Page 37 - 1962-07
P. 37
| Hunedoara-Deva i
A- .... ______ ____.... '
TROLETARt T)W TOATE ŢARI LE, VNIfl-VA'l R. P. Romînâ se pronunţă consecvent
pentru înfăptuirea dezarmării
generale şi totale
Răspunsul preşedintelui Consiliului de Miniştri al R. P. Romîne,
ion Gheorgke Maurer, la scrisoarea prof. John Bernal
Anul XIV. Nr. 2348 Vineri 13 iulie 1962 4 pagini 20 bani După cum s-a mai anunţat, Congresului, prof. John Bernal, lor lor in problema dezarmării
în legătură cu Congresul mon- a adresat o scrisoare şefilor gu- generale şi totale.
dial pentru dezarmare generală vernelor reprezentate in Comite-
şi pace, care se desfăşoară la tul celor 18 state pentru dezar- Publicăm mai jos răspunsul
Moscova, preşedintele Comitetu- mare, solicitindu-i să-şi expună preşedintelui Consiliului de Mi
lui internaţional de pregătire a punctul de vedere al guverne- niştri al R. P. Romîne, Ion
Gheorghe Maurer.
Stimate Domnule Bernal,
D in lan — la b a z a îmi este deosebit de plăcut să vernul U.R.StS. care cuprinde Hotărârea de nerăspîndire a ar
d e re c e p ţie răspund invitaţiei dv. de a pre prevederi concrete, realiste şi melor nucleare şi crearea unor
zenta Congresului mondial pen eficace în acest scop. Delegaţia zone denuclearizate In diferite
Colectiviştii din Miceştl au tru dezarmare generală şi pace romînă a subliniat necesitatea regiuni ale lumii, idee care cîş-
fost printre primii din raionul punctul de vedere al guvernului ca principalele măsuri ce ur tigă teren In opinia publică şi
Aibă care au Început recoltatul romîn în problemele de cea mai mează să fie puse în aplicare în rîndul unor state iubitoare de
griului. Cu ajutorul combinelor mare importanţă pentru soar să ducă încă de la începutul pace.
ta omenirii pe care le dezbate procesului de dezarmare la în
S.M.T. ei au reuşit ca în zilele acest congres. lăturarea pericolului unui răz Vă rog, stimate Domnule Ber
de 11 şi 12 iulie să siringă re boi ra-cheto-nuclear şi la stăvi nal, să asiguraţi Congresul că
colta de pe aproape 30 ha. Pro Ideea dezarmării generale şi lirea cursei înarmărilor. guvernul Republicii Populare
totale şi-a croit drum adine în Romîne, exprimând năzuinţele
ducea realizată este bună. conştiinţa întregii omeniri. In Ne exprimăm speranţa că ra Întregului popor romîn şi inspi-
rlndu-se in politica sa externă
Prima lor grijă după strin- teresele tuturor popoarelor, a- ţiunea politică şi influenţa din înaltele idealuri ale păcii,
gerea unei părţi din recoltă (in a făcut şl va continua să facă
total au semănat cu griu 192 meninţate de primejdia nimici crescîndă pe care o exercită şi în viitor tot ce-i stă în pu
ha.) a îost să-şi achite obliga tinţă pentru înfăptuirea dezar
ţiile faţă de stat. Aşa se face toare a războiului nuclear, cer lupta popoarelor pentru pace mării generale şi totale, pentru
că chiar din lan, constatîndu-se triumful cauzei colaborării şi
că boabele conţin o cantitate să se ia de pe umerii lor po vor determina acele guverne prieteniei intre popoare.
minimă de umiditate, s-a trans vara, tot mai grea, a cursei care acţionează în sens contrar Urind succes deplin Congre
portat şi predat la baza de re sului, înalt for care reuneşte
cepţie 2.960 kg. boabe de griu Înarmărilor şi ca uriaşele sume şi ridică obstacole In calea de eminenţi reprezentanţi ai miş
cării pentru pace din întreaga
din soiul Scorospelka. cheltuite pentru mijloace de dis zarmării să se situeze pe pozi lume, îmi exprim convingerea
că lucrările lui vor constitui o
-<r trugere să fie folosite in sco ţii constructive spre a se asi importantă contribuţie la lupta
generală a popoarelor pentru
In ultimele două zile au mal Din cele 379 ha. cultivate cu orz, harnicii mecanizatori de S e im p un m ăsu ri puri productive, pentru înflori gura progresul tratativelor. asigurarea unei păci trainice.
