Page 37 - 1962-07
P. 37

| Hunedoara-Deva i

                                              A- .... ______ ____.... '

                                                                                                         TROLETARt T)W TOATE ŢARI LE, VNIfl-VA'l                           R. P. Romînâ se pronunţă consecvent
                                                                                                                                                                                  pentru înfăptuirea dezarmării
                                                                                                                                                                                          generale şi totale

                                                                                                                                                                           Răspunsul preşedintelui Consiliului de Miniştri al R. P. Romîne,

                                                                                                                                                                           ion Gheorgke Maurer, la scrisoarea prof. John Bernal

Anul XIV. Nr. 2348                          Vineri 13 iulie 1962                                                                4 pagini 20 bani                             După cum s-a mai anunţat,         Congresului, prof. John Bernal,    lor lor in problema dezarmării
                                                                                                                                                                           în legătură cu Congresul mon-       a adresat o scrisoare şefilor gu-  generale şi totale.
                                                                                                                                                                           dial pentru dezarmare generală      vernelor reprezentate in Comite-
                                                                                                                                                                           şi pace, care se desfăşoară la      tul celor 18 state pentru dezar-     Publicăm mai jos răspunsul
                                                                                                                                                                           Moscova, preşedintele Comitetu-     mare, solicitindu-i să-şi expună   preşedintelui Consiliului de Mi­
                                                                                                                                                                           lui internaţional de pregătire a    punctul de vedere al guverne-      niştri al R. P. Romîne, Ion
                                                                                                                                                                                                                                                  Gheorghe Maurer.

                                                                                                                                                                           Stimate Domnule Bernal,

D in lan — la b a z a                                                                                                                                                        îmi este deosebit de plăcut să    vernul U.R.StS. care cuprinde      Hotărârea de nerăspîndire a ar­
     d e re c e p ţie                                                                                                                                                      răspund invitaţiei dv. de a pre­    prevederi concrete, realiste şi    melor nucleare şi crearea unor
                                                                                                                                                                           zenta Congresului mondial pen­      eficace în acest scop. Delegaţia   zone denuclearizate In diferite
   Colectiviştii din Miceştl au                                                                                                                                            tru dezarmare generală şi pace      romînă a subliniat necesitatea     regiuni ale lumii, idee care cîş-
fost printre primii din raionul                                                                                                                                            punctul de vedere al guvernului     ca principalele măsuri ce ur­      tigă teren In opinia publică şi
Aibă care au Început recoltatul                                                                                                                                            romîn în problemele de cea mai      mează să fie puse în aplicare      în rîndul unor state iubitoare de
griului. Cu ajutorul combinelor                                                                                                                                            mare importanţă pentru soar­        să ducă încă de la începutul       pace.
                                                                                                                                                                           ta omenirii pe care le dezbate      procesului de dezarmare la în­
S.M.T. ei au reuşit ca în zilele                                                                                                                                           acest congres.                      lăturarea pericolului unui răz­      Vă rog, stimate Domnule Ber­
de 11 şi 12 iulie să siringă re­                                                                                                                                                                               boi ra-cheto-nuclear şi la stăvi­  nal, să asiguraţi Congresul că
colta de pe aproape 30 ha. Pro­                                                                                                                                              Ideea dezarmării generale şi      lirea cursei înarmărilor.          guvernul Republicii Populare
                                                                                                                                                                           totale şi-a croit drum adine în                                        Romîne, exprimând năzuinţele
ducea realizată este bună.                                                                                                                                                 conştiinţa întregii omeniri. In­      Ne exprimăm speranţa că ra ­     Întregului popor romîn şi inspi-
                                                                                                                                                                                                                                                  rlndu-se in politica sa externă
  Prima lor grijă după strin-                                                                                                                                              teresele tuturor popoarelor, a-     ţiunea politică şi influenţa       din înaltele idealuri ale păcii,
gerea unei părţi din recoltă (in                                                                                                                                                                                                                  a făcut şl va continua să facă
total au semănat cu griu 192                                                                                                                                               meninţate de primejdia nimici­      crescîndă pe care o exercită       şi în viitor tot ce-i stă în pu­
ha.) a îost să-şi achite obliga­                                                                                                                                                                                                                  tinţă pentru înfăptuirea dezar­
ţiile faţă de stat. Aşa se face                                                                                                                                            toare a războiului nuclear, cer     lupta popoarelor pentru pace       mării generale şi totale, pentru
că chiar din lan, constatîndu-se                                                                                                                                                                                                                  triumful cauzei colaborării şi
că boabele conţin o cantitate                                                                                                                                              să se ia de pe umerii lor po­       vor determina acele guverne        prieteniei intre popoare.

