Page 39 - 1962-07

Nr. 2348
Consumuri ele combustibili
şi lubrefianţi cît mai mici
¦ Reducerea consumurilor specifice de
combustibili şi lubrefianţi, constituie
una din preocupările de seamă ale or
ganizaţiei dc partid de la depoul G.F.R
Petroşani. Organizaţia de bază de aici
desfăşoară o vie activitate politică şi
organizatorică pentru a îndrepta aten
tia şi eforturile tuturor muncitorilor obţină importante economii. Acest lu­ apropierea staţiilor, sînt cîteva din pro­
spre reducerea consumurilor specitice
de combustibili şi lubrefianţi.
Pentru a studia posibilităţile existen­
te la fiecare locomotivă, biroul organi­
zaţiei de partid împreună cu conduce­ agitatorii nu au stat pasivi, le-au ară aplicarea măsurilor tehnico organiza­
rea administrativă a depoului au for­
mat colective care aveau sarcina de a
analiza situaţia, metodele ce le folo
sesc mecanicii fruntaşi în vederea rea­
lizării de economii la combustibil, pen­
tru ca acestea să fie extinse. Din co^ 230.060, nu au executat bine grătarele cît era planificat. In această perioadă,
tective au făcut parte, printre alţii, me­ basculante, fapt care a dus la defecta­
canici şi fochiştt buni, cu experienţă
în meserie, cum sînt Ioan Gătuţoiu,
Gheorghe Marcu, Ioan Dascălu, Ştefan
Rotaru şl alţii.
învăţămintele, concluziile ce s-au
desprins au fost cunoscute apoi de toţi
mecanicii depoului. Organizaţia de
partid, pe baza studiului efectuat, a
putut de asemenea să încredinţeze sar­
cini concrete membrilor şi candidaţilor
de partid, celor din activul fără de
partid. La Instruirile lunare ale agita­
torilor s-a pus un accent mat mare pe iniţiatorii întrecerii pentru economisi­ morcate trenuri cu un suprafonaj de
metodele bune de lucru ce le folosesc
mecanicii şl focnfştii, cu scopul de a
le face cunoscute în rîndul colectivului.
Membrii şi candidaţii de partid, agita­
torii, le arată mecanicilor şi fochiştilor alţii care la fiecare cursă economisesc
necesitatea menţineri; unui foc viu în
focarul locomotivei, alimentarea focului
PE ECRAN: 9©i M V I F . R E A “
J tn
Filmul „Învierea“ este o pro-
dv.cţie a studioului „Mosfilm“ şi
este inspirat după romanul lui
Lev Tolstot. Scenariul filmului
îl semnează E. Gabrilovici, tar
regia Mihail Sveîţer.
Deşt filmul prezintă acţiunea
romanului marelui scriitor rus
Lev Tolstoi, el se prezintă ca
o operă pe deplin închegată şi
de sine stătătoare. Vmonîndu-l
nu vom simţi nevoia nici unor
lămuriri preliminare. Acţiunea,
sensurile şt evoluţia personaje­
lor ne apar limpezi, complete,
chiar dacă nu am fi citit ro­
manul.
Ecranizlnd capodopera lui
Tolstot, cineaştii nu s-au mul­
ţumit cu o transpunere meca­
nică pe peliculă a capitolelor
cărţii. Povestea Maslovei şi a
lui Nehliudov pare creată acum
din nou, cu, alte mijloace artis­
tice. Ca atare, spectatorii fil­
Frînturi din monografia unui sat
(Urmare din pag. l-a)
instituţiile culturale cu curent s-ar putea scrie lucruri fru­ de la batoză, dezmiriştirea ime­
electric necesar.
Satul Rîu Bărbat este cen­ ...La sediul sfatului popu­ Colectiviştii din Rîu Bărbat au
tru de comună. Aici îşi are lar comunal erau mai mulţi acceptai criteriile şi. s-au an­
sediul comitetul comunal de oameni. Am aflat că are loc gajat să fie la înălţimea sar­
partid, sfatul popular comu­ sesiunea sfatului popular şi că cinilor. La ora cină citim aces­
nal şt gospodăria colectivă la ordinea zilei, printre altele, te rinduri, ei sînt cu siguran­
„Drumul socialismului“, rezul­ figurează discutarea planului ţă In plină activitate; unele
tată din unificarea a 3 gospo­
dării : Rîu Bărbat, Hobiţa şi
Uric; este şi centrul şcolar din
raza comunei respective.
