Page 4 - 1962-07
P. 4
paf. * T>RUMUL BroVmilSMULUl Nr. 2339
Pregătiri în vederea Forumului păcii ULTIMELE ŞTIRI ULTIMELE ŞTIRI ULTIMELE ŞTIRI ULTIMELE ŞTIRI
de la Moscova
Vor p a r t i c i p a 2.300 de persoane din 117 f a rl
MOSCOVA 2 (Agerpres). — T ASS DJAKARTA 2 (Agerpres). — Creşte opoziţia împotriva Conferinţa internaţională pentru Laos Stabilirea relaţiilor
transmite: La 1 iulie, Comitetul lnclone-1 dictaturii lui Franco şi-a reluat lucrările diplomatice între
zian pentru pace a organizat la Polonia şi Laos
Yves Chaulliers, membru al secreta Djakarta o adunare cu prilejul MADRID 2 (Agerpres). — opune cu Înverşunare reglmuluil GENEVA 2 (Agerpres). coaliţie, condusă de ministrul
riatului Comitetului de pregătire a apropiatului Congres mondial După cum se ştie la 5 şi 6 iu lui Franco care a devenit de ne Luni după-amiază şi-a reluaţi de Externe, Quinim Folsena. VARŞOVIA 2 (Agerpres), -
Congresului mondial pentru dezar pentru dezarmai^ generală, şi nie, 118 reprezentanţi ai parti suportat în Spania. lucrările după o întrerupere de După cum relatează agenţia P.A.P.,
mare generală şi pace a declarat că pace. In declaraţia adaptată la înainte de reluarea conferin guvernul Republicii Populare Polone şi
pregătirile în vederea acestui forum această adunare se spune că delor de opoziţie din Spania (80 Masa rotundă de la München cinci luni conferinţa internaţio-i guvernul de coaliţie al Laosului au ho-
al partizanilor păcii s-au desfăşurat lupta pentru pace, lupta pentru din interior, 38 în exil) au ţinut a opoziţiei, scrie acelaşi cores- nală pentru reglementarea paş ţei şefii delegaţiilor U.R.S.S. şi tărît să stabilească relaţii diploma-!
în 117 ţări. preîntâmpinarea unui nou război pondent, a Înfricoşat serios gu-j nică a problemei laoţlene, la S.U.A., G. M. Fuşkin şl A. Ha- tice între Polonia şi Laos şi să facă
este principala sarcină a între o reuniune Ia München în urma vernul spaniol mai ales că ur. care participă reprezentanţi a rriman, au avut o întrevedere. schimb de ambasadori.
La deschiderea congresului care va gii omeniri şi că dezarmarea căreia a fost adoptată o rezo mează marilor greve muncito 14 state. Laosul este reprezen
avea loc la Moscova la 9 iulie, vor este în momentul de faţă lu luţie, care după expresia ziaru reşti care şi acum continuă să tat la conferinţă de o delegaţie Şedinţa de luni a fost prezi U. R. S. S. a recunoscut
participa circa 2.800 de persoane. crul cel mai important în lupta lui „Liberation“ este o adevă noile state independente
Yves Chaulliers a subliniat că în pentru preîntâmpinarea unui rată declaraţie de acţiune îm tulbure bazinul carbonifer din: unică a guvernului naţional de dată de reprezentantul U.R.S.S.,
prezent 101 de ţări au anunţat com nou război. In declaraţie se sub potriva lui Franco“. Asturia. G. M. Puşkln. Ruanda şi Burundi
ponenţa parţială sau definitivă a de liniază că pentru îndeplinirea
legaţiilor lor. cu succes a acestei sarcini tre Reprezentanţii şi liderii dife Autorităţile franchlste, conti Noi atrocităţi comise de trupele MOSCOVA 2 (Agerpres). — TASS
buie să se unească toate forţele nuând represiunile, au dispus lui Ngo Dinh Diem transmite:
Potrivit dalelor existente, delegaţia care luptă pentru pace, dezar ritelor partide şi grupări do exilarea unor lideri al opoziţiei1
S.U.A. va fi alcătuită din peste 150 mare, împotriva imperialismului opoziţie din Spania, se arată im în insulele Canare. De asemenea' SAIGON 2 (Agerpres). — Trupele sud-vietnameze desfăşoară N. S. Hruşctov, şeful guvernului
de persoane iar delegaţiile Indici şi rezoluţie, s-au întîlnit pentru a arestările continuă. De curîndi raiduri distrugătoare împotriva popu sovietic şi Leonid Brcjnev, preşedin