minimă de umiditate, s-a trans­                                                                                                                                            vara, tot mai grea, a cursei        care acţionează în sens contrar       Urind succes deplin Congre­
portat şi predat la baza de re­                                                                                                                                                                                                                   sului, înalt for care reuneşte
cepţie 2.960 kg. boabe de griu                                                                                                                                             Înarmărilor şi ca uriaşele sume     şi ridică obstacole In calea de­   eminenţi reprezentanţi ai miş­
                                                                                                                                                                                                                                                  cării pentru pace din întreaga
din soiul Scorospelka.                                                                                                                                                     cheltuite pentru mijloace de dis­   zarmării să se situeze pe pozi­    lume, îmi exprim convingerea
                                                                                                                                                                                                                                                  că lucrările lui vor constitui o
-<r                                                                                                                                                                        trugere să fie folosite in sco­     ţii constructive spre a se asi­    importantă contribuţie la lupta
                                                                                                                                                                                                                                                  generală a popoarelor pentru
  In ultimele două zile au mal                   Din cele 379 ha. cultivate cu orz, harnicii mecanizatori de                        S e im p un m ăsu ri                   puri productive, pentru înflori­    gura progresul tratativelor.       asigurarea unei păci trainice.
Început recoltatul griului şi co­           la G/A.S. din Petreşti au recoltat pînă in prezent cu combi­
lectiviştii din Teiuş care au                                                                                                       Şi la gospodăria colectivă din Cioa­   rea civilizaţiei şi culturii uma­     Guvernul romîn consideră că
strîns recolta de pe 20 ha., cei                                                                                                 ra, raionul Orăşlie, colectiviştii acor­
din oraşul Sebeş de pe aproape                                                                                                   dă atenţia cuvenită întreţinerii cultu­   ne.                                 paralel cu elaborarea tratatului
20 ha. şi cei din Foit de pe 10                                                                                                  rilor prăşitoare. Consiliul de conduce­
hectare.                                                                                                                         re, îndrumat de către organizaţia de        Republica Populară Română         de dezarmare generală şi to­
                                                                                                                                 bază, a mobilizat la lucru pc foţi co-
      D e în d a tă                         nele peste 240 ha. Concomitent au fost efectuate arături ele                         lcctivişlii care au terminat pînă în      s-a pronunţat consecvent la         tală, care trebuie să constituie
                                            vară pe mai mult de 100 ha. şi s-a început semănatul porum­                                                                                                        preocuparea principală a Co­
c e grîul s -a c o p t                      bului pentru, siloz.                                                                ' prezent praşila a doua pe 343 ha. po­    O.N.U. şi în alte foruri inter­
                                                                                                                                 rumb. 35 ha. cartofi, 11 ha. floarea-                                         mitetului celor 18, ar fi utilă
                                                                                                                                                                           naţionale pentru încheierea unui
                                                                                                                                 soarelui şi un hectdi cu sfeclă. Dar,                                         adoptarea imediată a unor mă­
                                                                                                                                 dacă această lucrare a fost terminată     tratat de dezarmare generală
                                                                                                                                                                                                               suri menite să ducă la slăbirea
                                                                                                                                 in epoca optimă, nu ia fel se prezin­     şi totală. Ca ţară membră în
                                                                                                                                                                                                               încordării internaţionale. O mare
                                                                                                                                 tă situaţia praşilei a Iil-a. Pînă Ia 12  Comitetul celor 18 state, ea spri­
                                                                                                                                                                                                               însemnătate practică ar avea
                                                                                                                                 iulie, din întreaga suprafaţă cultivată   jină proiectul prezentat de gu-

