R. C. H. din găm entuziasmul cu care lucrea­ a muncii s-au ivit deficienţe. această stare de lucruri să con­ mane, Darss, şi să-şi continuie drumul, navală care livrează 78,5 ia sută din
na de preparare Gurabarza, s-au Orăştie îşi desfăşoară activita­ ză aici echipele conduse de Si- Astfel, de cîteva zile blocul punct tinue mult timp. Mobilizaţi de
pus în discuţie cererile de p ri­ rnion Nitsch, zidar-tencuitor şi cu 20 apartamente stă la uiţi-, deputatul loan Dolga, mai mulţi trecînd pe lingă nenumărate insule, pe­ întreaga producţie a acestei ramuri din
mire în rindurile candidaţilor tea la două puncte de lucru. Se losif Lipart, dulgher, se poate cetăţeni din Goşa, printre care
de partid ale electricianului loan lucrează in centrul oraşului la explica faptul că lucrările pre­ mul etaj din lipsă1 autocranului multe femei, au efectuat lucrări ninsule şi golfulcje, pînă la Stralsund. R. D. Germană. Vapoarele sub pavi­
'^ftiarcu, lăcătuşului Selejan construcţia a două blocuri cu zintă toată garanţia că se vor care să încarce fişiile prefabri­ de reparare a drumului pe o lun­
Xdri'an, inginerului Minciunescu un total de 44 de apartamente încadra şi în continuare în gra­ gime de aproape 1 km. La inter­ Lungimea totală a canalului va fi de lionul R. D. Germane lansate la Ros-
lîarion precum şi cererea de pri­ fic. cate de pe rampa de descărca­ secţia cu soseaua asfaltată, fiind
mire în rindurile membrilor de şi lingă depoul de locomotive la re a staţiei C.F.R. şi să le aducă acolo şi staţia de autobuze, s-a aproximativ 00 de kilometri. toek Stralsund, VVismar, brăzdează
partid a tov. Tudorel Tiberiu. construcţia fabricii de pline. In timp ce lucrările de la fa­ amenajat un frumos parc In
Asşj cum a reieşit din discuţiile brica de pîine se desfăşoară în Ia bloc (cale de cca. 2 km.). această acţiune s-au evidenţiat multe mări şi oceane ale lumii.
purtate, atit tovarăşii care au Cele două puncte de lucru sînt bune condiţiuni, la blocuri ele In ritm de melc merg şi lu­
cerut primirea în rîndul eandi. situate la mică distanţă unul de merg într-un ritm nesatisfăcă- tovarăşele iliana Achim, Vaieria
daţilor de partid cît şi tov. Tu­ celălalt. Totuşi, rezultatele pe crările la blocul bară cu 24 de
dorel Tiberiu, sînt fruntaşi în care le obţin sînt diferite. C onstructori apartamente. Aici lucrările sint Mateiş, Vaieria Dolga, Doina
producţie şi în munca obşteas­
că, oameni de nădejde, care de­ La fabrica de pîine lucrările şi c o n s t r u c ţ ii de săptămîni de zile în faza de Jurca, Emilia I-Iuieţ, Vaieria Cor
pun strădanie pentru traduce­ montare a cofragului şi încă nici şi altele.
rea în viaţă a hotărîrilor parti­ au început în prima jumătate a acum nu sînt gata deoarece la
dului şi guvernului nostru. lunii aprilie. Lucrările sînt con­ J. PAVEL
duse de meşterul Aurel Gîţ. Deşi eie lucrează doar un singur dul­
au existat unele greutăţi in ce gher şi doi muncitori necalifi­ corespondent
caţi. La aceasta se mai adaugă

Adunarea generală a organi­ priveşte buna desfăşurare a lu­ tor. Deşi s-a stabilit un grafic şi slaba preocupare pentru asi N ici o reclamaţie
zaţiei de partid a votat în una­ crărilor, datorită măsurilor lua­ în desfăşurarea lucrărilor, ast­ gurarea materialelor necesare ?