La prima vedere s-ar părea
că toate acestea sînt puţine
pentru un sat al zilelor noa­
stre. Dacă se are însă în ve­
dere faptul că satul Rin Băr­
bat are circa 80 de fumuri,
ceea ce am enunţat din noul
tablou al satului nu apare de­
loc lipsit de importanţă. Şi
dacă ţinem seama de perspec­
tivele minunate ale fiecărei
familii de aici, adică ale fie­
cărui colectivist, ne apare evi­ care reţin atenţia, în mod pe cuprinsul regiunii şi a ţă­
dentă înfăţişarea satului in deosebit, citeva : recoltarea pă­ rii, un sat nou, pe care-l ve­
ri.itorii ani.
i OamenB-s !a lucru
Am vizitat satul intr-o zi de amenajarea ariilor şi asigura­ pot spune aricind lucruri mi­
duminică Am găsit oameni rea securităţii lor, un ritm in- nunate.
cu cantităţi mici de combustibil, evita­ eliişiilor ce trebuie să facă înainte de
rea topirii zgurii şi a înfundării apa­
ratelor ele.
Munca politică desfăşurată de orga­
nizaţia dc bază, măsurile tehnico or­
ganizatorice care s-au luat în acest an
au făcut ca majoritatea brigăzilor să
cru a fost posibil printr-o muncă poli­
tică susţinută de la om la om. Au fost
cazuri cîud reparaţiile nu erau de cea
mai bună calitate şi atunci comuniştii,
tnt celor în cauză ce greutăţi se crea-
ză prin efectuarea unor lucrări de mîn
tuială. Iată un exemplu. Cazangii Bu-
bui Gavrilâ şi Manoliu Dumitru, cu
ocazia unei reparaţii la locomotiva
rea Ier înfr-o staţie c.înd se efectua
curăţirea focului şi deci la întîrzierea menea parcursul mediu între două re­
trenului. Comuniştii Aurel Cazan, Ni-
coiae Joca au sfat de vorbă cu ei de- la sută, ceea ce a dus Ia creşterea pro­
monstrîndu-le ce prejudicii aduc atunci
eînd nu repară cum trebuie fiecare
piesă de la locomotivă. Acum, cei doi
muncitori acordă atenţia cuveniiă re
paraţiilor care le execută.
O marc importanţă o are faptul că
în fiecare brigadă sînf repartizaţi mem­ toda remorcării trenurilor cu suprato-
bri şi candidaţi dc, partid care sînt
rea de comubstibil, lubrefianţi şi re-
morcarea de terenuri cu supratonaj.
Sînt bine cunoscuţi mecanicii Aurel
Marcu, Ion Dascălu, Ioan (Sătuţoi şt
cantităţi importante de combustibil. De
multe ori ei vorbesc mecanicilor şi fo-
mului vor avea ei înşişi revela­
ţia unei opere originale.
Este neîndoielnic că in anali­
za subtilă şi tulburătoare a re­
laţiilor dintre Katiuşa Maslova
şi contele Nehliudov, s-au vădit
mai autentice ăecit oriunde for­
ţa şt strălucirea geniului tol­
stoian. De aceea, transpunerea
pe ecran a „învierii“ este un
eveniment cultural de cel mai
larg interes.
Viztonlnd acest film, vom avea
prilejul să vedem încă o dată pe
cunoscuţii interpreţi sovietici
Tamara Siomina, Evgheni Mat-
veev, N. Sergheev, A. Zueva,
K. Rumeanova, V. Gusev, V. La-
novaia şi alţii.
Filmul „Învierea“ (seria l-a
şi a Il-a), rulează la cinema­
tograful „Patria“ din Deva
pină la 15 iulie a.c.
In fo to : Aspect din film.
preocupaţi, fiecare de cite tens la treieriş, predarea obli­
ceva. Despre fiecare colectivist gaţiilor faţă de S.M.T., chiar
moase, interesante.
de acţiune privind desfăşura­
rea campaniei agricole de vară.