r Membrii gospodăriei agricole colec-            In fotografie: Mecanizatorul loan Stentzel executînd re­                        cu prăşitoare nu au fost prăşite a                                                                 ION GHEORGHE MAURER
iive din Vcţcl, raionul Ilia, urmăresc cu   coltatul orzului pe una din parcelele gospodăiiei.                                   treia oară decît 48 ha. cu porumb.
grijă stadiul de coacere al griului,                                                                                                                                                                           Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Romîne
pentru a porni la timp recoltatul. Mier-,                 L a G, A. C. din B ă ră b a n ţ                                        Culturile colectiviştilor din Cioara se
curi dimineaţa, preşedintele gospodă­                                                                                                                                                         dt * *
riei împreună cu un grup de colec­                                                                                               pot dezvolta mult mai bine dacă vor
                                                                                                                                                                                   Răspunsul preşedintelui Consiliului de Miniştri al R.P. Romîne a fost citit In şedinţa
tivişti aii liotârit că este timpul să în­    Plnă în urmă cu citva timp,              Sfatul popular al oraşului Alba           ti prăşite de trei ori. De aceea          plenară din dimineaţa zilei de joi a Congresului mondial pentru dezarmare generală şi pace
ceapă recoltatul pe unele suprafeţe. In     colectiviştii din Bărăbanţ, ra­            lulia, ei au reuşit să lichideze,                                                   de către şeful delegaţiei romîne, acad. Miliail Ralea, fiind ascultat cu viu interes de către
aceeaşi după-arniazâ, cele două com­        ionul Alba erau mult rămaşi in                                                       este recomandabil ca atit inginerul a-
bine de la S.M.T. Dobra, repartizate                                                   cu răminerea in urmă. Partici-                                                      participanţi.
                                            urmă cu lucrările de întreţinere           pind in mare număr la muncă,              gronom cît şi consiliul de conducere al
gospodăriei, au început recoltatul.         a culturilor. Mobilizaţi însă de           au reuşit să termine praşila              gospodăriei să ia de urgenţă măsuri       F rîn tu ri clin rnonograiia unui sat
Pînă iert la ora 12 au şi fost recol-       către organizaţia de partid, de
talc primele 11 hectare cu grîu.            comitetul orăşenesc al P.M.R. si           a il-a Ia majoritatea culturilor,         pentru ca şi praşba n treia să fie
                                                                                       iar la unele culturi ca porumb            efpoiuată la foaie ci.v'iurl's.
L u c ră rile s în t a v a n s a te                                                    pentru 5.000 kg. la hectar, floa­                                                     Aşezat pe cursul apei. cu         de teren agricol, păduri şi li­ tească ce servea drept loc di
                                                                                       rea-soarelui cartofi etc. să exe-          T re b u ie u rg en tată                 acelaşi nume, satul Riu Băr­
                                                                                                                                       p ra ş ila a lil-a                  bat se numără printre multe
  Pentru membrii gospodăriei                să termine praşila a Il-a şi să            cute pe mari suprafeţe cea de                                                       alte sate în care, numai la         vezi. tntîlnire pentru „domnii“ de
                                            o înceapă pe cea de a treia. Pînă                                                      In primăvara acestui an, co.            ciţiva ani. de la istorica plena­
agricole colective din Teiuş, a-            în prezent, ei au prăşit a treia           a treia praşila.                          lectiviştii din satul Tărtăria,           ră a C.C. al P.M.R.., din 3-5       Locuitorii satului îşi amin­ la oraş, care mergeau de obi­
plicarea la timp şi la un înalt             oară peste 200 ha. cu porumb                                                         raionul Orăştie au insămînţat             martie 1949, ţăranii muncitori
nivel agrotehnic a lucrărilor de                                                       De asemenea, pînă in 11 Iulie             culturi prăşitoare pe suprafeţe           şi-au unit păminturile laolal­      tesc de fiecare din acei exploa­   cei In campaniile     electorale
întreţinere Ia culturile de prăşi-          din cele 309 ha. cultivate, 19 ha.                                                   întinse. Pînă acum ei au apli­            tă, formind o gospodărie co­        tatori şi-ţi spun ori de cite      pentru a-şi susţine  candidatu­
toare a constituit preocuparea              cu floarea-soarelui, aproape toa.          au fost. stropite pentru a treia          cat praşila a II-a pe întreaga            lectivă.                            ori au ocazia, că unul din ei
                                            tă suprafaţa cultivată cu sfeclă                                                     suprafaţă cultivată cu cartofi
