Page 36 - 1962-07
P. 36
pag. 9 T Nr. 2347
DRUMUL SOCIALISMULUI
TOEMcnnsnn'Mzsss;
In Comisia dat de guvernul S.U.A.“. Et a numit nivel înalt şi cu nivel scăzut de dez regimului democrat-popular pentru for Iuţiei adoptată de O.N.U. şi să sc
acest program „pură propagandă“. voltare. marea unui tineret viguros, încrezător în asigure traducerea ci in viaţă.
MOSCOVA 11 (Agerpres). — TASS rarea păcii. El a subliniat că nu exis- , rîenţelor nucleare, controlul acestor Reprezentantul Mexicului a spus că Rcferindu-sc la situaţia din economia forţele sale, capabil să facă faţă pro Delegaţii Madagascarului, Cehoslo
transm ite: fondurile alocate potrivit acestui pro ţării sate, MARTIN HALL, delegat al blemelor multiple pe care viaţa i le vaciei şi R.F. Germane s-au releiit
tă altă alternativă cu excepţia celor experienţe fiind făcut cu mijloace na gram intră în cele din urmă în po S.U.A., a subliniat că nicăieri proble pune în faţă, hotărit să lupte pentru la diferite probleme : războiul rece,
In Palatul Congreselor din Krem sesia monopolurilor şi dispar din ţă mele reprofilării industriei de război progresul şi bunăstarea omenirii. Rea necesitatea interzicerii propagandei de
lin îşi desfăşoară lucrările Comisia nr. propuse de Uniunea Sovietică în pri ţionale care sînt suficiente pentru a rile respective. Acest lucru este va pc făgaşul paşnic nu sînt atît de im mintind rezoluţia adoptată în una război, sarcinile oamenilor de ştiinţă,
1 a Congresului mondial pentru de labil de asemenea şi pentru ţările portările şi dificile ca în S.U.A. In ace nimitate dc cea dc-a 15-a sesiunea a rolul presei în lupta pentru pace, co
zarmare generală şi pace: „Dezarma vinţa dezarmării generale şi totale. afla orice încălcare a unei asemenea Asiei şi Africii. laşi timp economiştii din S.U.A. au Adunării generale a Organizaţiei N a laborarea maeştrilor artei şi scriito
rea şi problemele ei politice şi teh demonstrat că o asemenea reprofilare ţiunilor Unite, la propunerea delega rilor.
nice". A luat apoi cuvîntul prof. KAORU convenţii. Delegatul japonez HAMALARAŞI a este, întru totul posibilă şi că ea nu ţiei guvernamentale a R.P.R. privind
fost întru totul de acord cu părerile va ii însoţită de o prăbuşire econo luarea unor măsuri eficiente pentru Delegatul sovietic, acad. ALE-
Prof, PIERRE BIQUARD (Franţa) YASUI (Japonia). Trebuie să se ajungă numaidecît reprezentantului Mexicului. mică, aşa cum o afirmă unii. promovarea în rîndurile tineretului a XANDR TOPCIEV a prezentat o co
a fost ales ca preşedinte al comisiei. ideilor păcii şi prieteniei intre po municare pe tema „Caracterul amoral
Prof. JOHN BERNAL, preşedintele la o soluţie : e vorba doar de pre Dr. PISTOLEZE (Italia) şi-a con In numele partizanilor păcii din R.F. poare, Mia Groza a propus, în numele al războiului“. El a prezentat un ta
A luat cuvîntul acad. MIHAIL RA- sacrat cuvântarea problemei rezerve Germană, a luat cuvîntul SESERMANN, delegaţiei romîne ca hotărîrilc comi blou al distrugerilor provocate pc pă-
I.EA, conducătorul delegaţiei rotnîne. executiv al Prezidiului Consiliului Mon- zentul şi viitorul omenirii. Pericolul e lor de energie atomică din punctul de reprezentant al muncitorilor unei mari siei să fie pătrunse dc spiritul rezo- mîntul sovietic de războiul dezlănţuit
El a spus printre altele: vedere al problemelor economice. uzine. El a citat cifre referitoare la de cotropitorii gennano-fascişti.