Început recoltatul griului şi co la G/A.S. din Petreşti au recoltat pînă in prezent cu combi
lectiviştii din Teiuş care au Şi la gospodăria colectivă din Cioa rea civilizaţiei şi culturii uma Guvernul romîn consideră că
strîns recolta de pe 20 ha., cei ra, raionul Orăşlie, colectiviştii acor
din oraşul Sebeş de pe aproape dă atenţia cuvenită întreţinerii cultu ne. paralel cu elaborarea tratatului
20 ha. şi cei din Foit de pe 10 rilor prăşitoare. Consiliul de conduce
hectare. re, îndrumat de către organizaţia de Republica Populară Română de dezarmare generală şi to
bază, a mobilizat la lucru pc foţi co-
D e în d a tă nele peste 240 ha. Concomitent au fost efectuate arături ele lcctivişlii care au terminat pînă în s-a pronunţat consecvent la tală, care trebuie să constituie
vară pe mai mult de 100 ha. şi s-a început semănatul porum preocuparea principală a Co
c e grîul s -a c o p t bului pentru, siloz. ' prezent praşila a doua pe 343 ha. po O.N.U. şi în alte foruri inter
rumb. 35 ha. cartofi, 11 ha. floarea- mitetului celor 18, ar fi utilă
naţionale pentru încheierea unui
soarelui şi un hectdi cu sfeclă. Dar, adoptarea imediată a unor mă
dacă această lucrare a fost terminată tratat de dezarmare generală
suri menite să ducă la slăbirea
in epoca optimă, nu ia fel se prezin şi totală. Ca ţară membră în
încordării internaţionale. O mare
tă situaţia praşilei a Iil-a. Pînă Ia 12 Comitetul celor 18 state, ea spri
însemnătate practică ar avea
iulie, din întreaga suprafaţă cultivată jină proiectul prezentat de gu-
r Membrii gospodăriei agricole colec- In fotografie: Mecanizatorul loan Stentzel executînd re cu prăşitoare nu au fost prăşite a ION GHEORGHE MAURER
iive din Vcţcl, raionul Ilia, urmăresc cu coltatul orzului pe una din parcelele gospodăiiei. treia oară decît 48 ha. cu porumb.
grijă stadiul de coacere al griului, Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Romîne
pentru a porni la timp recoltatul. Mier-, L a G, A. C. din B ă ră b a n ţ Culturile colectiviştilor din Cioara se
curi dimineaţa, preşedintele gospodă dt * *
riei împreună cu un grup de colec pot dezvolta mult mai bine dacă vor
Răspunsul preşedintelui Consiliului de Miniştri al R.P. Romîne a fost citit In şedinţa
tivişti aii liotârit că este timpul să în Plnă în urmă cu citva timp, Sfatul popular al oraşului Alba ti prăşite de trei ori. De aceea plenară din dimineaţa zilei de joi a Congresului mondial pentru dezarmare generală şi pace
ceapă recoltatul pe unele suprafeţe. In colectiviştii din Bărăbanţ, ra lulia, ei au reuşit să lichideze, de către şeful delegaţiei romîne, acad. Miliail Ralea, fiind ascultat cu viu interes de către
aceeaşi după-arniazâ, cele două com ionul Alba erau mult rămaşi in este recomandabil ca atit inginerul a-
bine de la S.M.T. Dobra, repartizate cu răminerea in urmă. Partici- participanţi.
urmă cu lucrările de întreţinere pind in mare număr la muncă, gronom cît şi consiliul de conducere al
gospodăriei, au început recoltatul. a culturilor. Mobilizaţi însă de au reuşit să termine praşila gospodăriei să ia de urgenţă măsuri F rîn tu ri clin rnonograiia unui sat
Pînă iert la ora 12 au şi fost recol- către organizaţia de partid, de
talc primele 11 hectare cu grîu. comitetul orăşenesc al P.M.R. si a il-a Ia majoritatea culturilor, pentru ca şi praşba n treia să fie
iar la unele culturi ca porumb efpoiuată la foaie ci.v'iurl's.
