Page 38 - 1962-07

'ŞSŞ. if
Viticultura-» o ramură de producţie
în continuă dezvoltare
Directivele Songresului al IIMea al
P.M.R. prevăd ca în ţara noastră su­
prafaţa ocupată cu viţă de vie să ajun-,
gă, pînă la sfîrşitul anului 1965, la
300.000 ha., de la care, în condiţiuni
climatice normale, să se obţină o pro­
ducţie de cca. 1.400.000 tone struguri.
In regiunea noastră viticultura este
o ramură de producţie agricolă cu vechi
tradiţii, deoarece ea a fost o ocupaţie
de bază a populaţiei regiunii încă din
cele mai vechi timpuri. Condiţiile deo­
sebite de climă şi sol, dragostea şi in­
teresul nK«*iîfestat pentru această cul­
tură au făcut ca să se dezvolte podgo­
rii renumite, cum este podgoria Alba
Iulia care este cunoscută de mult şi
peste hotarele ţării.
Dezvoltarea viticulturii în trecut nu
a fost însă dirijată, p!antîndu-se o mul­
ţime de soiuri. Acest fapt are efecte ne­
gative în ceea ce priveşte valorificarea,
deoarece, unităţile nu pot livra vinu
rile pe specialităţi, întîmpinînd greutăţi
şi la export. Pentru îndreptarea acestor
lucruri, pe baza indicaţiilor date de Di­
rectivele Congresului al II Mea al
P.M.R., s-au executat şi în regiunea
noastră lucrările de raionare a soiu­
rilor pe podgorii şi bazine, stabilîn-
du-se profilul fiecărei gospodării şi su­
prafeţele ce urmează a se planta.
Viile vechi din regiunea noastră, din
cauza îngrijirilor necorespunzătoare, se
prezintă cu goluri de 20-50 şi chiar 60
la sută. Acest fapt determină o produc­
tivitate scăzută. Majoritatea suprafeţe­
lor cultivate cu viţă de vie nu au o or­
ganizare unitară iar butucii sînt îm-
bătrîniţi. Ga urmare, an de an puterea
de rodire şi vigoarea butucilor a slă­
bit înregistrîndu-se producţii scăzute
care, în unele cazuri, nu au asigurat
nici cheltuielile efectuate pentru rea­
lizarea producţiei.
Prin viticultură se utilizează în mo­
dul cel mai raţional terenurile în pantă
pe care nu se poate extinde în sufici­
entă măsură mecanizarea.
Tinînd cont de situaţia actuală cît
şi de profilul agro-economic al agricul­
turii regiunii, în viticultură trebuie ur­
mărite refacerea plantaţiilor de vii exis­
tente şi extinderea suprafeţelor culti­
vate cu vii prin noi plantaţii. Pe lîngă
celelalte lucrări o importanţă deosebită
o arc înfiinţarea noilor plantaţii de vii,
organizarea teritoriului care trebuie să
rezolve printre altele: încadrarea ra­
ţională şi armonioasă a plantaţiilor de
vii în cadrul proiectului general de or­
ganizare a teritoriului în G.A.G.; jus­
ta alegere şi dimensionare a suprafeţe
lor de vii — în funcţie de forţa de
muncă disponibilă şi de dezvoltarea ei
in viitor; amplasarea corespunzătoare
a sarcinilor în funcţie de cerinţele lor
biologice şi a drumurilor principale de
acces — în funcţie de panta terenului
şi de relieful lui — cît şi aplicarea jus­
tă a agrotehnicii diferenţiate şi a unui
sistem de mecanizare a lucrărilor şi de
îngrăşare.
in ge ,iral creşterea şi dezvoltarea
noilor plantaţii de vii trebuie să se facă
în podgoriile consacrate, unde condi­
ţiile de climă şi sol, precum şi price­
perea colectiviştilor permit obţinerea de
producţii ridicate şi de produse superi­
oare. Prin aceasta nu se exclude însă
punerea în valoare a unor noi tere­
nuri, neglijate în trecut, care, prin rea­
lizarea noilor plantaţii, pot să devină
noi centre viticole cu produse tot atît
de bune ca şi a centrelor viticole con­
sacrate.