dal al Păcii, preşedintele Comitetului aht de grav îneît discuţiile pe tema uriaşele cheltuieli militare care ating
„Delegaţia roinînă salută din toată LEONID SOLOVIOV, secretar al în R.F. Germană |5 miliarde de mărci.
inima faptul că acest grandios Congres internaţional al Congresului, a propus „echilibrul groazei“, „factorul de des Consiliului Central a! Sindicatelor din Alle 15 miliarde se cheltuiesc în acelea
mondial şi-a propus în mod just să-şi U.R.S.S. a citat fapte concrete referi şi scopuri în cadrul altor capitole ale
concentreze etorturile în problema de ca lucrările ulterioare ale comisiei să curajare“ sînt de-a dreptul criminale, toare la influenţa binefăcătoare a de bugetului.
zarmării — problemă majoră a vieţii zarmării asupra creşterii nivelului de
internaţionale. împreună cu alte state se desfăşoare in cadrul a patru sub ca şi peroraţiile pe tema modului în trai al popoarelor. Luînd cuvîntul în numele delegaţiei
iubitoare de pace, ţara noastră depune R.P. Chineze, GI.TU ŢZî-ŢI a arătat că
eforturi pentru încheierea unui Tratat comisii care să examineze aspectele care ar putea să se desfăşoare un PAULO ALOS PINTO, reprezentan exploatarea imperialistă constituie cau
de dezarmare generală şi totală, sub tul Braziliei, a comunicat că delegaţia za existenţei ţărilor slab dezvoltate sub
controlul internaţional. Mişcarea pen tehnice ale dezarmării, aspectele poli război atomic. Nu există decît o sin braziliană a pregătit pentru congres un raport economic. Imperialismul aser
tru pace din ţara noastră, întregul raport intitulat „Bazele dezarmării şi veşte popoarele. Pînă în 1949 guver
popor aprobă şi sprijină politica gu tice ale dezarmării, problemele bazelor gură cale sigură pentru a evita ca menţinerii păcii“. El a analizat în med nul S.U.A. a pus la dispoziţia vechii
vernului R.P. Romîne care militează deosebit problemele dezvoltării comer
consecvent pentru dezarmarea gene militare, ale securităţii, ale alianţelor tastrofa atomică : încetarea experien ţului internaţional, tratate în acest ra- Chine şase miliarde de dolari. Penfru „Un document Important
rală şi totală. port, condamnînd expansiunea efectua
militare, inspecţiei şi zonelor în care ţelor nucleare şi apoi cît mai repede tă de Statele Unite în ţările Americii aceasta China a fost nevoită să re
Referindu-se la faptul că statele care Latine. nunţe la suveranitatea sa.
la început aveau o atitudine ostila sau să nu existe arma atomică. dezarmarea generală şi totală.
rezervată faţă de propunerile sovietice SANTIAGO OQUEDO, membru al In numele delegaţiilor africane,
şi-au dat ulterior asentimentul la prin PIERRE GOT (Franţa) a propus Să utilizăm Cosmosul — a spus delegaţiei chiliene, a subliniat că dacă — D elegaţii la Congres, despre cuvintarea
cipiile fundamentale ale dezarmării ge comisiei să facă o comparaţie între vorbitorul — numai pentru binele s-ar reuşi să se treacă pe făgaşul con SAKO MAMADOU, a subliniat că de rostită de N.S. Hruşciov —
nerale, reprezentantul romîn a sp u s: cele două proiecte ale tratatelor de omului, pentru viitorul său minunat. cret dezarmarea generală şi totală, a-
Dar pot oare declaraţiile de principiu dezarmare — sovietic şi american. El Trebuie să suprimăm rachetele ca ceasta ar permite să se ridice consi zarmarea va aduce mari avantaje ţă MOSCOVA 11 (Agerpres). — facţie cuvintarea strălucită a
să ne dea satisfacţie atîta vreme cit nu a sugerat ca atenţia comisiei să fie mijloc de transport a bombelor ato derabil nivelul de trai al popoarelor ţă primului ministru Hruşciov.