Braziliei vor avea o componenţă de şi colonialismului. stabili o platformă comună în In ura lor împotriva torţelor patrio laţiei paşnice. Astfel, în provincia din tele Prezidiului Sovietului Suprem al
'peste 100 de persoane. Delegaţia fran Participanţii la adunare au momentul cînd regimul fran- Franco a făcut o vizită în pro tice pe care nu au reuşit cu nici un sud-vestul Saigonului, peste 1.000 de U.R.S.S., au adresat preşedintelui
ceză va fi alcătuită de asemenea din vincia Valencia pentru a-i potoli’ chip să le înfrîngă, trupele ngodinhdie- soldaţi sud-vietnamezi conduşi de lo- Ruandei, G. Kaylbanda, o telegramă
circa 100 de persoane. adresat tuturor popoarelor şl chist a cerut admiterea Spaniei pe „tinerii care se ocupă cu pro miste„ sprijinite şi conduse de ofiţeri cotenent-coionelul american Frank Glay de felicitare cu prilejul proclamării
guvernelor apelul de a ajuta In în Piaţa comună. paganda marxistă“. Cu acest’ americani continui să comită noi atro şi alţi ofiţeri americani au distrus independenţei ţării. In telegramă se
Numeroase organizaţii naţionale şi prilej a declarat ca răspus la cităţi împotriva populaţiei paşnice. Şti complet opt sate. O parte a populaţiei arată că Uniunea Sovietică a recu
’internaţionale printre care Federaţia donezia In lupta sa pentru re- In Spania, se arată în rezo rezoluţia „conjuraţilor“ de la rile transmise în ultimele zile de co noscut Republica Ruanda ca stat in
Sindicală Mondială, Comitetul inter dobîndirea Irianului de Vest în luţie este nevoie de crearea unor respondenţii agenţiilor occidentale vor a fost trimisă în lagăre de concen dependent şi suveran şi că este gata
naţional al Crucii Roşii, Mişcarea „Fe cursul acestui an şi au subli instituţii democratice cu adevă München că armata va apăra' besc despre loviturile serioase primite să stabilească relaţii diplomatice cu ea.
mei, luftaţi pentru pace" din Ame niat că orice ajutor acordat co rat reprezentative, şi o garant.ie dictatura împotriva oricăror ac de ngodinhdiemişti din partea partiza trare iar cei cunoscuţi că au partici
rica, Consiliul de solidaritate al ţă lonialiştilor olandezi va fi con eficientă pentru toate drepturile! ţiuni „subversive“ şi că in tra nilor, în ciuda seriosului sprijin acordat pat la acţiunile de rezistenţă au fost N. S. Hruşciov şi Leonid Brejncv
rilor 'Asiei si Africii ele., au hotărit siderat o acţiune ostilă poporu persoanei, asigurarea libertăţi rea Spaniei în Piaţa comună va de americani. Astfel în localitatea arestaţi. au adresat primului ministru al Re
să trimită la Congresul de la Mos lui şi guvernului indonezian. lor sindicale pe baze democra-i Ben-Kat, situată la nord de Saigon. gatului Burundi, A. Muhlrwa, o te
cova reprezentanţi şi observatori. Participanţii la adunare şi-au tice, apărarea drepturilor funda fi realizată cu orice preţ. Pen partizanii au atac?1 o coloană de ma legramă în care se arată că guvernul
exprimat recunoştinţa faţă de mentale ale oamenilor muncii, tru aceasta Franco a început să şini blindate ngodinhdiemiste provo- sovietic recunoaşte regatul Burundi
,.ln prezent este cu totul evident că popoarele şi guvernele ţărilor recunoaşterea dreptului la gre maseze mari unităţi militare în cîndu-le, potrivit relatărilor agenţiei ca stat Independent şi suveran şi că
Congresul mondial pentru dezarmare care au acordat şi acordă aju vă, dreptul de creare a grupă principalele oraşe si provincii Associated Press, pierderi în oameni Şl este gata să stabilească relaţii diplo
generală şi pace va reprezenta intr-a rilor care să reprezinte diferite industriale ale ţării. armament. matice cu el.