S-au discutat şi s-au rezolvai
multe probleme în acea se­
siune.
Consiliul de conducere al
gospodăriei colective „Drumul
socialismului in majoritate
prezent la sesiune, s-a văzut
provocat. Nu e vorba de o pro­
vocare oarecare, ci mai precis
de un răspuns la o chemare
la întrecere, adresată de colec­
tiviştii din Serei. Aceştia din
urmă au formulat mai multe
criterii în întrecere, dintre
roaselor fără pierderi, clădirea dem in plină dezvoltare şi-
snopilor in pari pe întreaga prosperitate. Despre acest sat,
suprafaţă cu aceste culturi, ca şi 'despre oricare altul, se
DRUMUL SOCljkuSMUWI
plecarea i;i cursă şi pe parcurs. Revi­
zuirea amănunţită a cutiei dc foc, cu­
răţirea zgurei şi a funinginei de pe ţc
vile fierbătoare şi de fum, curăţirea
parascînfeiului cu cea mai mare aten­
ţie, utilizarea forţei vii Ia pante şi în
blemele puse în discuţiile ce se poartă
de comunişti şi agitatorii din depou,
întreţinerea corectă a locomotivelor,
torice au făcut ca depoul din Prtroşani
să reducă consumul de combusiibil în
primele 5 luni ale anului curent cu
3,62 la sută faţă de plan, iar a consu­
mului de ulei cu 5,50 faţă de 4 la sută
s-au realizat astfel economii la pre­
ţul de cost de peste 45.000 iei. De ase­
paraţii generale a fost depăşit cu 3,38
ductivităţii muncii.
O importanţă mare o are în econo­
misirea de combustibili şi lubrefianţi
folosirea la maximum a capacităţii lo­
comotivelor. Iată de cc mecanicii de la
depoul Petroşani aplică cu succes me­
naj. Numai în luna iunie au fost re­
3.250 tone. Printre mecanicii care au
transportat cel mai mare număr de tre­
nuri cu supratonaj amintim pe comu­
niştii Ion Archip, Ion Oprea II şi can­
didatul de partid Ilic Udeanu.
In depoul C.F.R. Petroşani lucrează
mulţi mecanici fochişti, lăcătuşi etc.,
harnici, cu dragoste faţă de meseria
lor. Există deci convingerea, că sub
conducerea organizaţiei de partid, ei
vor munci cu şi mai mult spor pentru
obţinerea de noi succese în lupta ce
se dă în scopul reducerii consumului
de combustibil şi lubrefianţi.
S. CERBU
Penfru elevi
şi studenţi
L’a clubul „Siderurglstul“ din
Hunedoara, slnt organizate di-
ferite manifestări pentru elevii
şl studenţii aflaţi în vacanţă,
precum şi pentru studenţii ve­
niţi în practică la Combinatul
siderurgic.
Sînt programate pentru elevi
şi studenţi concursuri şi jocuri
sportive, întilnirl cu fruntaşii In
producţie, un concurs „Cine ştie
elştigă“, seri literare, audiţii
muzicale în colectiv etc. De cî­
teva zile funcţionează şi în ora-
şui Deva un club pentru elevi
şi studenţi, cu program în zi­
lele de marţi, vineri şi duminică.
P. JURCONI
corespondent
B ilanţ
Orchestra de mandoline a
Clubului sindicatelor din Deva
este una dintre formaţiile mu­
zicale ale artiştilor amatori
fruntaşe pe regiune. Finalistă
la mai multe concursuri repu­
blicane, ea a prezentat în cei 15
ani de activitate 810 spectacole
în regiune şi in afara regiunii,
care s-au bucurat de un succes
bine meritat.
Intre componenţii activi ai
acestei formaţii se numără tov.
diat după recoltare şi altele
obiective probabil că sint şi în­
făptuite, iar altele pe cale de
a fi înfăptuite. Fiecare doreş­
te să ciştige întrecerea. Con­
diţii au şi unii şi alţii, căci ei
se întrec de mult în hărnicie
şi pasiune, pentru o viaţă din
ce in ce mai bună, pentru
belşug şi fericire.
Vom afla, desigur, cine cîş-
tigă steagul întrecerii.