nimitate primirea lor în rîndu- te de meşterul lotului, s-a reuşit fel ca cele două blocuri să fie Ritmul de lucru la cele două
rile partiduluj. să se încadreze în bună parte terminate in cinci luni de zile, blocuri este nesatisfăcător de. de la cum părători
în grafic. In mod deosebit s-a este pe departe de a îi respec­ oarece nu s-a aplicat lucrul în
!MIHAI SUSAN tat. In primul rind aici au exis­ lanţ. In timp ee blocul punct —- Nu s-a primit nici o re- Cu însufleţire participă la capătul benzii, la produsul
simţit lipsa de dulgheri, fapt ce tat încă de la început unele a ajuns la ultimul pianşeu, blo­ clamaţie. Toate produsele noa­ cursurile de calificare şi tova­ finit. Biroul organizaţiei de
corespondent a întîrziat cu cîţeva zile lucră­ greutăţi legate de proiectare. cul bară este de abia la parter. stre au fost apreciate ca fiind răşele Ana Manăroşca (secţia bază al fabricii a trasat sar­
rile faţă de grafic. In acelaşi Astfel, proiectantul D. S. A. P. C. Conform graficului, lucrările la de bună calitate. cină fiecărui membru de partid
itaiorii în sprijinul timp însă s-au luat măsuri de Deva nestudiind bine terenul cele două blocuri sînt rămase croi), Maria Haţegan 1 (secţia
executare a unor lucrări de ten­ unde a amplasat blocurile a cu circa o lună de zile în urmă. Acestea sint vorbele direc­ ştanţă), Olga Beldean, Etela. ca la locul său de muncă (pe
producţiei „scăpat“ cjin vedere că aici sînt torului fabricii de încălţă­ Cutcan, Cornelia Simu (secţia bandă), să fie el însăşi un con­
cuieli interioare şi exterioare la nişte pivniţe şi ca urmare, fun­ Pe şantierul din Simeria sînt minte „Ardeleana“ din Alba cusut), Sabina Mitrofan (sec­
Ca urmare a unei mai bune depozitul de pîine şi în parte la daţia trebuie să fie de 3 metri condiţii ca lucrările ia cele două Iuila. Pe drept cuvint, colecti­ trolor al calităţii. In felul aces­
instruiri ce are loc în fiecare grupul social al fabricii, lucrări şi nu de un metru cît s-a dat în blocuri şă se desfăşoare în tot vul acestei fabrici se mîndreş- ţia tras-terminat) şi altele. ta, controlul de la capătul
lună, în ultimul timp, colectivul care sînt prevăzute să se exe­ proiect. De asemenea au fost mai bune condiţiuni, în ritmul
de agitatori din cadrul organi­ cute mai tirziu. Mai mult, dato­ unele greutăţi în eliberarea am­ stabilit prin grafic. Pentru acea­ te cu rezultatele obţinute pe Urmărind acelaşi obiectiv, benzii devine mult mai sever
zaţiei de partid de la secţia tu r­ rită preocupării meşterului A. plasamentului. sta trebuie însă să fie mobiliza­ semestrul I al acestui an. Pla­ calitatea, conducerea fabrieit şi se evită situaţia de a se
nătorie I a uzinei „Victoria“ Gîţ, se preconizează ea şi lucră­ te toate forţele existente, să nul de producţie a fost rea­ a asigurat introducerea a trei ajunge la produse finite care
Călan desfăşoară o activitate rile de eofrare a grinzilor, stîl- Cu toate acestea aşa cum în­ existe interes mai mare pentru lizat şi depăşit la toţi indi­ noi maşini de cusut cu 2 ace, să nu corespundă cerinţelor
mai vie în rîndul masei de mun­ pilor şi planşeului peste primul cepuseră lucrările se credea că aprovizionare ritmică, asigura­ cii. Călăuziţi de Directivele care pe Ungă faptul că dau o de calitate.
citori. Aşa de pildă, la instruirea palier, cît şi montarea arm ătu­ rămînerea în urmă va fi recu­ rea de forţe de muncă, desfăşu­
ce a avut loc luna trecută, agi­ rilor şi turnarea betonului să se perată. La început s-a trecut la rarea unei munci din ce în ce C.C. al P.M.R. cu privire la~ Produsele finite sint depo­
tatorilor li s-au făcut cunoscute mai organizate. zitate acum într-o magazie
deficienţele ce existau în proce­ facă într-un termen mai scurt, lucrul în două schimburi. Dar criteriile principale ale între­ C a lîta fe a — o b ie c tiv nou amenajată, care contribuie
sul c]e producţie la sortimentele prin organizarea lucrului în Rezultatele obţinute la fabri­ cerii socialiste, conducerea fa­
radiatoare, vane pentru băi şi mai multe schimburi. De aseme­ treptat ritmul a scăzut. Pe şan­ ca de pîine pot să le obţină şi bricii, organizaţia de sindicat, principal a! întrece rii la păstrarea calităţii produ­
articole sanitare brute. Cunos- constructorii de la blocuri, de­ selor.
cînd situaţia existentă, agitato­ nea a existat o preocupare deo­ tier datorită unei aprovizionări oarece condiţiile nu diferă.