Pentru dezvoltarea în viitor a viti­
culturii s-a realizat, c a ,şi pentru cele­ ţii excepţionale de expoziţie şi sol, li
lalte sectoare, de către un colectiv de
ingineri, raionarea viticulturii şi în re­
giunea noastră. Prin raionare s-a ur­
mărit, în special, încadrarea justă a
acestei ramuri în complexul economiei
agricole de stat ca ramură furnizoare
de materie primă pentru industria ali­
mentară — o folosire mai corespunză­
toare a unor terenuri în pantă impro­
prii culturii cerealelor — şi o îmbinare
armonioasă cu celelalte ramuri de pro­
ducţie a unităţilor agricole, înlocuirea
vechilor plantaţii, slab productive, cu
noi plantaţii organizate raţional şi ca­
pabile să furnizeze produse în cantităţi
suficiente pentru consumul propriu cît
şi pe u export. Realizarea noilor plan­
taţii să se facă în aşa fel îneît să sa­
Cu cînîecuî pe buze
In dimineaţa aceea frumoasă de
iulie, cîntecul copiilor se auzea deo­
sebit de limpede. Era un cînlec ve­
sel, bine ritmat de glasuri subţirele,
care se împleteau armonios cu melo­
dia acordeonului. Ne aflăm în ta­
băra regională pentru pionieri şi
şcolari de la Cerlej.
Cei 100 de copii, fii de mineri,
oteluri, colectivişti şi intelectuali din
Petroşani şi Hunedoara, ce au venit
să-şi petreacă vacanta aici se pre­
găteau pentru solemnitatea ridicării
drapelului pe catargul taberei.
• Deschiderea taberei, eveniment
deosebit pentru cci ce au aşteptat
un întreg an şcolar minunatele zile
ale vacantei petrecute la munte sau
la mare, urma să aibă loc după-
amiaza. Pionierii şi şcolarii au ho-
tărît să dea cu acest prilej un pro­
gram aiiislic. Iată de ce se făceau
intense pregătiri.
tisfacă deopotrivă interesele unităţilor
administrative şi de producţie cu inte­
resele statului.
DIREC7V te P M M C T Îe S fA B Ít!?L fi'A/N AA/ONARf.
fx/‘s f e a .t Sardni deproducţie,prtvdzvfc
‘dupjvfofa
r cdoinm Sfnijurí
| i/o
!Raioane phmitbAr/c/jpSAI ntasi curen/ Suptr/cr
¦si zon’énniÁ
oraşe.
Ma. I 7» Ve, %
| A. 0!ba, Iíii6 I 26
X 'M*e ?(O? Z5
| L¦ DraioZt 3 So
m 75
?9 I 80
d9 60
40 30
49
?Z 80
I 0? rfëoJefy HE
\ Crue 37
| írv>(ftuuscioarL
I T o lo l 4 4 3 0 50 18 26 9 4? 2 tZQ'
Prin raionare s*i prevăzut extinde­
rea ;n viitor a viticulturii cu 2.120 Ita.
Aceasta înseamnă că regiunea noas­
tră dispune de suprafeţele necesare ex­
tinderii plantaţiilor de vii.
PiAVTAfU D L Y/f Si P ro d u ce re a merferiaf sâc/ifor t'nonu /9é2-/dë5i
ópeci/tcareci a cpom íor
jupro/oia viitor (a s-fPrsJufanu/tn-¦oTaz Acv. 1430 '5480 0850 5250
Dm core t
V/i a/Paite Si indic/cne
Plantari v/i o/io/ie si indiyQne ?ota/ Acr 50 440 490 540
Din core :
Soiar i pentru struguride mASd
/defrişări <de vii /o ta./
ui'n <iore,
firoc/ucTt'vf c//rgc/f
j| P'foettfc.7/<z. c/(y v//<? a»/^cv/<2 - Tb/cz# vriibu: m o 47I5 6780 72901
j Din care SoiuriVe masa
In-pţanul de raionare pentru regiu­
nea noastră s-au pievăzut soiuri de
masă ca Perla de Gsaba, Regina vii­
lor, Ghassetas d’or, Muşcat Ottoncl,
Muşcat Hainburg şi Gincant şi soiuri
de vin : Fetească aibă, Pinot gris, Reis-
ling italian, Mustoasă şi Iordovana.
Prin noile plantaţii de vii care se
execută, se urmăreşte să se realizeze
întocmai sarcinile prevăzute de raiona­
re prin respectarea soiurilor şi a pro­
centului lor de participare în aşa fel
ca în final pe total regiune să ajun­
gem ca 30 la sută să fie plantaţii cu
struguri de masă, iar restul de 70 Ia
sută cu struguri dc vin.