sînt puse în practică î Desigur, armele concentrată asupra problemelor expe mice, dar putem şi trebuie să cola rilor latino-americane. rilor africane care sînt nevoile să chel TASS transmite : Dacă şefii tuturor marilor pu
nu au dispărut în urma proclamării rienţelor nucleare, zonelor denuciea- borăm în utilizarea rachetelor pentru Ziarele clin Moscova au pu teri ar face asemenea declaraţii
acestor principii. Dimpotrivă, ele s-au rizate (planul Rapacki), Berlinului oc SIMALU, delegat al Indoneziei, a de tuiască o parte din alocaţiile bugetare ca N. S. Hruşciov, acest lucru ar
înmulţit, far puterea ier a crescut tării cidental. studiul spaţiului cosmic, pentru dru clarat că colaborarea economică inter blicat miercuri o serie de decla deschide o cale luminoasă spre
încetare. 6 ît priveşte dificultăţile şi mul omului spre astre. naţională, care trebuie să se dezvolte pentru apărarea frontierelor lor. raţii ale unor delegaţi ia Con pace şi dezarmare generală“.
obstacolele suvernite în cursul nego După discuţii animate axate pe pro pe scară largă ca urmare a dezarmării gresul mondial pentru dezar
cierilor de la Geneva, ca urmare a po bleme procedurale, comisia a hotărit In încheiere, vorbitorul a propus ca generale şi totale, va duce la organiza La propunerea prezidiului au fost Holland Eoberts, preşedintele
ziţiei puterilor occidentale despre care constituirea a patru subcomisii: zo problema colaborării cît mai. rapide rea justă a comerţului dintre ţările cu mare generală şi pace în legă Institutului a m e r i c a n o - r u s
s-a vorbit aici, noi sînlera de părere nele deuuclearizate şi zonele de con şi mai efective în cercetarea paşnică constituite subcomisii. Tema discuţiei tură cu cuvântarea rostită de (S.U.A.) :
că dacă aceste puteri se vor situa pe po trol ; experienţele atomice şi colabora a spaţiilor extraterestre să fie luată
ziţii constructive există perspectiva unor rea în Cosmos; problemele securităţii în atenţia Congresului. Toţi vorbito uneia dintre ele o constituie dezarma N. S. Hruşciov marţi la congres. „Acesta este un document im
progrese reale în desfăşurarea tratati (Berlinul, Laosul, Asia de sud-est rii şi-au exprimat acordul cü decla Ragnar Fcrbekk, pastor, lau portant care conţine multe idei
velor. etc.) ; Aspectele politice şi tehnice ale raţia reprezentantului R.R.R. cu pri rea şi ridicarea nivelului de irai al remarcabile. Dintre aceste idei
dezarmării. vire ia posibilitatea defectării tuturor reat al Premiului internaţional face parte în primul rînd men
In continuare, vorbitorul a arătat că, tipurilor de experienţe nucleare. Ei poporului, a alteia — dezarmarea şi ţiunea că pacea depinde in mul
ţările socialiste consideră că paralel cu In dimineaţa de 11 iulie în aceste an sprijinit de asemenea propunerea dezvoltarea comerţului internaţional. In Lenin „Pentru întărirea păcii în te privinţe de relaţiile dintre
eforturile pentru elaborarea unui tratat subcomisii au început discuţiile. lui Hulubei cu privire la necesitatea tre popoare" (Norvegia) : Statele Unite şi Uniunea Sovie
de dezarmare generală şi totală — sar încheierii unei convenţii relative la afară de aceasta, în prima subcomisie
cină primordială a comitetului celor In subcomisia „Zonele denucleari- încetarea experienţelor nucleare. un grup de delegaţi va examina se „La această euvîntare, noi, tică. S-ar putea lichida toate
zaie şi zonele de control“ discuţia a partizanii păcii, vom mai reveni
fost deschisă de acad. SAVA GANOVS- Savantul sovietic acad. E. FEDO- parat problemele legate de reprofilarea încă de multe, foarte multe ori obstacolele dacă s-ar stabili
KI (Bulgaria). El a declarat că în pre ROV a declarat că în prezent mijloa căutînd căile luptei pentru de