L u c ră rile s în t a v a n s a te pentru 5.000 kg. la hectar, floa Aşezat pe cursul apei. cu de teren agricol, păduri şi li tească ce servea drept loc di
rea-soarelui cartofi etc. să exe- T re b u ie u rg en tată acelaşi nume, satul Riu Băr
p ra ş ila a lil-a bat se numără printre multe
Pentru membrii gospodăriei să termine praşila a Il-a şi să cute pe mari suprafeţe cea de alte sate în care, numai la vezi. tntîlnire pentru „domnii“ de
o înceapă pe cea de a treia. Pînă In primăvara acestui an, co. ciţiva ani. de la istorica plena
agricole colective din Teiuş, a- în prezent, ei au prăşit a treia a treia praşila. lectiviştii din satul Tărtăria, ră a C.C. al P.M.R.., din 3-5 Locuitorii satului îşi amin la oraş, care mergeau de obi
plicarea la timp şi la un înalt oară peste 200 ha. cu porumb raionul Orăştie au insămînţat martie 1949, ţăranii muncitori
nivel agrotehnic a lucrărilor de De asemenea, pînă in 11 Iulie culturi prăşitoare pe suprafeţe şi-au unit păminturile laolal tesc de fiecare din acei exploa cei In campaniile electorale
întreţinere Ia culturile de prăşi- din cele 309 ha. cultivate, 19 ha. întinse. Pînă acum ei au apli tă, formind o gospodărie co tatori şi-ţi spun ori de cite pentru a-şi susţine candidatu
toare a constituit preocuparea cu floarea-soarelui, aproape toa. au fost. stropite pentru a treia cat praşila a II-a pe întreaga lectivă. ori au ocazia, că unul din ei
tă suprafaţa cultivată cu sfeclă suprafaţă cultivată cu cartofi
de bază în această perioadă. de zahăr şi cartofi. Tot de trei oară 10 ha. cu viţă de vie şi a şi floarea-soarelui. Nu aceeaşi Deşi nu este la o prea mare a avut, printre altele, o mare rile de deputaţi.
Participînd zi de zi ia lucru, In ori a fost prăşit şi porumbul grijă S-a acordat însă praşilei distanţă ele munţi, satul are
număr mare, colectiviştii din Te pentru siloz. fost prăşit un ha. cultivat cu pe. porumbului. La această cultură un teren m inunat; cuprinde carieră de marmură, altul su
iuş au reuşit ca la timpul optim nu s.a terminat praşila a n-a. o mare parte a luncii udate prafeţe imense ocupate cu pă
peni. Despre cea de a treia praşila de apele riului. are grădini cu duri, altul cîteva sute de ju- Noul fablou al satului
nici nu se poate vorbi. Unii co pomi fructiferi: meri, peri
r. TOM A lectivişti susţin că nu se obiş etc. din soiuri superioare. In Sint ciţiva ani de cind bucu i>
nuieşte să se facă această lu partea de sus a satului, riul
corespondent crare. Aici trebuie să intervină se bifurcă in două albii, com-
organizaţia de partid şi con pletind In felul acesta pito
siliul de conducere al gospodă rescul natural, oferind pe de găre de pămint arabil, altul ria, viaţa de om civilizat, se ţ
riei, care au datoria să ia mă altă parte condiţii minunate
surile corespunzătoare pentru pentru extinderea şi întreţine şi pămint arabil şi livezi cu pot Intilni In satul respectiv f
aplicarea la timp a tuturor lu rea unor culturi printre care
,,Să realizăm şi să depăşim în 1962 indicii de u f i l i z a r e crărilor de întreţinere la cultu şi legumicolă. pomi fructiferi. 'Avuţia, pro ca şi în întreaga ţară. Con- ?
rile prăşitoare şi, îndeosebi pe
prevăzufi pentru anu! 1 96 5 '' lotul destinat obţinerii produc Afunci „cei pairu" ducţia obţinută prin sudoarea trăstui dintre ceea ce a fost şt
ţiei de 5.000 kg. porumb boabe silăpîneaii . . .