devăr cele mai largi cercuri ale opi tor poporului indonezian în curente ale opiniei publice şi ?J
niei publice mondiale", a declarat lupta sa pentru eliberarea to partidelor politice. „Intelectualii şi studenţii sînt După cum anunţă din Saigon coresi Leonid Brcjnev a trimis o tele
¦Yves Chaulliers. tală a patriei sale. gramă regelui Mwami Mwambutsa.
De aici reiese că acest întregi de asemenea împotriva dictatu^
=xsL: mozaic al opoziţiei spaniole se! rii lui Franco, scrie în continua Misiunea de legătură a Gomandamen-
re ziarul „Liberation“. tului suprem al Armatei populare de
,,N a rş a3 păci?“ în O k in a w a eliberare a adresat o scrisoare Comi
siei internaţionale de supraveghere şl
control în care demască din nou atro
!’ TOKIO 2 (Agerpres). — dică a insulei Okinawa spre oraşuţ cităţile comise de trupele sud-vietna
In Olcinawa a început „marşul păcii" Naha, centrul administrativ al aces.|
tei insule. meze şi americane. ,
în sprijinul revendicărilor poporului
japonez cu privire la interzicerea aw Printre participanţii la marş sc[ Rezoluţia conducerii P. C. Italian pondentul agenţiei U.P.I., avioanele a- Jările afro-asiafice îngrijorafe de infervanfia
mei nucleare, în apărarea păcii şi se-“ allă şi reprezentanţi ai populaţiei dini în problema naţionalizării merlcane au paraşutat în junglă 2.000
carităţii în întreaga lume. Partici insulele arhipeleagului japonez Ryu: industriei electroenergetice de soldaţi sud-vietnamezi (pentru a S. U. A. în Vietnamul de sud
Kyu. doua oară în cursul ultimei săptămîni)
panţii fa marş au pornit dintr-o lo în vederea desfăşurării unei noi ope
calitate situată la extremitatea nor-l raţii împotriva partizanilor.
GAIR0 2 (Agerpres). — adoptat un raport special în care se
Rezultatele provizorii ROMA 2 (Agerpres). — tru realizarea următoarelor obiective : Executarea unor Secretarul general al Secretariatului afirmă că Republica Democrată Viet
„A lichida sabotajul elementelor de despăgubirile plătite proprietarilor în permanent al Consiliului de solidari nam ar săvîrşi „acte de agresiune şi
ale alegerilor din Japonia dreapta şi a da o lovitură hotărî- treprinderilor naţionalizate nu trebuie contrarevoluţionari tate al ţărilor Asiei şi Africii, Yussef de activitate subversivă“ în Vietnamul
toare monopolurilor“, sub acest titlu, să fie prea generoase, ele urmînd să Es-Sibai a dat publicităţii în numele de sud. Secretariatul permanent con
TOKIO 2 (Hgerpres). — aceste circumscripţii au fost ziarul „Unita“ a publicat rezoluţia fie achitate în decurs de 20 şi nu de 10 cubani secretariatului o declaraţie în care sideră nelegal acest raport, deoarece el
La 1 iulie au avut loc în Ja aleşi 48 de deputaţi (cu doi mai conducerii P.C. Italian în problema ani, aşa cum propune guvernul; după exprimă îngrijorare in legătură cu nu este aprobat de toţi membrii Co
ponia alegeri parţiale pentru de mult decît în precedentele ale naţionalizării industriei electroener- naţionalizare, firmele care îşi desfăşoară HAVANA 2 (Agerpres). — înrăutăţirea situaţiei din Vietna misiei, după cum prevede acordul de
semnarea unui număr de 127 geri). Partidul socialist a cişti- gctice. în prezent activitatea în sectorul elec- După cum anunţă agenţia Prcnsa mul de sud din cauza intervenţiei per la Geneva din anul 1954. Principala
de membri al Camerei superi gat 4 mandate în plus faţă de Conducerea P.C. Italian atrage aten troenergetic trebuie să-şi înceteze exis Latina, în baza sentinţei Tribunalului manente a S.U.A.