zent există toate posibilităţile pentru cele naţionale de control sînt pc de- producţiei de război. zarmare generală“. relaţii de prietenie între ţările
ca să se înlăture pentru totdeauna pe plin suficiente şi a propus să se spri
ricolul unei explozii militare în Bal jine recomandările Uniunii Sovietice N’Dao N’dene, preşedintele noastre“.-
cani, socotit butoiul tradiţional cu referitoare la încetarea experienţelor
pulbere al Europei. Pentru aceasta nu nucleare. Mişcării partizanilor păcii din
este nevoie decît de un singur lucru Senegal:
şi anume de consimţămîntul guver CLAUDE BOURDET (Franţa) -
nelor Greciei şi Turciei de a accepta s-a ocupat de caracterul nociv al de „Mi a produs o imensă satis
propunerile ţărilor socialiste cu privire punerilor radioactive pentru viitoarele
la colaborare, pace, prietenie. generaţii. I N 1 N I R E A 6 A JL U_M E
A luat apoi cuvîntul reprezentantul Reprezentantul S.U.A. MANDEL a ele proteste împotriva experienţelor
R.P. Romîne. Reprezentantul Iugosla vorbit despre particularităţile mişcării
pentru pace în ţara sa. In Comisia „dezarmarea « o rie »
şi independenţa naţională
A N G L IA tură cu acţiunile guvernului S.U.A.
care a efectuat o explozie nucleară la
ÎS — apare evident necesitatea adop viei s-a solidarizat întrutotul cu opi MAXIMO SCHWARTZ, membru al MOSCOVA 11 (Agerpres). — TASS Ior pentru dezarmare generală şi pace. LONDRA 11 (Agerpres). — mare altitudine.
tării unor maSuri parţiale care ar con nia antevorbitorilor. In intervenţia sa delegaţiei argentiniene, a pus accen transmite : Lupta pentru dezarmare trebuie să Patru parlamentari englezi — Mi-
tribui la destinderea internaţională şi el a subliniat că lichidarea focarelor tul pe necesitatea elaborării unor „me In sala Coloanelor a Casei Sindi sc desfăşoare în strînsă legătură cu chael Foot, Etnrys Hughes, S. O. Da- AUSTRALIA
ar favoriza dezarmarea. de încordare în anumite regiuni ale tode psihologice de luptă“, iar MADLIRA catelor şi-a început lucrările Comisia- lupta împotriva politicii tîlhăreşti a vies şi William Baxter — au prezentat
Noi vrem să subliniem — a spus globului pămîntcsc reprezintă un m ij KE1TA, învăţătoare din Mali, a cerut „Dezarmarea şi independenţa naţio monopolurilor, a guvernelor puterilor în seara zilei de 9 iulie Camerei Co CANBERRA 11 (Agerpres). —'
acad. M. Ralea — importanţa deosebită loc radical pentru realizarea păcii ge să se facă tot posibilul pentru înceta nală“, creată de Congresul mondial imperialiste, a declarat delegatul cey- munelor următoarea rezoluţie : „Camera Nici un fel de asigurări nu vor rei'sl
pe care o acordăm creării zonelor dc- nerale şi a dezarmării. rea experienţelor nucleare pe tot glo pentru dezarmare generală şi pace. lonez GUNAVARDENE. comunelor condamnă ca o acţiune bar să înlăture sentimentul de adîncâ ne
zatomizaie în diferite regiuni ale lumii. bul, în particular pe teritoriul Africii. bară hotărîrea guvernului S.U.A. de a linişte care a cuprins lumea întreagă
Delegaţii unui şir de ţări au acor Preşedinte al comisiei a fost ales Cu aplauze călduroase au fost întîm- continua, ignorînd părerea oamenilor în urma detonării bombei nucleare ame
Guvernul R.P. Romîne a formulat dat principala lor atenţie problemei Delegatul japonez prof. YAMATE a cunoscutul fruntaş al vieţii publice pinate cuvintele istoricului sovietic de ştiinţă, experienţele nucleare la ricane la mare altitudine, scrie ziarul
începînd încă din 1957 propuneri pen germane câre creează un pericol ne scos în evidenţă superioritatea proiec din Liban, laureat al Premiului inter prof. NIKOLAI MATKOVSKI cu pri mare altidudine şi cere guvernului en „Daily Mirror“ (Sydney).