•k
Iată citeva fapte şl date des­
pre un sat. al zilelor noastre.
E un sat ca multe altele de
vfsmsBsaezsfr&smuJt^ «?GMBMîfl*
F.bert Alexandru este unul din strungarii apreciaţi de la
Atelierele R.M.R. Simeria. Pe Ungă faptul că-şi depăşeşte zilnic
planul in medie cu 12 la sută, el execută lucrări de cea mai
hună calitate.
Mereu în frunte
Vara anului 1951. La biroul mici de 30 la sută. Care este Nistor a făcut o importantă de Petru Nistor a obţinut cele
de angajări se prezentă un ti-
năr de statură potrivită, cu pă­
rul castaniu, ochii căprui şi faţa
rumenă de dogoarea soarelui de
vară. Abia împlinise 19 ani. Ti-
năr era el, tînără era mina, tl-
năr era şi oraşul care abia
atunci Incepuşe să prindă viaţă.
Nicolae Ioan, căci aşa-l chea­
mă pe tinărul despre care este
vorba, e de prin partea Vîlcii.
Se obişnui insă uşor cu aceste
locuri. Nu mai tntîlnise freamă­
tul de aici. Poate că asta-i şi
explicaţia faptului că începu să
îndrăgească repede Uricanul in
plină construcţie.
— Vreau să mă fac miner —
spuse funcţionarului de la an­
gajări.
Auzise el de la alţii că mun­
ca in adîncurile pămîntului e
frumoasă. Ea nu mai constituie
un coşmar pentru cei care o
prestează. ¦.
începu lucrul In brigada mi­
nerului fruntaş Gavrilă Pasca
de la care avu multe lucruri
bune de învăţat. După un an de
zile, i se increăinţă conducerea
unui schimb din aceeaşi briga-
dă. Nu trecu mult şi fu pus in
fruntea unei brigăzi. De acum.
răspunderea lui creştea mai mult.
Niciodată însă brigada sa nu
a obţinut depăşiri de plan mai
rodnic
Silvia Munteanu, Mihai Sandu.
Gh. Bratoveanu, Eugen Stru.
tinschi, Emil Ionescu si Teodor
Mlrzenco.
P. JEAN
corespondent Dar Nicolae ioan vrea să-şi lizare mai mare la furnal înseamnă
După criza guvernamentală
din Brazi1"
La 10 iulie parlamentul brazi­
lian a acordat învestitura celui
de-al treilea candidat desemnat
de preşedintele Goulart, profe­
sorul Francisco Brochado da
Rocha, pentru a forma un nou
guvern.-Această învestitură pune
capăt crizei guvernamentale de­
clanşată la 26 iunie cind primul
ministru Tancredo Neves a de.
misionat pentru a putea candi­
da la alegerile pentru Congres
ce vor avea loc în luna octom­
brie.
Actuala criză a scos la iveală
contradicţiile profunde, existen­
te de multă vreme în Brazilia
între cele două tendinţe care se
manifestă în viaţa politică şi
socială a Braziliei Pe de o parte,
tendinţa cercurilor conservatoa.
re şi latifundiare de a-şi menţl
ne vechile lor privilegii legate
implicit de continuarea depen­
denţei economice şi politice a
ţării faţă de Statele Unite şi
pe de altă parte străduinţa unor
largi pături ale poporului bra
zilian — muncitori, intelectuali,
ţărani, studenţi — de a obţine
înfăptuirea unor reforme meni
te să pună. capăt înapoierii
economice a tării, să o scoată
de sub deoendenţa capitalului
străin şi să-i asigure indepen.
denţa economică şi politică.
Parlamentul, controlat de o
majoritate conservatoare, a res.
pîns învestitura lu.î Santiago
Dantas, desemnat de preşedin­ nar“, — cum se spunea in che­ Brazilia va fi guvernată de un
secretul ?
— In timp ce se face operaţia
de încărcare a cărbunelui, ex­
plică comunistul Nicolae Ioan,
şeful de schimb, perforează
găurile pentru următoarea puş-
cătură. In felul acesta se elimi­
nă timpii morţi, lucru ce a per­
mis brigăzii mele să realizeze
un randament cu 3 tone pe post
mai mare decit sarcina de plan.