oare a parlamentului japonez. alegerile precedente. In circum ţia tuturor forţelor democratice asu revoluţionar, la Havana au fost exe datorie a Comisiei este să pună capăt
După cum reiese din datele pro scripţiile locale au fost aleşi 22 pra faptului că „este necesară o luptă tenţa şi să nu-şi exercite activitatea cutaţi prin împuşcare doi contrarevo In această situaţie, se spune în de intervenţiei S.U.A.
vizorii publicate la Tokio, la de deputaţi socialişti. Au mai activă pentru ca naţionalizarea indus luţionari — agenţi ai Agenţiei Cen claraţie, cînd intervenţia imperialistă
alegeri au luat parte peste 38 fost aleşi un deputat din par triei electroenergetice să ducă la slă în alte sectoare ; trebuie să se obţină trale de Investigaţii. Ei au pătruns ia forme afît de grosolane şi făţişe, Secretariatul permanent cere copre
de milioane de alegători, adică tea partidului „socialismului de birea puterii monopolurilor şi la pro pe teritoriul Cubei de la baza ma secretariatul permanent remarcă cu ui
68 la sută din numărul total al mocratic“ şi 4 deputaţi indepen movarea unei politici care să pună ca politica de constituire a unui or ritimă militară a S.U.A., Guantanamo. mire şi regret că majoritatea Comisiei şedinţilor conferinţei de la Geneva să
alegătorilor. Comisia electorală denţi. Preşedintele Partidului sursele de energie în slujba dezvol Cînd au fost arestaţi, asupra contra internaţionale pentru supraveghere şi
centrală a "dat publicităţii re Comunist din Japonia, Sanzo tării democratice a economici“. gan electroenergetic să aibă o orien revoluţionarilor au fost găsite hărţi, control în Vietnam, în ciuda opunerii respingă raportul şi să dea indicaţii
zultatele alegerilor din circum Nosaka, a fost reales în Camera militare, arme, o mare cantitate de ferme a reprezentantului polonez, a
scripţiile electorale locale în superioară a parlamentului ja In legătură cu aceasta, conducerea tare antimonopolistă şi să contribuie materii explozibile, documente etc. Comisiei să adopte o poziţie care să
care au fost aleşi 76 de depu ponez. El a obţinut peste partidului comunist aminteşte de îm
taţi. (Restul de 51 deputaţi sînt 340.000 de Voturi. potrivirea înverşunată a tuturor for la progresul economic al ţării ; acest corespundă intereselor poporului vict-
ţelor de dreapta care s-au unit pen •“.nÂVrnnl /.ICf-
aleşi în circumscripţiile naţio Iri cursul zilei de marţi, u r tru a împiedica aplicarea legii cu pri organ trebuie să aibă o structură de namez.
mează să se dea publicităţii re vire la naţionalizare sau a tergiversa
nale). Din partea partidului de zultatele oficiale ale alegerilor înfăptuirea ei. mocratică care să-l pună în slujba E x p o z ifie r o m î n e a s c ă fa i biSisi
din circumscripţiile naţionale. intereselor societăţii
guvernăm înt liberal democrat, în In încheierea rezoluţiei forţele de
mocratice sînt chemate să lupte pen Auro Moura-Andrade desemnat, să formeze MOSCOVA 2 (Agerpres). — gruzini traduse în limba romi- „
noul guvern brazilian Novostl transm ite:
nă. Inrom înăafost tradus şi )¦
BRASILIA 2 (Agerpres). — Camera deputaţilor. După cum se ştie, In capitala Gruziel — Tbi- cunoscutul poem gruzin „Vi- \
teazul in blană de tigru“ şi ţ
lisi — s-a deschis o mare Ex alte lucrări contemporane ale C
poziţie de cărţi din R.P. Ro- scriitorilor gruzini. Expozi- ţ
mînă. La această expoziţie
S c u rte ştiri© S c u rte ştiri » S c u rte ştiri Agenţia France Pressc anunţă că la majoritatea conservatoare a Camerei sînt prezentate lucrări ale ţia, care a fost organizată de
1 iulie, preşedintele Braziliei, Joao deputaţilor a respins săptămîna tre clasicilor şi scriitorilor con filiala din Tbilisi a Asocia- (
MOSCOVA. — La 2 iulie, Nikita cială a Cartei Naţionale a R.A.U. rile la unele sorturi de produse de Goulart, a desemnat pe senatorul temporani din Romînia. La ţiei de prietenie sovieto-ro-
Auro Moura-Andradc, preşedintele cută numirea în această funcţie a lui mtne se bucură de o mare
Santiago Dantas, ministrul Afacerilor expoziţie sînt prezentate de a- popularitate.