tru transformarea Balcanilor într-o mijlocit nu numai pentru ţările euro tului sovietic de tratat referitor la de naţional Lenin „Pentru întărirea păcii vire la faptul că Uniunea Sovietică glez să facă uz de întreaga sa in
zonă a relaţiilor de înţelegere şi cola pene ci şi pentru întreaga lume. zarmare în raport cu cel american, care între popoare“, ANTOINE TABET. va acorda popoarelor care luptă pen fluenţă asupra guvernului S..U.A. pen Cunoscutul specialist australian îii
borare, lipsită de arme atomice şi baze este nebulos şi neconcret. tru eliberare nu numai sprijin moral tru încetarea imediată a actualei serii domeniul fizicii nucleare prof..Green,
pentru rachete, în interesul popoarelor Delegaţii Australiei,' Japoniei, Aus Peste 4 0'1de vorbitori 'au luat cu ci şi ajutor material. de experienţe nucleare". protestînd împotriva exploziei nucleare
din această regiune şi al păcii gene triei, Suediei şi altor ţări au vorbit COLL EN SWEET, secretar al Co vîntul hT’Yl iulie‘In cadrul discuţiei efectuate de Staiele Unite a declarat
rale. Generalizînd această idee guver despre lupta popoarelor lor împotriva mitetului englez pentru apărarea păcii, generale. Dezarmarea va slăbi fără îndoială M E X IC că depunerile radioactive provocate de
nul romîn a supus examinării la a primejdiei unui nou război mondial. a arătat că Uniunea Sovietică rămîne imperialismul mondial şi în acelaşi aceste experienţe vor prezenta mulţi
15-a sesiune a Adunării generale a deocamdată singura ţară care a între Profesorul TAKAHASI (Japonia), timp va îmbunătăţi viaţa popoarelor, MEXICO 11 (Agerpres). — ani o gravă primejdie. Ştiinţa nu are
O.N.U. propunerile sale privind : „Ac In subcomisia „Experienţele atomice prins paşi reali pe calea spre dezar a vorbit de.spre lupta poporului ja a declarat delegatul ghanez, N. WEL- Sub titlul „Ploaia radioactivă în nimic de cîştigat din aceste experienţe
ţiunile pe plan regional în vederea îm şi colaborarea în Cosmos“ pri mare. ponez pentru dezarmare, împotriva ba BACK. El s-a pronunţat pentru reor Mexic“, săptămânalul „Manana“ pu americane, a relevat prof. Green.
bunătăţirii relaţiilor de bună vecină mul a luat cuvîntul acad. HORIA zelor militare americane răspîndite pe ganizarea O.N.U., astfel incit această
tate între statele europene, cu sisteme HULUBEI. Amintind că Roininia a Referindu-se la lucrările Comitetului teritoriul Japoniei, împotriva experien organizaţie să ajute popoarele care
social-politice diferite“. participat la o serie de conferinţe in celor 18, prof. N. A. TALENSKI ţelor nucleare.
ternaţionale în problemele interzicerii (U.R.S.S.) a spus că conferinţa de şi-au cucerit suveranitatea să-şi apere blică un articol în care protestează îm J A P O N IA
Propunerile guvernului romîn au la Geneva a fost pusă într-o situaţie Luînd cuvîntul îr. numele luptă libertatea şi independenţa. potriva exploziilor nucleare efectuate de
avut tur puternic ecou în opinia publi experienţelor nucleare, cum ar li con dificilă dat fiind că reprezentanţii pu torilor portughezi pentru pace, profe
că din ţările balcanice. terilor occidentale, în frunte cu S.U.A., sorul ANTONIO SARA1VA a atras Delegaţia Indiei, a declarat prof. S.U.A. în Oceanul Pacific. Ziarul arată TOKIO 11 (Agerpres), —
ferinţa experţilor de la Geneva din au refuzat să accepte ca o bază pen atenţia asupra unei probleme impor
In spiritul cunoaşterii şi colaborării 1958, comitetul celor 10 şi actual tru discuţii proiectul sovielic de tra tante care nelinişteşte pe toţi cei că KOSAMBI, se pronunţă în mod ca că vînturile care bat din zona expe Actul antiuman al guvernului S.U.A.,
prieteneşti au avut loc în ultima vreme tat referitor la dezarmarea generală şi rora le este scumpă libertatea şi in tegoric pentru lichidarea bazelor străi rienţelor atomice efectuate în Oceanul care a efectuat o explozie nucleară la
diferite manifestări la care au parti mente comitetul celor 18 de la Gene totală, în locul căruia au prezentat dependenţa naţională — problema co ne şi retragerea tuturor trupelor străi Pacific „aduc pe teritoriul Mexicului mare altitudine a atras oprobriul opi
cipat eminente personalităţi ale vieţii va pentru dezarmare, tov. Horia Hu „Schiţa“ americană de dezarmare lip lonialismului portughez. ne de pc teritoriile altor ţări, deoare mari cantităţi de depuneri radioactive". niei publice japoneze.