Consultînă fişa brigăzii, cifre­
le încercuite cu creion roşu îţi
atrag privirea. Ele sînt grăitoa­
re. Oglindesc hărnicia de care
au dat dovadă ortacii lui Nico­
lae Ioan în primele 6 luni ale ORA 10,15. Se descarcă marfă
anului. In plus, faţă de sarci­ ORA 10,30. La fel. Are loc ur­
nile planului, ei. s-au angajat mătorul dialog:
să den în acest an, 3.000 tone Cetăţeanul: Mai durează mult
cărbune. Angajamentul a fost
depăşit încă din luna iunie., tovarăşe !
— Noi nu trebuie insă să ne\ — Cam cit ?
mulţumim cu rezultatele obţi­ — Mult, tovarăşe !
nute —• spunea într-una din
zilele trecute Nicolae Ioan. or­
tacilor săi. Vedeţi. munca este chidem. Vino după-nasă!
bine răsplătită, cîştigăm 3.000— ORA 10,45. Marfa a fost dusă
3.500 lei lunar. Eu zic să ne spo­ în magazie. Dialogul continuă
rim angajamentul cu încă 2.000
de tone .
Asupra acestei probleme dis­
cutară mai mulţi mineri. Ei îşi
spuseră părerea asupra unor noi
posibilităţi de a obţine un ran-
ăament mai mare in procesul
de producţie şi primiră ca bună ..Oamenii stau aici de ari dimi­
propunerea şefului lor de bri­ neaţă. (Era 4 dufă-amiaza). Le e ru­
gadă. Entuziasmul ce putea fi
citit in privirea lor exprima do­
rinţa. de a da patriei tot mai
mult cărbune. Asemenea bri­
găzi sint multe în Valea Jiului. ,.Fiecare }t.ie că un indice dc uti­
menţină brigada mereu in frun­ o via(ă mai bună“.
te. Pină acum a dovedit acest Am însemnai în carnet si o ecua­
lucru...
R. HALŞAN rea de pe platforma furnalului 6:
corespondent
tele Goulart imediat după de.
misia lui Neves, deoarece aces­
ta anunţase un program care
nu era pe placul anumitor
cercuri influente. După cum ară.
tă agenţia Associated Press,
Dantas s-a pronunţat pentru o
politică de neintervenţie faţă de
Cuba, refuzînd să sprijine poli­
tica agresivă a S.U.A., iar pe
pian Intern a insistat pentru o
reformă agrară, bancară şi ad­
ministrativă, calificate de el
drept ,,un imperativ căruia au.
torităţiie nu i se pot sustrage".
Cu un insucces s-a soldat şl
încercarea lui Moura Ândrade
care, deşi a obţinut votul de în­
vestitură, nu a obţinut aproba-
rea de către preşedintele ţării
a cabinetului prezentat de el şi
care cuprindea persoane com­
promise în puciul reacţionar pus
la cale îmootriva instaurării la
putere a lui Goulart. Această
încercare a elementelor reacţio­
nare de a pune mîna pe putere
a stîrnit nroteşte vehemente în
rîndurile ponorului brazilian
orovocînd o adevărată mişcare
de mase în spriiinul acţiunii
preşedintelui Goulart. Mişcarea
s.a concretizat printr-o grevă
generală, pe scară naţională de.
eîarată. de sindicate „împotriva
acelora care doresc să impună
o lovitură de stat militară şi să
instaureze un guvern reacţio­
ţjag. 9
Cuptorul cu flacarâ
^S.,/\A.rv ./WVn
Amil trecut, in cinstea zilei paraţie, celelalte secţii să nu
de 23 August, la Uzina meta- sufere din cauza noastră. Pen-
lurgico-chimică Zlatna a fost tru asta propun să ne luăm
dat in funcţiune un nou cup- ia întrecere cu echipa lui Mol- j
tor de topire de 80 m.p., cu Se Jid. Va ciştiga aceea care >
flacără, instalaţia noului cup- dau cea mai mare cantitate. >
tor e mult mai bună decit la şi nu vom uita un lucru: ca- /
cuptoarele vechi. Un mare nu- utatea. Fiecare şarjă să aibă, \
măr de operaţii, precum şi ca şi pină acum intre 40—45 >
transportul, sînt mecanizate, ia sută metal. ş
De asemenea, s-a reuşit să se oamenii au fost de acord cu ţ
obţină — lucru foarte impor- propunerea. Unul dintre el,
tant pentru specificul acestei losif Păşculeţ, s-a. ridicat şi a ţ
munci — o ventilaţie corespun- Spus ,
zătoare. — Sperăm să cîştigăm. noi, d
La noul cuptor a fost repar- dar eu zic să nu uităm nici 7
tizată echipa tovarăşului Petru de economii. f
Nistor, formată in majoritate De la 1 iulie ac> ce/e două ?