Congresului brazilian, să formeze noul Externe, în actualul guvern.
semenea şi cărţi ale autorilor 'w v
'Hruşciov, prim-secrctar al C.C. al W ASH ING TO N. - Agenţia Asso panificaţie.
P.C.U.S., preşedintele Consiliului de ciated Press anunţă că preşedintele OSLO. — Luna iulie a adus o nouă guvern al ţării în locul lui Tancredo
Miniştri al U.R.S.S. a primit delegaţia Kennedy a semnat la 1 iulie legea majorare de preţuri în Norvegia. De Ncves care a demisionat pentru a
Skupşcinei Populare Federative a
'R.P.F. Iugoslavia. cu privire la ridicarea plafonului da la 1 iulie s-a majorat cu 15 la sută putea candida în alegerile parlamen Un eveniment istoric în viafa
toriei publice a S.U.A. cu încă opt costul biletelor pe căile ferate, iar pe tare.
D JAK ARTA. — La 28 iunie, in miliarde de dolari, ajungînd în pre unele linii de autobuze cu 20 la sută.
regiunea Kaimana, din Irianul de zent la suma de 308 miliarde de do Au fost de asemenea majorate preţu Investirea noului prim-ministm ur
vest a debarcat un nou grup de vo lari. p rile la o serie de produse alimentare. mează să fie aprobată, prin vot, de poporului algerian ¦
luntari indonezieni.
PNOM PENH. — Presa cambod
MOSCOVA. — La invitaţia Minis giana relatează despre noi provocări
terului Apărării al U.R.S.S., la 2 iu înfăptuite de Vietnamul de sud la **• ! I ii:1? I I I ! ! ' ' l i !$L: Intr-o atmosferă de deplin calm şi tătoare ale steagului libertăţii şi pro-t suferit o înfrîngere în domeniul mi
lie a sosit la Moscova Raiil Castro, frontiera cu Cambodgia. In cursul Itflf ililllillllllilllllli de uriaş entuziasm poporul algerian greşului. Deşi secţiile de vot urmau să litar şi politic, colonialismul speră să-şt
ministrul Forţelor armate revoluţio unor recente „aplicaţii" maritime mi a votat duminică în cadrul referendu se închidă la ora 18, la Alger şi Oran menţină controlul asupra economiei Al
nare al Republicii Cuba. litare, nave sud-vietnameze au pă \X-x-X’Xv>Xv.-'.-x-x-xr><-x-xx¦-x•'*x-<•x*XvX\-Xv f a iiiiiiig i mului cu privire la independenţa ţării. şi în alte localităţi, datorită uriaşei geriei şi să împiedice ca această tară
truns îr, apele teritoriale ale Cam- Alegătorii algerieni au fost chemaţi să afluenţe a persoanelor dornice să ia să-şi cucerească independenţa deplină. ( ^
'ACCRA- — La 2 iulie, în Palatul bodgiei şi au debarcat pe două insu Ş!Ş;Ş . • • ** IpIÜ IlI răspundă prin „da“ sau „nu“ între parte la referendum, comisiile au ho Sub steagul anticomunismului, reacţiu-
rde Stat din Acera a avut loc cere le cambodgiene din regiunea Kepa, bării : „Doriţi ca Algeria să devină un tărât să prelungească activitatea comi nea urmăreşte să scindeze unitatea po
monia înmînării Premiului internaţio trupe sud-vietnameze echipate cu ar iîSSSSs « liillllliil stat independent care să colaboreze cu siilor de votare cu mult peste ora porului algerian, să golească de con-’
nal Lenin „Pentru întărirea păcii în mament american modern. Franţa în condiţiile prevăzute în de prevăzută. ţinut noţiunea de independenţă peniru
tre popoare", preşedintelui Republicii | § p p g i ||i i|§; • ; m ißm m m i claraţiile din 19 martie 1962 î (decla care acest popor a dat atîtea jerlfe.