In ultimii ani s-au plantat în regiune
de ¦către unităţile socialiste din agri­
cultură peste 200 ha. cu vii. In afară
de gospodăriile de sfat care au făcut
cele mai mari plantaţii, dintre gospo­
dăriile colective unde viticultura va cu­
noaşte o mare dezvoltare este şi G.A.0.
Daia. In această gospodărie s-au plan­
tat din anul 1958 şi pînă în prezent
40 de ha. de vie.
De asemenea, au mai plantat supra­
feţe mari cu viţă de vie gospodăriile
colective din satele Gîrbova, Ungurei şi
Apoldul de Sus. Nejustificată este si­
tuaţia din gospodăriile colective din
Giste?, Mihalţ şi Obreja care au condi­
s-a întocmit un proiect special de 360
ha. pentru plantări şi totuşi nu trans­
pun în fapt sarcinile din proiecte cu
toate că îşi produc singure materialul
sâditor viticol.
In executarea noilor plantaţii de vii
se interzice cu desăvîrşire folosirea te­
renurilor arabile. Noile plantaţii nu se
pot efectua de cît în baza unui pro­
iect de organizare întocmit în prealabil
şi pe baza autorizaţiei de plantare eli­
berată de Consiliul agricol regional.
Prin planurile de organizare a teri­
toriului care se vor întocmi la unele
gospodării, este necesar să se schimbe
actuala poziţie în teren a viilor şi să
se facă amplasarea lor pe versante cu
expoziţie corespunzătoare. Aşa este ca­
zul gospodăriei agricole colective din
Răliâu. In refacerea viilor este necesar
ca defrişarea celor vechi să se execute
numai după ce o suprafaţă echivalentă
din noile plantaţii a intrat pe rod pen-
Intr-o sală spaţioasă, cu ajutorul Cristina Knebel au voci frumoase.
tovarăşei Coslin Maria, profesoară La selectarea micilor artişti parti­
de muzică, programul artisiic în­ cipă toii cei 100 dc copii.
cepe să prindă viată. Deocamdată
pe hîrlie.
— Cine ştie o poezie frumoasă ? din şcoală, aşa că ansamblul coral.
— Eu. ¦
— Şi eu.
Se mai aud ci- -........... „
teva glasuri. T it­
lul poeziei şi nu-
I N S E i 1 N A R I să-j auzi apoi pe
inele celui care o g r 6 D O
ştie sînt trecute
pe program. '"rT"~m' ...mu.... ¦« ,
— Eu ştiu nişte cînlece populare.
— Eu să fac gimnastică ritmică.
— Eu...
Fiecare pionier ştie cile ceva fru­ sună nu numai tabăra întreagă, ci
mos, fiecare vrea ca acest „ceva fru­ şi împrejurimile.
mos“ să-l ofere colegilor, în clipa
aşteptată. Iată, Zorifa Munteanu. a programului selectat continuă.
Teodora Tetică şi Dorica Iancu ştiu Pionierii şi şcolarii sînt atenfi la
să recite bine. Alikacla Săsăran şi îndrumările profesoarei.
Raionarca viticulturii şi dezvoltarea
ei în viitor poate fi concretizată pe baza
guliilor efectuate în felul urm ător:
Ui'n.- Yin firdV'ÁSm//fe7/fa* »JíVan-imfiznnífaToorrru'ei..
a/b a/b
_’Á
il 64 - - 2 50
47 . ' 4570
Z4 iS 48 - 470
25 - - - 50 j
20 -
20 ¦ - - ____
20 - - -
20 - - - 20
- De asemenea, bibliotecile de fa safe
In conformitate cu sarcinile de dez­
voltare a viticulturii trasate de Direc­
tivele Congresului al 111-lea al P.M.R.
în regiunea noastră, pînă la ‘ sfîrşitul
anului 1965. viticultura va trebui să
se dezvolte astfel. ,
U.M. 4962 /965 1964 4965
7b/~Al. 4o. 4040 4080 4500 4950
fier 55 70 8 0 /4o
fia 60 30 420 460
fia. 2 0 2 0 ’ 50 50
na ?ve. 260 470 \ZO70 2070\
trU a nu aduce prejudicii materiale
atît unităţii cît şi economiei statului.
La executarea de noi plantaţii, o im­
portanţă primordială o reprezintă asi­
gurarea materialului săditor. In regiu­
nea noastră se produce suficient mate­
rial săditor şi de cea mai bună cali­
tate. In ultimii ani reţeaua de pepini­
ere viticole s-a dezvoltat mult îneît pe
lîrigă necesarul regiunii livrăm mate­
rial săditor viticol prin unitatea regio­
nală „Agrosem" Alba Iulia şi altor re­
giuni.