publice din ţările balcanice, cum sînt sită de prevederi concrete. ce acestea împiedică lupta dc elibe
Intîlnirea tineretului şi studenţilor de lubei a sp u s: Despre primejdia pe care o impli rare naţională a popoarelor. Chiar şi ziarul „Sankei Shimbun".
la Bucureşti, săptămîna medicală bal îmi aduc aminte cum în 1958, con Luînd cuvîntul în subcomisia „Pro că prezenţa bazelor militare pe teri cunoscut prin orientarea sa reacţionară
canică care s-a desfăşurat, de ase blemele securităţii“ GORDON SGHA- torii străine a vorbit MARY CLOP-
menea, la Bucureşti etc. ferinţa experţilor la care am partici FFER (Anglia) a relevat strînsa in PER (Anglia). „O ţară care şi-a pus Luînd în continuare cuvîntul, scrii DANEMARCA condamnă cu mînie acţiunile atomişlilor
terdependenţă a tuturor aspectelor de la dispoziţie teritoriul pentru baze toarea sovietică VANDA VASILEV- americani, arătînd intr-un articol dc
Noi ne adresăm în mod deosebit pat, a ajuns la concluzia că explo zarmării. militare străine nu poate fi liberă şi SKAIA a vorbit despre strînsa le COPENHAGA 11 (Agerpres). — fond că ele nu urmăresc decît un sin
prietenilor din ţările balcanice, che- independentă“ a spus ca. gătură dintre dezarmare şi mişcarea In faţa ambasadei americane din gur scop — distrugerea.
mîndu-i să depună noi eforturi comune ziile nucleare pot fi controlate prin JOSEPH PLOJHAR (Cehoslovacia) dc eliberare naţională şi independenţă. Copenhaga a avut loc o demonstraţie
, pentru ca această regiune a Europei mijloace ştiinţifice moderne. îmi aduc Dezarmarea, a declarat reprezentan de protest împotriva exploziei nucleare Ziarul „Yomiuri" publică articolul
să devină un exemplu al posibilităţii a sprijinit propunerea U.R.S.S. referi ta fostei colonii portugheze Goa, Scriitorul chinez IAN ŞO a subli americane în Cosmos. Iul Masasi Miadzi, doctor în ştiinţe as
de coexistenţă paşnică, de colaborare aminte de discuţiile lungi duse atunci BERTA BRAGANŢA, este unul din niat că frontul luptei pentru liberta Demonstranţii au remis Ambasado
multilaterală între state cu sisteme so cu colegii americani asupra posibili toare la încheierea tratatului de pace factorii cei mai importanţi pentru eli te şi independenţă permite să sc dea rului S.U.A. o scrisoare de protest tronomice, director al Observatorului
cial-politice diferite. berarea popoarelor coloniale. lovituri nimicitoare tuturor complotu adresată preşedintelui Kennedy în care
tăţii de a se detecta exploziile nu cu cele două state germane, iar S. E. rilor duşmanilor păcii. se exprimă regretul profund în legă din Tokio, în care acesta califică re
Luînd cuvîntul în cadrul discuţiei Delegatul indonezian YUSEF a sub
generale, prof. J. P. MURRAY (S.U.A.) cleare subterane de putere mică. Azi WILLIAMSON (Anglia) a propus ca liniat că dezarmarea „poate fi reali Delegatul Voltei Superioare, DIARA centa explozie americană ca o crimă
a subliniat necesitatea de a se găsi se ştie cu certitudine că experienţele zată numai prin eforturile comune ale
noi mijloace şi metode pentru asigu- subterane, ca şi orice alte experien o delegaţie să fie trimisă la preşedintele popoarelor, prin acţiuni comune îm a gangsterilor împotriva omenirii.