Ghana, dr. Kxvame Nkrumah. DJAKARTA. — Preşedintele Su raţii publicate după semnarea acordu După ce la 3 iulie vor fi publicate
karno a primit la 1 iulie pe prim- !!!III lui de la Evian). rezultatele definitive ale referendumu Cuvîntarea pe care reprezentauiul
ROMA. — 100.000 de muncitori tnareşalul de aviaţie K. A. Verşinin, lui, Ia 5 iulie urmează să se proclame Partidului Comunist din Algeria a
agricoli au participat la greva de la locţiitor al ministrului apărării al •.\ppv.-,v.ş<\\-.v.-.\v.-.y,\-.-.\\y:-Xv:-Xv.v.'vX-:v;\vXv.'v Din rezultatele parţiale şi neoficiale în mod oficial Independenţa Republi roslit-o Ia 27 iunie la posturile de
2 iulie a proletariatului agricol din U.R.S.S., comandant suprem al for reiese că din 3.116.497 alegători înre cii Algeria. In felul acesta, un nou radio cuprindea un avertisment îm
provincia Bari (Italia de sud). Gre ţelor militare aeriene sovietice. "' \\ gistraţi au participat la vot 2.622.403, stat va apare pe harta politică a lu potriva acestei primejdii: „Partidul
viştii cer încheierea unui nou contract adică 84,15 la sută. 2.605.203 persoane, mii. Proclamarea Algeriei independente comunist consideră că adevărata inde
colectiv care să prevadă. îmbunătă DELIII. — Asupra părţii de est a -,o " adică 99,6 Ia sută din votanţi, au răs constituie o contribuţie importantă la pendenţă este aceea care ne va eli
ţirea situaţiei lor materiale. Indiei s-au abătut mari inundaţii. puns „da“ şi numai 6.732 de persoane, mişcarea generală pentru eliberarea ,na= bera definitiv de bazele militare străine
Apele a 17 fluvii ieşite din albie au adică 0,4 la sută au răspuns „nu“. ţională în Africa. Lichidînd un focar şi de aservirea economică, îndeosebi
D JAKARTA. — La 1 iulie, pre inundat mii de mile pătrate de te de război, poporul algerian, sprijină în ce priveşte bogăţiile noastre din
şedintele Sukarno a declarat din nou ritoriu, creînd o primejdie pentru In felul acesta imensa majoritate a cauza păcii generale, cauza coexisten Sahara“. Comuniştii algerieni au pre
că Irianul de vest trebuie să fie re aproape trei milioane de oameni Nu populaţiei Algeriei s-a pronunţat pen ţei paşnice. zentat un program clar şi precis pe
trocedat Republicii Indonezia în cursul mai în statul Assam, 200.000 de per tru autodeterminare, ratificînd victoria baza căruia ei sînt gata să lupte ală
acestui an soane au rămas fără locuinţă. obţinută de poporul algerian, în lupta Sarcini deosebit de importante şi de turi de Frontul de eliberare naţională.
dusă mal bine de 7 ani împotriva co dificile stau în faţa noului stat alge Acest program prevede înfăptuirea unei
N E W YORK. — După cum anun N E W YORK — Preşedintele Ken lonialismului. După semnarea acordu rian. Cei peste 7 ani de război au pro-* reforme agrare, naţionalizarea postu
ţă corespondentul din Honolulu al nedy a ordonai unui număr de 1.000 rilor de la Evian, referendumul de du vocat uriaşe distrugeri materiale. In rilor cheie în economie etc.