rii Zamfir Nicorici, Aurei Pă­ In toiul acestor măsuri şi
durea™, Sabin Dan, Viorel Puş­ sebită pentru aprovizionarea cu acţiuni care prindeau viaţă in
caş şi alţii, au stat de vorbă cu materiale. fabrică, schimbul meşterului
muncitorii de la moara Hamers Ion Popa a chemat la întrecere
unde nu se respecta întotdeauna întregul colectiv de muncitori, socialiste toate secţiile fabricii pentru
reţeta de amestec, lucru ce in­ obţinerea celei mai bune cali­
fluenta creşterea rebutului, pre­ sub îndrum area organizaţiei de, tăţi. Chemarea a găşit ecou
cum şl cu muncitorii de la cu- la toţi muncitorii. E adevărat
bilQuvi cărora le-au vorbit des­ partid, au dezbătut pe larg în mare productivitate, asigură
pre importanţa asigurării unul in acelaşi timp şi o calitate că schimbul meşterului Ion
mers normal în funcţionarea consfătuiri de producţie pro­ superioară a producţiei. De Popa poartă drapelul de frun­
cubilourilor centru ca echipele blema calităţii produselor. S-au asemenea, la unele maşini ve­ taş la calitate dar aşta nu în­
de formare să aibă fontă lichidă prezentat referate consacrate chi s-au adus modificări pe seamnă că celelalte secţii nu
Ir timp si de bună calitate. special calităţii producţiei, care linia procesului de producţie. au obţinut rezultate bune, că
cuprindeau cele mai eficiente Maşina, de tras cant (Carţera), prestigiul întregii fabrici nu a
Rezultfitele muncii colectivu­ care făcea o singură operaţie avut de ciştigat din această în­
măsuri. Din partea muncito­ — călca pielea — acum bate,
în acelaşi timp, şi cuiele, au­
rilor s-a făcut un număr mare tomat.
de propuneri care urmăreau
aceiaşi scop. In urma unor Tot pe linia obţinerii unei
asemenea consfătuiri, s-a des­
chis cursul de calificare pe
secţii, la care partición 206

lui de agitatori din această sec­ muncitori. Cursul se desfăşoa­ calităţi cit mai bune a produ­ trecere. La sfîvşitul semestru­
ră sub formă, de lecţii şi se­ selor, conducerea întreprinde­ lui I s-a realizat la calitate
ţie s-au văzut la sfârşitul lunii minara şi este ţinut de cel

iume cînd planul la sortimentul mai buni ingineri şi tehnicieni rii a organizat un larg schimb procentul de 91,4 la sută faţă
radiatoare a fost realizat în ai fabricii. de experienţă cu alte fabrici de 90 la sută cit era plani­
proporţie de ia sută si a fost ficat.
redus cu mult rebutul faţă de — Pentru mine — spune to­ din ţară. Au fost trimişi ingi­
Lupta pentru calitate con­
varăşa Valeria Angelescu — neri, tehnicieni şi muncitori tinuă. Fiecare muncitor al fa­
primele zile ale aceleiaşi luni. cursul de calificare constituie
un preţios ajutor. Ca şi alte
Pentru a elimina unele defici­ tovarăşe ale mele. cnlificinău- în schimb de experienţă la fa­ bricii „Ardeleana“ este însufle­
enţe ce se mai fac simţite une­ bricile „Ianoş Herbalc“ din ţit de realizarea unor produse
ori la sortimentele vane pentru rnă direct la locul de muncă, Cluj, „Partizanul“ din Bacău, cît mai bune, de găsirea celor
băi şi radiatoare, organizaţia de îmi lipseau pină acum o serie la fabrica de încălţăminte din !nai avantajoase măsuri care să
uşureze procesul de producţie
de cunoştinţe teoretice şi chiar Mediaş. Acestea au dus la o şi să ducă la o calitate supe­
partid îşi propune, pe lingă ce­ practice. Cursul de calificare,
pe care ll frecventez cu regu­
lelalte forme ale muncii politi­ Mecanicul auto Moga Laăislav, de la E.M. Teliuc, se numără printre cel mai pricepuţi laritate, îmi. dă putinţa recu­ vrai bună organizare a proce­ rioară a produselor, ca şi pe
ce de masă, să folosească meseriaşi de la sectorul auto. El execută reparaţii de bună calitate, ajutind pe cei care se perării acestor cunoştinţe şi sului de producţie, la lărgirea viitor să poată răspunde: Nu
cu mai multă pricepere co­ mă ajută să obţin produse de sferei de cunoştinţe a perso­ am primit nici o reclamaţte
lectivul de agitatori al organi­ nalului fabricii. Controlul ca­ in privinţa calităţii!

zaţiei de bază, în sprijinul pro­ calitate. lităţii produselor se face la Aceasta este o mare mîndrie.
ducţiei.
califică In meseria de mecanici auto. L GH. SUOIU
In foto: Tov. Moga reglind tacheţii urmi motor Tatra.