potriva imperialiştilor şi colonialiş
In Comisia ţe efectuate la sol, în atmos Kennedy pentru a expune punctul de tilor“. AMADU, a adresat tuturor luptători ¦mi
MOSCOVA 11 (Agerpres). — feră, în stratosferă, pc apă şi vedere al congresului în problemele GUSTA' FUCIKOVA, văduva cu lor pentru pace chemarea de a spri S.U.A, enitonează să c o n t i n u e
După cum anunţă agenţia TASS, în sub apă, pot fi detectate. Lu noscutului luptător ceh împotriva fas jini mişcarea popoarelor africane pen
securităţii şi păcii. cismului, a chemat într-o cuvîntarc
crul este verificat practic. In această emoţionantă pe toţi delegaţii la uni tru independenţă şi pace. e x osiile în Cosmos
situaţie putem cere, şi cred că e ca In subcomisia „Experienţele atomice tatea de acţiune, la unirea eforturi- „Congresul pentru dezarmare gene
zul să cerem, încheierea grabnică a
unei convenţii privind încetarea expe- şi colaborarea în Cosmos“, a luat cu In Comisia rală şi pace va constitui fără îndo HONOLULU tl (Agerpres), — tudine in regiunea insulei Johnsfon.
Corespondentul de la Honolulu al
vîntul, primul cosmonaut din lume ială o verigă însemnată în lupta po Un reprezentant at Comisiei pentru
agenţiei France Presse relatează că po
1URI GAGARIN. poarelor pentru pace“, a declarat re energie atomică a S.U.A. a declarat ia trivit declaraţiei reprezentantului Co
misiei, una din aceste explozii va fi
prezentantul Kenyei, KAGYA. Honolulu că înainte de a încheia seria efectuată ia înălţime mai mare decît
cea precedentă. ,
Discutarea acestei probleme va con actualelor explozii nucleare, Statele
tinua în două subcomisii. Unite vor efectua, probabil, încă două
pentru problemele economice sau trei explozii nucleare la mare alti
ale dezarmării
pentruproblemele
tează, suferă de pe urma bolilor epi şi popoarele — socialiste şi capitalis
demice şi a lipsei unor condiţii bune te, mari şi mici, industriale şi slab morale, culturale, medicale
cadrul comisiei Congresului mondial de trai. dezvoltate din punct de vedere eco şi juridice ale dezarmării
pentru dezarmare generală .şi pace care In afară de aceasta, după dezar nomic.
discută aspectele economice ale dezar MOSCOVA 11 (Agerpres). - TASS lichidare a foametei şi a analfabe
mării a fost ales ca preşedinte OSKAR mare statele industriale dezvoltate ar Din partea delegaţiei romîne a luat transmite : tismului.