Gospodării colective ca acelea din
Apoldul de Sus, premiată pentru ma­
terial săditor viticol de calitate la ex­
poziţia de la F.rfurth (R. D. Germană),
Gistei, Obreja, Ţelna şi Mihalţ produc
material de foarte bună calitate.
Avem foaie condiţiile de a reface vi­
ticultura regiunii şi de a o ridica Ia
nivelul cerinţelor actuale. Trebuie de­
pusă însă o muncă susţinută ca an de
an să se planteze în gospodării în aşa
fel ca în anii care urmează să avem
plantaţii tinere cu producţie mare şi
de calitate. Statul acordă pentru acea­
sta însemnate sume de bani drept cre­
dite pentru înfiinţarea de noi planta­
ţii. Noiie plantaţii care se vor executa
se vor face numai pe baza unor pro­
iecte speciale. Transpunerea întocmai
în teren a sarcinilor şi indicaţiilor din
proiect este obligatorie pentru fiecare
unitate. Gospodăriile agricole colective
trebuie să acorde atenţia cuvenită şi
procesului dc vinificaţie. Să se asigure
utilajele necesare, să se mecanizeze pe
cît posibil procesul de vinificaţie în aşa
iei îneît să se asigure vinuri de cali­
tate şi în cantităţi mari.
Pentru aceasta gospodăriile colective
să-şi prevadă instruirea oamenilor fn
procesul de vinificaţie pe lîngă marile
unităţi cu proces de vinificaţie moder­
nizai Respectarea sarcinilor din raio­
nare, executarea de plantaţii de vii de
tip socialist, pe baza proiectelor spe­
ciale şi realizarea unui proces de vini­
ficaţie corespunzător, vor ridica viti­
cultura regiunii la rolul care I se cu
vine, ceea ce va aduce mari beneficii
atîi gospodăriilor cît şi economiei sta­
tului.
mg. N. CINDEA
şeîul secţiei de hortiviticultură
din cadru! Consiliului agricol
regional
Cu cîntecele pioniereşti a fost mai
simplu. Ele au fost învăţate încă
format din to(i copiii taberei, se
încheagă repede. Cîteva repetiţii
doar, acompaniate
de acordeon şi
r t e r pionieri şi şcolari
cu ce inimi cîntă
p ă r i n t e drug,
partid iubit“, „Salutare cravatelor
roşii", „Peste plaiurile (arii* ori alte
cînlece patriotice sau pioniereşti. Ră­
Repetiţiile pentru punerea la punct
L . UMUL SOCIALISMULUI
; aeaBfflMMBBMi
Bibliotecile de la sate —-
să fie mai bine îndrumate !
Munca de îndrumare şi control a ac­
tivităţii bibliotecilor din regiune revine
lucrătorilor Bibliotecii centrale regio­
nale. Avînd în vedere acest fapt acti­
viştii acestei unităţi se preocupă în
tnare măsură de îndrumarea metodi­
că şi bibliografică a bibliotecilor, prin
deplasări pe teren, elaborarea de mate­
riale metodice şi bibliografice, partici­
parea la seinfnariile raionale etc.
Pentru sprijinirea propagandei căr­
ţii social-politice şi agricole, biblioteca bliotecile comunale şi raionale cu ac-
Posibilităţi regională a organizat la sate mai multe
Je seri de întrebări şi răspunsuri pe teme
ca : „Să cunoaştem sarcinile trasate de
Cktindere plenara C.C. al P.M.R. din 30 iunie—
prevo'zcdiz I iulie 1961 (la Băcia), „Sarcinile
G.A.C. din comuna Teiuş în lumina
Pa Consfătuirii pe ţară a ţăranilor colec­
tivişti“, „Organizarea şi retribuţia mun­
cii în G.A.C." (în raionul SebeO etc.
Au fost organizate de asemenea con­
sfătuiri cu cititorii pe teme importante
ca : „îmbunătăţirea diferitelor tipuri
de soluri" (la Gurasada), „Creşterea
păsărilor, izvor de belşug în G.A.C."
(la Lunca-Brad), „Căile sporirii pro­
ducţiei de lapte“ (Ia Pefreşti-Sebeş),
„Repartizarea veniturilor în G. A. C."
(la Rapolt-Deva) etc.
au fost înzestrate cu materiale biblio­
grafice. o expoziţie tematică „Cum pu-
tem obţine, 5.000 kg. porumb boabe la
ha. pe terenuri neirigate", cu mai mul­
te liste de recomandări, precum şi o
serie de cărţi noi apărute tratînd teme
care interesează pe colectivişti.