de bază în această perioadă.                de zahăr şi cartofi. Tot de trei           oară 10 ha. cu viţă de vie şi a           şi floarea-soarelui. Nu aceeaşi              Deşi nu este la o prea mare      a avut, printre altele, o mare rile de deputaţi.
Participînd zi de zi ia lucru, In           ori a fost prăşit şi porumbul                                                        grijă S-a acordat însă praşilei           distanţă ele munţi, satul are
număr mare, colectiviştii din Te­           pentru siloz.                              fost prăşit un ha. cultivat cu pe.        porumbului. La această cultură            un teren m inunat; cuprinde         carieră de marmură, altul su­
iuş au reuşit ca la timpul optim                                                                                                nu s.a terminat praşila a n-a.             o mare parte a luncii udate         prafeţe imense ocupate cu pă­
                                                                                       peni.                                    Despre cea de a treia praşila              de apele riului. are grădini cu     duri, altul cîteva sute de ju-     Noul fablou al satului
                                                                                                                                nici nu se poate vorbi. Unii co­           pomi fructiferi: meri, peri
                                                                                                         r. TOM A                lectivişti susţin că nu se obiş­          etc. din soiuri superioare. In                                         Sint ciţiva ani de cind bucu­ i>
                                                                                                                                 nuieşte să se facă această lu­            partea de sus a satului, riul
                                                                                                         corespondent           crare. Aici trebuie să intervină           se bifurcă in două albii, com-
                                                                                                                                organizaţia de partid şi con­              pletind In felul acesta pito­
                                                                                                                                siliul de conducere al gospodă­            rescul natural, oferind pe de       găre de pămint arabil, altul ria, viaţa de om civilizat, se ţ
                                                                                                                                riei, care au datoria să ia mă­            altă parte condiţii minunate
                                                                                                                                surile corespunzătoare pentru              pentru extinderea şi întreţine­     şi pămint arabil şi livezi cu pot Intilni In satul respectiv f
                                                                                                                                aplicarea la timp a tuturor lu­            rea unor culturi printre care
,,Să realizăm şi să depăşim în 1962 indicii de u f i l i z a r e                                                                crărilor de întreţinere la cultu­          şi legumicolă.                      pomi fructiferi. 'Avuţia, pro­ ca şi în întreaga ţară. Con- ?
                                                                                                                                 rile prăşitoare şi, îndeosebi pe
                      prevăzufi pentru anu! 1 96 5 ''                                                                           lotul destinat obţinerii produc­              Afunci „cei pairu"               ducţia obţinută prin sudoarea trăstui dintre ceea ce a fost şt
                                                                                                                                ţiei de 5.000 kg. porumb boabe                    silăpîneaii . . .
                                                                                                                                Ia ha.                                                                         truditorilor, era absorbită ele ceea ce este acum e izbitor. L
                                                                                                                                                                             'Acest loc pitoresc, cu con­
                                                                                                                                                                           diţiile sale minunate de sol şi     acei hapsîni care exploatau Despre ceea ce este... să lăsăm i
                                                                                                                                                                           climă, au atras atenţia citorva
                                                                                                                                                                           bogătani, 4 la număr, care          omul muncii în mod crud. De să vorbească faptele.                    ţ
                                                                                                                                                                           ajunseseră la un moment dat
La tem peratură ridicată                                                                                                                                                   stăpinii unor mari suprafeţe        partea lor bogăţia, de partea De circa 4 ani încoace, 18