din comunişti şi utemişti. In ecft/pe sint in întrecere. Săp- >
consfătuiri de producţie, aju- tămînal. tovarăşul Petru Nistor \
taţi de organizatorul sindical discută cu muncitorii situaţia \
losif Bibolar, echipa a ajuns pianului, iniţiativele cele mal ţ
să găsească cele mai potrivite pune> probleme legate de dis- (
căi de exploatare a noului cup- Cipnn(-L i a cursul de protec- L
tor. Muncitorii echipei au fost ţia munca a iuat parte Intrea- '
•> repartizaţi judicios, astfel: ga ecji{pd. Examenul, care s-a >
; trei încărcători, 3 la manipu- ţ}nuţ ja g iulie a dovedit că şl >
larea zgurei, un fochist, 3 la ţn această privinţă, muncitorii ţ
mată (elaborarea şarjei) şi 2 sînt pine pregdtiţi. !’Au răspuns ?
la vagonete zgură. Ajutaţi şi ţoarte tine losif Păşculeţ, '
de experienţa tovarăşului losif pamm j Urj, Luca Cîmpean şt
Bibolaru (de 29 de ani în uzi- al1.{i
nă) şi de cea a şefului de echi- Comunîstul Petru Nistor a
pă, Petru Nistor, echipa a fă fn ig47 ?coaia de cali-
cut faţă cerinţelor impuse le ^ care 14 ani e printre
noul agregat, ajung n ca: ns wunciţQrp fruntaşi ai uzinei,
tăzi sa se situeze pr nt ^ ^ aceea a fost ales şef de
pele fruntaşe ale uzinei echipă. Acum urmează şcoala
In luna septembne a.c., cup- fJg speciaUzare Veci nu intlm-
torul va intra în repaiaţie De m fo r repartizat ja cup-
IS saccueertae’, lpae uc™are echipa le Hţinnec torul nou. cu flacără.
> săptămînal, tovarăşul Petru In^ d e v ă r echipa condusă
vropunere • mai frumoase succese, e mtn-
— Trebuie să dăm o can- dria Uzinei metalurgico-chimt-
titate de rezervă, ca atunci Fiice din Zlatna.
cind cuptorul va intra in re- GH. SUOIU
ÎN S E M N Ă R I
ni sc pufea ?
Hunedoara. Unitatea nr. 17 a — Nu se poate, tovarăşe ! "
— Dar nu-i firesc ca magazi­
C.L.D.C., papetăria. nul să stea închis toată, dimi­
ORA 9,45. Un cetăţean vrea neaţa pentru descărcarea mărfii.
să cumpere un carneţel. Maga­ — Asta nu te priveşte pe
zinul este însă închis. Motivul 7 dumneata! (Către un cetăţean
prezent) : Dacă ar avea puţină
Se descarcă marfă. judecată...
— Te poftesc să nu fii...
— Numele responsabilului, vă
rog !
descărcarea mărfii ? durează, — Vota...
O vînzătoare: Mai — Vota, şi mai cum ?
— Vota... ajunge at.lt.
— Mă rog... Eu vreau să scriu
despre...
— ...Deschidem, tovarăşe... In­
tr-adevăr, peste 5 minute maga­
— Cît totuşi ? Cinci minute ? zinul era deschis.
Pină diseară ? Sînt curios ce ar fi făcut tov.
— Dimineaţa asta nu mai des­ Vota (căci chiar dinsa era), dacă
ar fi fost un alt cetăţean
G. RADU,
in curte :
— Am nevoie
de un carneţel.
Vă rog...