Electrificărilor rurale
mai multă atenfie !
Printre sarcinile stabilite de cel
de-al III-lea Congres al P.M.R. în ce
priveşte îmbunătăţirea continuă a con­
diţiilor dc viaţă ale ţărănimii colec­
tiviste, se numără şi electrificarea unui
număr tot mai mare de sate. Directi­
vele celui de-al III-lea Congres al
P.M.R. prevăd în această direcţie c ă :
„In anii 1960—1965 sc vor electrifica
peste 4.000 de sale, adică de 3 ori
mai multe decît în anii 1954—1959“.
Pentru traducerea în viaţă a aces­
tui obiectiv, sfaturile populare sînt
chemate să mobilizeze masele de cetă­
ţeni la realizarea fondurilor din con­
tribuţia voluntară, să participe la ac­
ţiunile de muncă patriotică în vede-
rea urgentării şi reducerii costului lu­
crărilor de electrificare. Sub îndru­
marea organizaţiilor de partid, în
multe sate, sfaturile populare din re­
giunea noastră au obţinut succese în­
semnate. Nu de mult cetăţenii satului
Doştat, raionul Sebeş, au trăit un eve­
niment deosebit. In sat s-au aprins
primele becuri electrice. La' această
lucrare a participat întreg satul. Peste
1.000 dc colectivişti au efectuat 8.000
ere de muncă patriotică, realizînd eco­
nomii însemnate la preţul de deviz.
Pentru urgentarea lucrărilor, între
circumscripţiile electorale din Doştat,
s-a pornit o însufleţită întrecere în
ce priveşte participarea la muncă pa­
triotică. Asemenea exemple ne oferă
încă multe alte sate. Ele demonstrea­
ză interesul cu care masele dc colec­
tivişti participă la acţiunea de elec­
trificări rurale.
In acest an, în planul de electrifi­
cări rurale au fost cuprinse un nu*
măr dc 38 sate. Din numărul acesto­
ra, pînă în prezent însă, numai în
7 sate lucrările au fost terminate, iar
în alte patru sate se lucrează.
Rezultatele obţinute pînă în prezent
sînt pe departe dc a satisface. Rămî-
nerea în urmă este rezultatul slabei
activităţi 'desfăşurate de unele sfaturi
populare comunale şi raionale, cît şi
de întreprinderile şi instituţiile care
au sarcini în această direcţie. Nu peste
tot sfaturile populare au acordat aten­
ţia cuvenită strîngerii sumelor din
contribuţia voluntară votată pentru
electrificare. Dc luni de zile în sa­
tele Birtin, Cărăstău, Tătărăşti şi Pri-
hodişte din raionul Brad, sfaturile
populare comunale nu au mai între­
prins nici o acţiune pentru realiza­
rea fondurilor din contribuţia volun­
tară. O slabă activitate în această di­
recţie au manifestat şi unele sfaturi
populare din raionul Alba. Ca urmare,
aici lucrările de electrificare nu au
putut începe, deşi ele sînt cuprinse în
planul din acest an.
Dar faptul că lucrările de electrifi­
care rurală sc desfăşoară într-un ritm
nesatisfăcător, se datoreşte slabei or-
In aceeaşi sală, pe masă, stau
frumos aranjate jurnalele de tabă­
ră ale detaşamentelor, unităţii şi ta­
berei de pionieri. Deocamdată sînt
caiete cu file nescrise. După-amia-
ză, după solemnitatea deschiderii ta­
berei, va fi scrisă cu litere îngri­
jite prima filă. Apoi, în celelalte
zile, alte şi alte file vor fi scrise.
Ele. vor vorbi vizitatorilor despre ex­
cursiile şi drumeţiile făcute la Tăul
Făieragului, Săcărhnb sau Boholt,
despre cîntecele, jocurile şi poeziile
noi învăţate, despre lot ceea ce se
va petrece în această vacantă şi ta­
bără. Si vor mai vorbi filele de
noile prietenii, trainice, ce vor li
legate aici...
Cîntecul pionierilor nc-a condus şi
la plecare. La fel de limpede, de
voios. Un cînlec bine ritmat, cn
versuri pornite din inim ă:
„Pionieri, fruntea sus !
Să urcăm pe culmi de vis ;
Drum partidul nostru ne-a deschis..;
V. CHIŞ
, ’n u U IT A T I !