Ia ha. truditorilor, era absorbită ele ceea ce este acum e izbitor. L
'Acest loc pitoresc, cu con
diţiile sale minunate de sol şi acei hapsîni care exploatau Despre ceea ce este... să lăsăm i
climă, au atras atenţia citorva
bogătani, 4 la număr, care omul muncii în mod crud. De să vorbească faptele. ţ
ajunseseră la un moment dat
La tem peratură ridicată stăpinii unor mari suprafeţe partea lor bogăţia, de partea De circa 4 ani încoace, 18
mulţimii — mizeria, sărăcia, familii s-au mutat în- case noi, \
obscurantismul. spaţioase şi frumoase; în ca- \
platforma furnalului 6, doi oa Directivele Congresului al treaga sa activitate dăruită cu pasiu Pe vremea cină „cei patru“ sele a 33 de familii pot fi vă- 7
IJI-lea al Partidului Muncito ne unui singur g in d : patriei mai
meni sătpînesc cu privirea în resc Rotnîn prevăd creşterea in multă fontă! stăpineau şi exploatau. In sat zute aparate de radio ; in sat
tregul sector. Sînt tovarăşii Gheorglie dicilor de utilizare la furnale
Roman, şeful secjiei şi Remus Lupii, pentru anul 1965 cu -10 la sută / titrasem în combinat pe poarta nu era decît o şcoală de 4 ani, este cămin cultural, cinemato
secretarul organizaţiei de partid. Aflu faţă de 1959. In trimestrul al 10. Prima fotografic de pe aleea
'de la ci date despre importantele mă doilea din acest an. lurnaliştii di)t dreapta înfăţişează un om tînăr cu un singur învăţător pen graf, bibliotecă şi o şcoa
suri lehnico-organizatorice luate în ul de la secţia a !l-a furnale a pe care l-am bănuit foarte voinic,
timii ani, măsuri care au contribuit G.S.H. au obţinut un indice de un om cu o privire şi blinda şi pă tru copii din Riu Bărbat, Uric lă de 8 ani cu internat-
in cea mai mare parte la realizarea utilizare cu peste -12 la sută trunzătoare. Parcă nu se potrivea as
indicelui de utilizare din clipa de mai mare decît cel realizat în :i primea din privire cu fala lînără, şi Hobiţa. Din sat, pe acele in curs de amenajare. Nu
‘cjă. anul 1959. aporape adolescentină a fruntaşului,
jj „Cismaş Gheorgkc: Bun organizator vremuri, s-a ridicat doar un peste mult timp (poate ci-
in ultimele 30 de luni la furna Cum a fost obţinut acest şi conducător al procesului tehnologic
lele 5 şi 6 a începutsă se lucreze rezultat ? la secţia a doua furnale“. singur intelectual. Cam atita teva luni), aici va fi şi un
cu aglomerat aulofondant (de curîtul La furnal rn-om dus direct la el.
aglomerat ciuruit, cu permeabilitate — Tovarăşul Cismaş, nu?. Te-am se poate spune despre cultu punct sanitar şi o baie comu
mult sporită), temperatura aerului in recunoscui după fotografie. ra şi învăţătura de atunci. In nală. Satul este electrificat; o
suflat a crescut de la 050 de grade Zîmbeştc. schimb, foametea, bolile socia micro-hidrocentrală. bine pusă
( la peste 300, a fost redus minereul — Vrei să stăm de vorbă ? Imediat. le, lipsa de asistenţă medicală, la punct, alimentează fiecare
de mangan. Măsuri preţioase ale căror Dar... şi se uită îngrijorat la mine.
roade nu s-an lăsat aşteptate. Dar E rîndul meu să zîmbesc. pe scurt exploatarea nemiloa bec din casele oamenilor şi
aceasta e oare totul ? Indicii de utili — E clar. Numai cîlcva minute. Nu
zare au crescut doar pentru că s-a te reţin să, se întîlnea la tot. pasul.
ridicat temperatura aerului, pentru că Mi-a plăcut in chip deosebit la Gh
s-a redus... etc. ? Să vedem... zabil; inepuizabil tocmai pentru că Cismaş felul cum vorbeşte. Ideile sale Mai era aici şi o prăvălie să- (Continuare in pag. 3-a)
diferenţa este citit de mare. sînt expuse clar. curgător şi mai ales
C omunistul Victor Pali a venit foarte precis. O vorbire de tehnician, M ODELE NOI
la Hunedoara in 1043. Sosea — Cum aii ajuns la. aceşti indici de om pe case minereul l-a învăţat
din Valea Jiului. (Celor care vor să-i de utilizare ? să dozeze lotul. Dacă [aci cu dra La Pavilionul de mostre ce se
cunoască in întregime biografia — e goste o meserie, ea îşi pune pecetea va deschide în Capitală la în
foarte interesantă! — le recomandăm — In nici un caz nu s-a înlimplat asupra Întregului tău fel de a fi. ceputul lunii august, colectivul
cartea lui V. Nicorovici „400 de zile nici o minune. Este vorba in primul (Dar nu spun nimic nou cu asta...). fabricii de încălţăminte „Arde
în oraşul flăcărilor“. V.P. îşi poves rinei de conştiinţa oamenilor, a tutu — Cum am obţinui acest indice leana“ din Alba-Iulia prezintă
teşte acolo viata). A fost repartizat ror. Să-fi dau un singur exemplu : in dc. utilizare ? Conducem cu mai 8 modele noi de încălţăminte.