                                                                                                                                                                                                               mulţimii — mizeria, sărăcia, familii s-au mutat în- case noi, \

                                                                                                                                                                                                               obscurantismul.                    spaţioase şi frumoase; în ca- \

           platforma furnalului 6, doi oa­     Directivele Congresului al              treaga sa activitate dăruită cu pasiu­                                                                                  Pe vremea cină „cei patru“ sele a 33 de familii pot fi vă- 7
                                            IJI-lea al Partidului Muncito­             ne unui singur g in d : patriei mai
         meni sătpînesc cu privirea în­     resc Rotnîn prevăd creşterea in­           multă fontă!                                                                                                            stăpineau şi exploatau. In sat zute aparate de radio ; in sat
 tregul sector. Sînt tovarăşii Gheorglie    dicilor de utilizare la furnale
 Roman, şeful secjiei şi Remus Lupii,       pentru anul 1965 cu -10 la sută             / titrasem în combinat pe poarta                                                                                       nu era decît o şcoală de 4 ani, este cămin cultural, cinemato­
 secretarul organizaţiei de partid. Aflu    faţă de 1959. In trimestrul al                    10. Prima fotografic de pe aleea
 'de la ci date despre importantele mă­     doilea din acest an. lurnaliştii           di)t dreapta înfăţişează un om tînăr                                                                                    cu un singur învăţător pen­ graf, bibliotecă şi o şcoa­
 suri lehnico-organizatorice luate în ul­   de la secţia a !l-a furnale a              pe care l-am bănuit foarte voinic,
 timii ani, măsuri care au contribuit       G.S.H. au obţinut un indice de             un om cu o privire şi blinda şi pă­                                                                                     tru copii din Riu Bărbat, Uric lă de 8 ani cu internat-
 in cea mai mare parte la realizarea        utilizare cu peste -12 la sută             trunzătoare. Parcă nu se potrivea as­
 indicelui de utilizare din clipa de        mai mare decît cel realizat în    :i       primea din privire cu fala lînără,                                                                                      şi Hobiţa. Din sat, pe acele in curs de amenajare. Nu
 ‘cjă.                                      anul 1959.                                 aporape adolescentină a fruntaşului,
                                                                              jj       „Cismaş Gheorgkc: Bun organizator                                                                                       vremuri, s-a ridicat doar un peste mult timp (poate ci-
    in ultimele 30 de luni la furna­           Cum a fost obţinut acest                şi conducător al procesului tehnologic
 lele 5 şi 6 a începutsă se lucreze         rezultat ?                                 la secţia a doua furnale“.                                                                                              singur intelectual. Cam atita teva luni), aici va fi şi un
 cu aglomerat aulofondant (de curîtul                                                    La furnal rn-om dus direct la el.
 aglomerat ciuruit, cu permeabilitate                                                    — Tovarăşul Cismaş, nu?. Te-am                                                                                        se poate spune despre cultu­ punct sanitar şi o baie comu­
 mult sporită), temperatura aerului in­                                                recunoscui după fotografie.                                                                                             ra şi învăţătura de atunci. In nală. Satul este electrificat; o
 suflat a crescut de la 050 de grade                                                     Zîmbeştc.                                                                                                             schimb, foametea, bolile socia­ micro-hidrocentrală. bine pusă
( la peste 300, a fost redus minereul                                                     — Vrei să stăm de vorbă ? Imediat.                                                                                   le, lipsa de asistenţă medicală, la punct, alimentează fiecare
 de mangan. Măsuri preţioase ale căror                                                 Dar... şi se uită îngrijorat la mine.
 roade nu s-an lăsat aşteptate. Dar                                                       E rîndul meu să zîmbesc.                                                                                             pe scurt exploatarea nemiloa­ bec din casele oamenilor şi
 aceasta e oare totul ? Indicii de utili­                                                — E clar. Numai cîlcva minute. Nu
 zare au crescut doar pentru că s-a                                                    te reţin                                                                                                                să, se întîlnea la tot. pasul.
 ridicat temperatura aerului, pentru că                                                  Mi-a plăcut in chip deosebit la Gh