Cu toate realizările amiiîtite mai sus,
lucrătorii bibliotecilor regionale şi ai
bibliotecilor raionale, mai au încă multe
de tăcut în ceea ce priveşte îndruma­
rea activităţii bibliotecilor.
Deşi o serie de biblioteci comunale şt
săteşti, antrenate în cadrul concursului
bienal republican „Biblioteca în slujba
construcţiei socialiste", au obţinut unele
succese, totuşi se putea face mai mult
O deficienţă serioasă o constituie fap­
tul că mult timp au fost neglijate bi­
tiviiate slabă cum ar fi cele din Ha­
ţeg, Orăştie şi din oraşul regional Hu­
nedoara, precum şl cele din localităţi
mal îndepărtate de centru (Topliţa, I-ă-
puşnfe. Roşcani).
O serie de biblioteci comunale cu o
activitate slabă, ca cele din Cerlej,
Livadia, Demsuş. Boşorod. Mărtineştl,
Balşa, Hărău şi Batiz n-au fost con­
trolate de asemenea multă vreme.
Faţă de această situaţie, conducerea
Bibliotecii centrale regionale trebuie să
ia neîntîrzîat măsurile corespunzătoare,
desfăşurînd o muncă mai susţinută de
îndrumare a bibliotecilor săteşti pentru
o şi mai largă propagandă cu cartea
socia!-politică şi agrozootehnică Ia sate.
în scopul formării unui nivel ridicat de
cunoştinţe, care să-i ajute pe colecti­
vişti în rezolvarea cu succes a sarcini­
lor actuale, privind întărirea economi-
co-organizatorîcă a G.A.0., buna des­
făşurare a campaniei agricole de
vară etc.
M. VASILESCU
ganizări a muncii de către secţiunile
de gospodărie comunală ale sfatului
popular regional şi sfaturilor populare
raionale. Acestea, atunci cînd au în­
tocmit planul de electrificări rurale
nu au avut în vedere perspectivele
de extindere a reţelei dc înaltă ten­
siune. Ca urmare, au fost prinse în
planul de electrificare pe anul 1962
sate ca de pildă Drîmbar, Hăpria,
Straja din raionul Alba, Subcctate,
Bretea Strei, Bretea Romînă din ra­
ionul Haţeg, unde linia de înaltă
tensiune este prevăzută să se constru­
iască abia în anii viitori. In acelaşi
timp însă, au rămas în afara planu­
lui sate unde existau condiţii de elec­
trificare, deoarece linia de înaltă ten­
siune trece prin apropiere. Rău este
că acolo unde sînt condiţii pentru
electrificarea unor sate, secţiunea dc
gospodărie comunală a sfatului popu­
lar regional nu s-a îngrijit din timp
pentru asigurarea proiectelor de exe­
cuţie. Pentru satele Ciugud, Limba şi
Şeuşa din raionul Alba de pildă, sînt
terminate proiectele de execuţie dar
lucrările sînt planificate să înceapă
de-abia în anul 1963. Aceasta se în-
tîmplă în vreme ce alte sate cum
sînt Geomal, raionul Alba, Renghcţ,
raionul Orăştie şi altele, deşi au strîn-
se în întregime fondurile necesare în­
ceperii lucrărilor de electrificare, nu
au nici acum proiectele de execuţie.
Mai mult chiar, secţiunea respectivă a
comandat proiecte pentru unele sate
mai înainte ca acestea să-şi fi con­
stituit ccl puţin 50 la sută din su­
mele votate.
Tot atît de adevărat este şi faptul
că nici D.S.A.P.C. şi I.R.E.H. Deva,
cci doi proiectanţi ai lucrărilor de
electrificări nu s-au mobilizat în su­
ficientă măsură. Deşi proiectele pen­
tru 35 de localităţi au fost comandate
încă din luna noiembrie 1961, pînă
în prezent ele au fost terminate doar
pentru 11 sate.
Nesatisfăcător îşi desfăşoară activi­
tatea şi I.G.O. Alba Iulia, singura în­
treprindere din regiune împuternicită
cu executarea lucrării de electrifi­
care (? 1). De luni de zile stă neraon-
tat postul trafo necesar electrificării
satului Livadea, raionul Haţeg şi tot.
dc atîta timp lucrările au stagnat. In
marea lor majoritate, lucrările de elec­
trificări rurale se desfăşoară în ritm
nesatisfăcător, echipele de electricieni
fiind slab îndrumate şi controlate de
personalul de specialitate al I.G.O.
Alba.