La temperatură ridicata
(Urmare din !mg. l-a) ţă — fontă mai multă şi mai bună.
Nu este o figură de stil această ecua­
ţie : este adevărul adevărat.
B ucrează mulţi oameni în secţia
a doua furnale. Despre fiecare
şine să !dcce dacă e greii'.
„Ţinem cu putere ca treaba să dintre ci s-ar putea scrie un reportaj
lung. Furnalişli ca Simon Francisc,
meargă bine. F. foarte greu dc su­ Lupii Ionel. Dop Marin, Olaru Ale­
portat girului că lucrurile nu-s în re­ xandru. Ciolac.it Ioan, Rădneamţu Ri­
gulă“.
cinird, Mandache Gheorghe, Bttzea
Oancea, Bolea Traian, Schncll Gheor­
ghe, muncesc cu entuziasm şi abne­
gaţie. pentru a da patriei mai multă
fontă. Asemenea furnalelor pe care le
ţie pe care mi-a sugerat-o convorbi­ stăpinesc cu măiestrie, ei ard la cea
mai înaltă temperatură.
gîndire tehnică înaintată -ţ- conştiin­
regim parlamentar, în cadru
căruia parlamentul să aibă pu
teri mai mari decit preşedinte
le, sau de un regim prezidenţial
care să restabilească puterile
prezidenţiale ce au fost luaţi
preşedintelui prin votul din anu
marea organizaţiilor sindicale. trecut al parlamentului.
In diferite oraşe ale ţării, la Rio Dacă, în ciuda acestui pro
de Janeiro, la Caixas, la Joao
de Meritu s-au produs ciocniri gram, cu totul neconform dorin
serioase între poliţie şi demon­
stranţii care protestau împotri­ telor majorităţii reacţionare dii
va uneltirilor cercurilor reacţio­ Congres, da Rocha a obţinut to
nare. tuşi votul de învestitură, acea
sta se datoreşte, după cum re
Acţiunea maselor şi-a spus cu
greutate cuvîntul, iar Brochado marcă şi agenţia UPI, puternici
da Rocha a fost desemnat şef presiuni exercitate de opini:
al guvernului. Chiar în discursul publică braziliană care şi-a ma
rostit înainte de votul de Înves­ nifestat hotărît voinţa de a im
titură în parlament, el s-a pro­ piedica orice nouă manevră :
nunţat făţiş pentru formarea cercurilor reacţionare. In rin
unui cabinet „capabil să proce­ dul membrilor parlamentului
deze la principalele reforme de velata agenţia americană, „exis
structură". Cunoscut pentru po. ta temerea că prelungirea im
ziţia sa în favoarea naţionaliză­
rii întreprinderii americane de pasului politic va intensific;
telegraf şi telefon din statul reacţiunea opiniei publice dii
Rio Gravide Do Sul, da Rocha cauza întîrzierii rezolvării pro
a prezentat Congresului, după blemelor economice".
cum afirmă agenţia France Pre.
sse, un adevărat „program de Fără îndoială că forţele reac
luptă". Pe plan intern, el s-a ţiunii din Brazilia nu se vor d;
pronunţat pentru dezvoltarea încă. bătute. Agenţia Franci
economiei, iar pe plan extern, Presse afirmă că învestirea iu
el a declarat că îşi propune să da Rocha nu constituie deci
continue nolit.ioa de indepen­ un „armistiţiu". Urmează să s<
denţă a ţării, să apere liberta­ vadă ce atitudine va adopţi;
tea comerţului cu toate tarile, parlamentul cînd va fi prezen
principiul de autodeterminare a tată de către preşedintele Gcu
popoarelor si de neintervenţie. lart lista noului guvern prezi
Da Rocha a anunţat că va pre­ dat de Brochado da Rocha. Dar
după cum au arătat evenimen
zenta Congresului problema or. iele din Brazilia, poporul bra
ganizării unui referendum popu­ zilian şi-a dovedit maturitate;
sa politică şi poate curma ca ş
lar care să stabilească dacă in trecut. încercarea reacţiuni
de a împiedica adoptarea acelo:
reforme care sînt atît de nece
sare şi urgente nentrn dezvol
tarea economie^ Braziliei
- A. BRAUNŞTEII
/-