putea să aloce pentru ajutorarea ţâ cuvîntul acad. E. GARAFOLI, care s-a
La Casa Centrală a Arhitectului A luat cuvîntul ION PAS, preşedin
din Moscova au început lucrările co tele Organizaţiei internaţionale dc
LANGE (Polonia). rilor care se dezvoltă resurse consi ocupat pe larg dc problema urmărilor misiei care sc ocupă de aspectele mo radio şi televiziune, membru al dele
Discuţia a început cu cuvîntul ros- derabile. economice ale dezarmării. Delegatul rale, culturale, medicale şi juridice ale gaţiei R.P.R. Vorbind despre activita
tit de economistul sovietic, prof. MO Rubinstein a caracterizat marile romîn a demascat mitul că cursa problemei dezarmării. La lucrări par tea O.I.R.T., cl a relevat despre dez
DEST RUBiINŞTEIN. El a numit înarmărilor ar fi un stimulent al pros ticipă peste 400 de persoane, printre voltarea relaţiilor acestei organizaţii,
posibilităţi ale comerţului internatio care parlamentari, activişti sindicali, ai cărei membri — ţări din patru
drept „denaturare intenţionată a fap nal dacă acesta ar fi eliberat de res perităţii economice. jurişti, oameni dc ştiinţă, scriitori, continente — se pronunţă pentru răs-
telor“, declaraţiile panicarde despre tricţiile artificiale care-i sînt impuse. JAROSLAW MARTENEC, rector al ziarişti, oameni de artă şi dc cultu pîndirea ideilor dc prietenie şi cola
nenorocirile care ar putea chipurile Adevărata dezvoltare a comerţului in Universităţii din Praga, a arătat că ră, preoţi, conducători ai organiza borare între popoare, pledează pentru Jfp
să se abată asupra economiei ţărilor ternaţional, a subliniat el, este incom trebuie să sc lupte împotriva pseu- ţiilor de tineret. cauza asigurării păcii. Radioul şi Te
capitaliste ca urmare a dezarmării. patibilă cil existenţa organizaţiilor în doteoriei riscului relativ pe care l-ar leviziunea — a spus vorbitorul — con
Vorbitorul s-a referit în această or chise de genul Pieţei comune — fun reprezenta dezarmarea din punct de Comisia a ales prezidiul alcătuit stituie mijloace de largă răspindirc
din reprezentanţi ai S.U.A., Canadei, a ţelurilor nobile ale mişcării mon
Cehoslovaciei, Japoniei, Franţei, R.F.G.,
dine de idei la ampla analiză eco damentul economic al uniunii agre vedere economic. Indici. diale pentru pace. O.I.R.T. se anga
nomică făcută de experţii O.N.U. oare sive N.A.T.O. SYBILL GORSON (Anglia) a spus In cuvintarea sa, preşedintele Co jează ca şi pc mai departe să pro mm
a dovedit posibilităţile largi pe care Din punct de vedere economic, misiei, S. INNERST (S.U.A.), s-a moveze ideile prieteniei şi colaboră
le-ar deschide dezarmarea. că problema plasării în oîmpul mun oprit în amănunţime asupra criterii rii între popoare, să lupte pentru în In numeroase ţări ale lumii au loc demonstraţii pentru pace şi de
dezarmarea generală şi totală este lor legilor morale. făptuirea dezarmării generale şi to zarmare generală, împotriva experienţelor nucleare americane.
Prof. Rubinsfein a înfăţişat amănun realizabilă şi avantajoasă nu numai cii a sute de milioane de oameni care tale.
ţit perspectivele pe care le deschide pentru un singur stat sau grup dc în prezent sînt ocupaţi cu producţia Delegatul american a propus să se In FOTO: Aspect de la demonstraţia studenţilor din Oslo, capitala Nor
dezarmarea în faţa ţărilor slab dez state. Ea deschide calea spre o pace de armament, trebuie studiată cu toa efectueze un program anual de com In aceeaşi comisie a luat cuvîntul vegiei, în faţa ambasadei americane.
voltate din punct de vedere econo trainică şi spre dezvoltarea economiei, tă seriozitatea. batere a bolilor. Acest lucru ar tre MIA GROZA. Referindu-se la proble
ştiinţei şi culturii pentru toate ţările bui să sc facă după tipul anului geo- mele educării copiilor şi tineretului în
mic, în care populaţia se sjubalimen- ARTURO ORONA (Mexic), a cri fizic internaţional. El a subliniat ne spiritul păcii şi prieteniei între po
cesitatea elaborării unui program de poare, vorbitoarea a arătat preocuparea
ticat cu asprime programul „Alianţa
pentru progres“, „atât de mult lău-
ftedaotift, şi iilîfflîaJ§tr.9l!a ziarujuţ: şir. 6 Mftrtie nr. 9. (Telefon: 188, 189, 75, 674. Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiei Generale P. I.I.R. nr. 263.328 din 6 noiembrie 1919. — Tiparul s Întreprinderea Poligrafică „1 M a r — Deva