la furnale. Ca ghiftar. tot semestrul I. la furnalul C> nu s-a multă competentă furnalul; cunoaştem Printre noile procîuse pot fi în-
— Ştii ce e gliifla ? înregistrat nici o absentă nemotivată. mai bine procesul tehnologic. Furna tîlnite cisme tip brigadier pen
j — Am aflat. lul nu seamănă cu cuptorul. Acolo tru bărbaţi şi copii precum şi
î — Mai bine zis, ce era. Nici una. Altădată era cam greu să poli şti în orice clipă ce se întîm- diferite tip'uri de bocanci pentru
Victor Poli îşi trece mina peste te gîndeşti la o asemenea realizare. plă. La noi totul depinde de dozare, mediul rural şi urban.
frunte. Poartă ochelari cu rame sub A crescut foarte mult disciplina... Se de temperatură. O rctelă greşită cit
ţiri, de aur, şi dacă n-ar avea fala întrerupe: l(i pare sec ceea ce~ti spun? de cit înseamnă fontă declasată. Mai M. VADEANU
neagră de funingine ai spune că-i un mult decît in anii liecuti. oamenii
asistent universitar rătăcit pe la fur — N-ai vreun exemplu ? caută căi noi de mobilizare a resur corespondentă
nale. selor interne.
— Trec luni de zile şi nu-mi amin — Exemplu? Hm... Uite: acum Gh. Cismaş socoteşte ceva. P e n tru b en eficiari
tesc de ghiţlă. dar citeodată, uite ca vreo trei ani, C. V. a fixat prost, oala — înainte, cam 30 la sută din tim
acum... încărcăm, transportam şi des de fontă la. jgheab. Fonta s-a revăr pul de oprire se datora mersului în O sarcină de bază ce stă în aten
cărcăm, cloi oameni, cile 50 de tone sat. Am pierdui 150 de tone de me cetinit al furnalului înainte şi după ţia colectivului I.I.L. „Horia" din Alba-
pe zi. Cea mai grea muncă din lume. tal, furnalul 5 a stat oprit vreo 7-S descărcare Am renunţat la mersul Iulia este şi aceea de a crea noi pro
Stăteam la barăci şi mîncam supă ore. Acum nu se mai poate intim pia încetinit, Oprirea şi pornirea se fac duse <3amerele combinate IUI3 şi gar
de chlnen cu mămăligă... Pali rîde. aşa ceva. Se gîmteşte o clipă. Nu, lio- acum în 5-6 minute fată de 30. E niturile de bucătărie ILH2, modele ce
Ei, Hunedoara ' anilor ă ia ! Dacă Ie tărît n u ! important. au fost create în acest an, se bucură de
spui ăstora tineri cum era, nu te cred, Dar nu numai despre măsuri tehni multă apreciere din partea beneficia
zău. nu te cred. Aflasem de la Iov. Roman că Vic ce a vorbit interlocutorul meu. Spi rilor.
tor Pali a absolvit’zilele acestea şcoa cuiesc din carnet cîteva fraze pe cuie
„Ăstora tineri“ nu e chiar potrivit. la de maiştri, cursul seral. le-am însemnat aşa cum mi le-a spus: C. PO M PILIU , corespondent
Victor Pali are 33 de ani, e în plină
tinerele şi el. Maturitatea sa în me — Ce îmi poli spune despre ridi . G. R. CHIROVICI La serviciul constructor şef al U. M. Cuglr se desfăşoară o activitate intensă. Aici se Elevi In excursie
serie este egalată şi întrecută insă de carea calificării oamenilor ? concep şi se discută proiectele tuturor pieselor şi maşinilor ce se execută la uzină. In fo
puţini oameni. Comparăm împreună (Continuare in pag. 3-a) In timpul vacanţei elevii de
condiţiile tehnice de astăzi cu cele de — Multe. Şi începe să citeze ci tografia de faţă ne este prezentat şeful serviciului ing. Nicolae Teodorescu împreună cu cî- la Şcoala pedagogică din Deva
acum 15 ani. Iată un subiect inepui- fre, nume. ţiva proiectanţi şi desenatori discutînd In faţa planşetei despre construcţia cutiei de viteze vor face trei excursii prin ţară.
a maşinii de frezat universală cu program. Astăzi primul grup format din
— Asta e tot ? 46 de elevi a plecat intr-o ex
cursie in regiunile Cluj, Crişa-
— Cam asta. na, Maramureş şi Banat.
Lipsise un singur num e: Victor S1M EDREA M IR O N elev
Pali. l-am spus-o. A stiris slinjenit.
— Da... şi eu...
Ca orice comunist, maistrul Pali
este modest. Dar vorbesc pentru el
tonele de fontă date peste plan. cali-
1tatea lor, vorbesc orele dc muncă în
cordată, soluţiile tehnica prompte, în