agenţiei Associated Press, S.U.A. au de soldaţi ai infanteriei marine, tri minică reprezintă un eveniment istoric ultimele săptămîni activitatea teroristă
amînat explozia nucleară la mare al mişi în 7 aiim da in lima mai, să se pentru poporul algerian, o etapă ho- a bandelor O.A.S. a încercat să arunce Eroicul popor al Algeriei care a dat
titudine pentru ziua de 4 sau 5 iulie. înapoieze pe bordul navelor lor. tărîtoare pe calea eliberării Iui depline. Algeria într-un adevărat haos econo atîtea jerlfe în lupta împotriva co
După 132 de ani de asuprire colonială. mic. In prezent îri fala slăbiciunii lor lonialismului, este demn de o adevă
PARIS. — In luna iunie, fasciştii LISABONA. — Autorităţile sala- Algeria devine din nou un stat inde evidente, căpeteniile O.A.S. au fost rată independenţă şi de o viaţă feri
'din O.A.S., au săvîrşit pe teritoriul zariste au hotărit să excludă din uni pendent şi suveran. Statul algerian nevoite să înceteze activitatea tero-j cită şi va fi în stare să le apere îm
Franţei 25 de atentate la viaţa alge versitatea din Lisabona 21 din cei. care după cum credeau colonialiştii ristă. Dar populaţia arabă îşi menţine potriva oricăror uneltiri ale reacţiunii.
rienilor. In urma acestor acte tero 80 de studenţi care la 9 mai au de francezi, a fost şters definitiv de pf| trează vigilenţa. Căpeteniile O.A.S.
riste, 11 persoane au fost omorite, iar clarat greva foamei şi s-au baricadat faţa pămîntului după victoria lor dini care n-au reuşit să-i frîngă pe arabiv Exemplul Algeriei demonstrează lim
'42 rănite. în cantina Universităţii. 1847 asupra emirului Abdelkader, pă-i au reuşit în scliimb să-i intimi-ieze pe pede tuturor popoarelor care mai sînt
BRUXELLES. - Partidul de ma
joritate guvernamentală din - Burundi, BAMAKO. — De la 1 iulie, in şeşte acum pe calea refacerii lui poli francezii născuţi în Africa. O.A.S.-ul încă asuprite că în condiţiile raportu
tjprima (Partidul unităţii şi progre Republica Mali s-a introdus o unitate tice şi juridice, a adevăratei lui renaş a determinat un adevărat exod al lui de forţe creat în prezent în favoa
sului naţional), a dat publicităţii o monetară naţională, a cărei circulaţie teri. populaţiei europene din Algeria, ur rea păcii, libertăţii şi progresului ele
declaraţie în care cere retragerea ime este valabilă pe întreg teritoriul ţării Referendumul de duminică s-a desfă mărind să paralizeze astfel viaţa din pot să-i silească pe imperialişti să res
diată a trupelor belgiene de pe teri si înlocuieşte moneda anterioară ră şurat într-o atmosferă de avînt şi de marile oraşe. Or, se ştie că în perioada pecte dreptul sacru al naţiunilor la
toriul ţării. masă de pe timpul dominaţiei colo bucurie, demonstrînd spiritul de orga colonialismului majoritatea funcţiilor autodeterminare. Exemplul Algeriei do
CAIRO. — In seara zilei de 80 niale franceze. nizare şi ordine de care este capabil de conducere în administraţie, econo- vedeşte încă o dată cu uriaşă forţă de
să dea dovadă poporul algerian. Aceas imie, în sistemul învăţămîntului erau convingere, că orice încercări de men
iunie, la şedinţa plenară a Congresu BRUXELLES. — In Belgia conti tă conştiinţă politică şi disciplină mo deţinute de persoane de origină euro ţinere a sistemului colonial perimat
lui N‘ aţional al forţelor populare din nuă să crească costul vieţii. Incepînd La Grabowhika (R. P. Polonă) se înalţă noi sonde petro rală subliniază o dată mai mult su peană. Algerienii nu subestimează sînt sortite eşecului total. ,
R.A.U., a avut loc proclamarea ofi- 'de la 15 iulie se vor majora preţu lifere. perioritatea forţelor noi ale istoriei pur-J această primejdie. Găci după ce au ¦T. MANEA
Redacţia şi administraţia ziarului: str. 6 Martie nr. 9. lelefon ; 188, 189, 75, 674. Taxa plătită în numerar conform aprobiru Direcţie: Generale F.T.T.R. nr. 263.328 din 6 noiembrie 1949. — întreprinderea Foit grafică „1 Mat" — Deva.
li