 s-a redus... etc. ? Să vedem...             zabil; inepuizabil tocmai pentru că       Cismaş felul cum vorbeşte. Ideile sale                                                                                  Mai era aici şi o prăvălie să-     (Continuare in pag. 3-a)
                                             diferenţa este citit de mare.             sînt expuse clar. curgător şi mai ales
 C omunistul Victor Pali a venit                                                       foarte precis. O vorbire de tehnician,                                                                                                                           M ODELE NOI
          la Hunedoara in 1043. Sosea           — Cum aii ajuns la. aceşti indici      de om pe case minereul l-a învăţat
 din Valea Jiului. (Celor care vor să-i      de utilizare ?                            să dozeze lotul. Dacă [aci cu dra­                                                                                                                           La Pavilionul de mostre ce se
 cunoască in întregime biografia — e                                                   goste o meserie, ea îşi pune pecetea                                                                                                                       va deschide în Capitală la în­
 foarte interesantă! — le recomandăm            — In nici un caz nu s-a înlimplat      asupra Întregului tău fel de a fi.                                                                                                                         ceputul lunii august, colectivul
 cartea lui V. Nicorovici „400 de zile       nici o minune. Este vorba in primul       (Dar nu spun nimic nou cu asta...).                                                                                                                        fabricii de încălţăminte „Arde­
 în oraşul flăcărilor“. V.P. îşi poves­      rinei de conştiinţa oamenilor, a tutu­       — Cum am obţinui acest indice                                                                                                                           leana“ din Alba-Iulia prezintă
 teşte acolo viata). A fost repartizat       ror. Să-fi dau un singur exemplu : in     dc. utilizare ? Conducem cu mai                                                                                                                            8 modele noi de încălţăminte.
 la furnale. Ca ghiftar.                     tot semestrul I. la furnalul C> nu s-a    multă competentă furnalul; cunoaştem                                                                                                                       Printre noile procîuse pot fi în-
    — Ştii ce e gliifla ?                    înregistrat nici o absentă nemotivată.    mai bine procesul tehnologic. Furna­                                                                                                                       tîlnite cisme tip brigadier pen­
 j — Am aflat.                                                                         lul nu seamănă cu cuptorul. Acolo                                                                                                                          tru bărbaţi şi copii precum şi
 î — Mai bine zis, ce era.                   Nici una. Altădată era cam greu să        poli şti în orice clipă ce se întîm-                                                                                                                       diferite tip'uri de bocanci pentru
    Victor Poli îşi trece mina peste         te gîndeşti la o asemenea realizare.      plă. La noi totul depinde de dozare,                                                                                                                       mediul rural şi urban.
 frunte. Poartă ochelari cu rame sub­        A crescut foarte mult disciplina... Se    de temperatură. O rctelă greşită cit
 ţiri, de aur, şi dacă n-ar avea fala        întrerupe: l(i pare sec ceea ce~ti spun?  de cit înseamnă fontă declasată. Mai                                                                                                                                               M. VADEANU
 neagră de funingine ai spune că-i un                                                  mult decît in anii liecuti. oamenii
 asistent universitar rătăcit pe la fur­       — N-ai vreun exemplu ?                  caută căi noi de mobilizare a resur­                                                                                                                                                      corespondentă
 nale.                                                                                 selor interne.
    — Trec luni de zile şi nu-mi amin­          — Exemplu? Hm... Uite: acum               Gh. Cismaş socoteşte ceva.                                                                                                                               P e n tru b en eficiari
 tesc de ghiţlă. dar citeodată, uite ca      vreo trei ani, C. V. a fixat prost, oala    — înainte, cam 30 la sută din tim­
 acum... încărcăm, transportam şi des­       de fontă la. jgheab. Fonta s-a revăr­     pul de oprire se datora mersului în­                                                                                                                          O sarcină de bază ce stă în aten­