Rezultatele obţinute pînă în prezent
sînt pe departe de a satisface. Ele
sînt urmare a slabei activităţi desfă­
şurată de unele sfaturi populare co­
munale şi raionale. De aceea, este ne­
cesar ca în timpul cel mai scurt să
se analizeze situaţia desfăşurării lu­
crărilor şi să se ia cele mai eficace
măsuri. Este necesar ca ritmul de lu­
cru şi acţiunile de realizare a contri­
buţiei voluntare să fie impulsionate.
V. FURIR
Vacantă plăcută
Ieri s-a deschis la Şcoala medic
„Horia, Cloşca şi Crişan“ din Alba
Iulia, clubul elevilor şi al studenţilor,
în care aceştia îşi vor petrece o parte
din timpul lor liber. Programul de
activitate al clubului este bogat şi va­
riat : seri literare, programe artistice,
întîlniri cu fruntaşi în producţie, în­
truniri tovărăşeşti etc. Elevii şi stu­
denţii au dc asemenea posibilitatea să
joace aici şah, tenis de masă şi să
citească literatură, la club fiind ame­
najate săli speciale pentru aceste preo­
cupări. In felul acesta ei îşi vor pe­
trece într-un mod cît mai plăcut va­
canţa.
VLAD MARIA
corespondentă 'bicicîefe, televizoare, aparate da radio, fri- >
*EE53S22IEESi Nr. 2348
murDINPU06B&MUL
14 IULIE 1962
Programul 1 : 5,10 Emisiunea ţară ; 19,31 Muzică de dans ;i
pentru sate ; 5,40 Muzică uşoa­
ră ; 6,10 Muzică Interpretată de 20.00 Album de romanţe ; 20,30
fanfară ; 6,30 Jocuri populare
romîneşti ; 6,45 Melodii distrac­ Muzică de dans.
tive ; 7,15 Muzică populară ro-
mînească ; 7,30 Sfatul medicului: Programul I I : 12,15 „înflo­
Igiena curei balneo-climaterice ;
7.45 Salut voios de pionier ; reşti pămtnt al bucuriei“ — pro­
3,00 Muzică ; 8,30 Muzică instru­
mentală ; 9,00 Roza vînturilcxr ; gram de cintece; 12,35 Muzică
9,25 Muzică din operete ; 10,08
Cintece pentru cei mici ; 11,03 populară romînească din /
Muzică uşoară din ţări socia­
liste ; 11,30 Melodii populare ro­ te n ia ; 13,00 Muzică din opere­
mîneşti ; 12,20 Album sportiv ;
12,30 Muzică uşoară din ţările te ; 14,03 Cintece şi jocuri popu­
Americă Latine ; 13,10 Orchestre
de muzică populară romînească lare rom îneşti; 14,30 Melodii de
care au concertat peste hotare;
14.45 Muzică populară franceză; e strad ă ; 15,00 Muzică populară
15,05 Concert distractiv ; 15,45
Emisiune literară ; 16,00 Cîntă romînească şi a minorităţilor
naistul Fânică Luca ; 16,15 Vor­
beşte Moscova ; 17,15 Concert naţionale; 16,15 Cîntă echipa
de muzică din opere ; 18,30 Pro­
gram muzical pentru fruntaşi de fluieraşi din Leşul Ilvei, re­
în producţie din industrie şi
giunea Cluj ; 18,05 „La sfirşit
agricultură ; 19,05 Scrisori din
de săptămînă, cîntec, joc şi voie
bună, program de muzică popu­
lară romînească; 19,00 Muzică
uşoară romînească ; 19,30 Pe
teme internaţionale; 20,40 In ­
terpreţi de frunte ai muzicii
populare romîneşti cintăreaţa
Maria Lătăreţu.
Buletine de ştiri şi radiojur­
nale: 5,00; 6,00; 7,00; 10,00 ;l
11,00; 13,00; 15,00; 17,00; 19,00;
22,00; 23,52 (programul I); 12,00;
14.00 ; 16,00 ; 18,00 ; 21,00 ; 23,00
(programul II). «
6 M iry n T lief
maamsrs!
14 IULIE 1962
DEVA: învierea (seria l-a lui Alioşa — cinematograful „St.