 cărcăm, cloi oameni, cile 50 de tone        sat. Am pierdui 150 de tone de me­        cetinit al furnalului înainte şi după                                                                                                                      ţia colectivului I.I.L. „Horia" din Alba-
 pe zi. Cea mai grea muncă din lume.         tal, furnalul 5 a stat oprit vreo 7-S     descărcare Am renunţat la mersul                                                                                                                           Iulia este şi aceea de a crea noi pro­
 Stăteam la barăci şi mîncam supă            ore. Acum nu se mai poate intim pia       încetinit, Oprirea şi pornirea se fac                                                                                                                      duse <3amerele combinate IUI3 şi gar­
 de chlnen cu mămăligă... Pali rîde.         aşa ceva. Se gîmteşte o clipă. Nu, lio-   acum în 5-6 minute fată de 30. E                                                                                                                           niturile de bucătărie ILH2, modele ce
 Ei, Hunedoara ' anilor ă ia ! Dacă Ie       tărît n u !                               important.                                                                                                                                                 au fost create în acest an, se bucură de
 spui ăstora tineri cum era, nu te cred,                                                  Dar nu numai despre măsuri tehni­                                                                                                                       multă apreciere din partea beneficia­
 zău. nu te cred.                               Aflasem de la Iov. Roman că Vic­       ce a vorbit interlocutorul meu. Spi­                                                                                                                       rilor.
                                             tor Pali a absolvit’zilele acestea şcoa­  cuiesc din carnet cîteva fraze pe cuie
    „Ăstora tineri“ nu e chiar potrivit.     la de maiştri, cursul seral.              le-am însemnat aşa cum mi le-a spus:                                                                                                                              C. PO M PILIU , corespondent
 Victor Pali are 33 de ani, e în plină
 tinerele şi el. Maturitatea sa în me­          — Ce îmi poli spune despre ridi­                      . G. R. CHIROVICI                La serviciul constructor şef al U. M. Cuglr se desfăşoară o activitate intensă. Aici se                         Elevi In excursie
 serie este egalată şi întrecută insă de     carea calificării oamenilor ?                                                      concep şi se discută proiectele tuturor pieselor şi maşinilor ce se execută la uzină. In fo­
 puţini oameni. Comparăm împreună                                                               (Continuare in pag. 3-a)                                                                                                                            In timpul vacanţei elevii de
 condiţiile tehnice de astăzi cu cele de        — Multe. Şi începe să citeze ci­                                                tografia de faţă ne este prezentat şeful serviciului ing. Nicolae Teodorescu împreună cu cî-                      la Şcoala pedagogică din Deva
 acum 15 ani. Iată un subiect inepui-        fre, nume.                                                                         ţiva proiectanţi şi desenatori discutînd In faţa planşetei despre construcţia cutiei de viteze                    vor face trei excursii prin ţară.
                                                                                                                                a maşinii de frezat universală cu program.                                                                        Astăzi primul grup format din
                                                — Asta e tot ?                                                                                                                                                                                    46 de elevi a plecat intr-o ex­
                                                                                                                                                                                                                                                  cursie in regiunile Cluj, Crişa-
                                                — Cam asta.                                                                                                                                                                                       na, Maramureş şi Banat.

                                                Lipsise un singur num e: Victor                                                                                                                                                                              S1M EDREA M IR O N elev
                                             Pali. l-am spus-o. A stiris slinjenit.

                                                — Da... şi eu...

                                                Ca orice comunist, maistrul Pali
                                             este modest. Dar vorbesc pentru el

                                             tonele de fontă date peste plan. cali-

                                            1tatea lor, vorbesc orele dc muncă în­

                                             cordată, soluţiile tehnica prompte, în­
   32   33   34   35   36   37   38   39   40   41   42