şl a ll-a) — cinematograful „Pa­ roşie; LONE'Â. •' Pescuitorii de
bureţi — cinematograful „Mi­
tria" ; Agrafa albă — cinema­ nerul" ; TEIU Ş: Primele încer­
tograful „F. Sirbu"; Culi­ cări (seria I- a şi a Ii-a) — ci­
sele varieteului — cinematogra­ nematograful „V. R o a i t ă “ ,1
ful „Grădina de vară“ ; HUNE­ ZLATNA: Intilnire pe cablu —
DOARA : Perle negre — cinema­
tograful „Victoria“; Cocoşatul — cinematograful „Muncitorul“ ;
cinematograful „Stadion Corvl-
n u lS E B E Ş : Poveste sentimen­ ILVA: Post-restant — cinemato­
tală — cinematograful „Progre­
sul"; In noaptea de ajun — cine­ graful „Gh. Doja“ ; APOLDUL
matograful „M. Saăoveanu"; PE­
DE SU S: Unchiul meu Jacinto
— cinematograful „23 August‘L
TROŞANI: : Anii fecioriei — ci­
nematograful „Al. Sahia" ; Pom­
pierul atomic — cinematograful
„7 Noiembrie"; ALBA iULlA:Mai
tare ca uraganul — cinemato­
graful „Victoria“ ; înotătorii —
cinematograful „23 A ugust"; PENTRU 24 ORE
ORĂŞTIE: Gardianul — cine­
matograful „V. Roaită" ; 60 de Vremea se menţine nestabilă, cu ce­
rul mai noros ziua. Vor cădea averse
zile în sudul Asiei şi prin Car- de ploi însoţite de descărcări electri­
ce. Temperatura staţionară, va fi cu­
paţii răsăriteni — cinematogra­
ful „Flacăra“ ; Nu vreau să mă prinsă ziua între 24 şi 29 grade, iar
însor — cinematograful „Gră­ noaptea între 14 şi 19 grade. Vîntul
va sufla potrivit cu intensificări din
dina de vară“ ; SIMERIA : Re­ vest şi nord-vest.
gele Neapolului — cinematogra­ PENTRU URMĂTOARELE
ful „I. PintiUe"; HAŢEG: Proce­ 3 ZILE
sul maimuţelor — cinematograful . Vreme reiaţi’' frumoasă, cu teinpc-
„Popular": BRAD : Dragostea • ratura în uşoară creştere.
OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO0OOOOOOOOOOOOOOCOO0OOCOOOOOOO
!întreprinderea plante medicinale praştie
o achiziţionează pînă în luna noiembrie
S plante medicinale
? F L O R I, F R U N Z E , RĂDĂCINI Şl FRUCTE
og
| Oferă câştiguri bune culegătorilor din g
g regiunea Hunedoara Ş
| Centre de achiziţii funcţionează în raioanele: g
S ORAŞTiE, SEBEŞ, ALBA IULIA, HAŢEG, |
b IL ÎA Ş I B R A D î
oOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOoO
JRâCTOMJL“ BRAŞOV
sir. M . f r u n z e nr. 2
Anunţă că oferă spre vlnzare întreprinderilor socialiste şi
instituţiilor de stat interesate, materiale ce le are in stoc dis-
ponibil şi cu.e fac obiectul a două liste: ;
LISTA A : cu materiale dirijate centralizai cu 976 poziţ i
printre care :
— laminate, table, trefilate şi neferoase.
— rulmenţi, abrazive, scule, chimicale, material electric.
— piese auto şi tractor.
LISTA B : Cu materiale descentralizate cu 1278 poziţii prin­
tre care:
— laminate, ţevi, scule
— chimicale, materiale electrotehnice
— materiale siderurgice şl auxiliare
— veselă de laborator
— rechizite şi materiale foto.
Listele de materiale pot fi consultate la serviciul de desfa-
cere al uzinei, zilnic între orele 11-15, fie expediate prin poştă
la cerere urmînd a se restitui.
Fiind dunoscute formalităţii ce trebuie îndeplinite în ter.
men scurt, ca urmare a H.C.M. 1XG, este recomandabil a se re­
ţine de urgenţă materialele ce se consideră utile de cei ce au
parcurs listele uzinei.
L A L O Z IN P L I C
$j In afară de seriile obişnusfe cu cîţfirruri în»
^bsni, serii sp e d a'e c u cîşfligwri în obieefe ş bani. '
l Sn medie fiecare serie specială conţine :
> 7 .0 0 0 o b ie c te din c a r e :
1 aufofurism ,fM O S K V iC !"
15 mofociclefe, moforefe şi scui=T9( >
jgidere, aragaze, maşini de cusut şi alte^
Jnumeroase cîştiguri în valoare totală de;
\ tei
JL®st le z tm pis© p u te ţi ©iştaga
şi Ibaaii.
AWW •AW V'/W W W W V vV vVV W W W W V W W 'l