Page 40 - 1962-07
P. 40
pag1. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 2348
î«ibmnEs^arorîwnaswjs PMOT ft?*i*c&rrr-rrtitmyu'ytUf?B/?Lîfi&?if&EfiGKL!WX./î'X>TL1T!i!tL!T3EWR ^ C T T icAl?J?ábaLajtW5H35t.TO7«Srrarcr^WiWWS^.VSW^WSHWSB^
T ELEGRA ME EXTERNE
Conducători ai P.CJJ.S. m Acera s-a deschis o mare expoziţie
şi ai guvernului sovietic comercială şi industrială sovietică
m vizitai baza ştiinţifică ACCRA (Agerpres). — Ea va da posibilitate poporu
experimentală După cum s-a anunţat, In lui nostru să vadă o parte
Şedinţa p le n a ră din 12 iulie „Oorki leninskia“ capitala Republicii Ghana — din realizările Uniunii Sovie
Acera — s-a deschis o mare tice in domeniul ştiinţei şi
colul unui ai treilea război mondial a situaţiei din Loas ca exemplu de re Mahdi El-Djavahiri a citit de la tri MOSCOVA 12 (Agerpres). — expoziţie comercială şi indus tehnicii. Ne interesează în pri
zolvare a problemelor internaţionale buna Congresului versuri în care este La 11 iulie, conducători ai mul rind să găsim posibili
care poate ucide sute de milioane de litigioase. exprimată neliniştea pentru viaţa co P.C.U.S. şi ai guvernului sovie trială sovietică. tăţi pentru dezvoltarea cit
piilor şi speranţa că cerul senin nu tic în frunte cu Nikita Hruş Deschizind expoziţia, B. A. mai rapidă a ţării noastre
oameni chiar dacă va fi folosit numai Vorbitorul a declarat că în interesul va fi acoperit niciodată de norii unei ciov au vizitat baza ştiinţifică pe calea folosirii celor mai
păcii nu se poate transmite Republi noi Hiroşime. experimentală „Gorki Lenin- Borisov, locţiitor al ministru moderne realizări tehnice şt
armamentul existent, a declarat Sydney cii Federale Germane arma nucleară. skie" a Institutului de genetică ştiinţifice pentru ridicarea,
„Cerem semnarea imediată a unui al Academiei de Ştiinţe a lui comerţului exterior al bunăstării poporului nostru.
Silverman, parlamentar englez care In şedinţa de după-amiază a Con tratat cu privire la interzicerea expe U.R.S.S. şi Institutul de cerce U.R.S.S. a rostit o cuvintare In aceste condiţii ne vom că
gresului mondial pentru dezarmare rienţelor nucleare“, a declarat tsltaro tări agricole din regiunile cen după care a dat citire mesa lăuzi de politica coexistenţei,
participă la congres în calitate de generală şi pace, primul a luat cu- Hirano, conducătorul delegaţiei japo trale ale zonei fără cernoziom, jului de salut al lui N. S. prieteniei şi colaborării cu
vintul Sin Go Son (R.P.D. Coreeană), neze. El a propus de asemenea ca la Nemcinovka, de lingă Mos Hruşciov, preşedintele Consi toate ţările. In baza diferite
oaspete. care a declarat că, din oauza poli arma nucleară să fie pusă în afara cova. In tot cursul zilei, condu liului de Miniştri al U.R.S.S.,
ticii de ocupaţie a S.U.A., pacea în legii. Experienţele nucleare efectuate cătorii sovietici s-au documen adresat vizitatorilor expozi lor acorduri tehnice şi comer
Silverman a condamnat cu vehemen Coreea nu a fost restabilită nici pînă în Oceanul Pacific indignează şi neli tat asupra activităţii obiecti ţiei sovietice de la Acera. Apoi
acum. Sin Go Son a denumit Co niştesc profund poporul japonez, s spus velor vizitate. ciale am primit din Uniunea
ţă explozia nucleară americană la mare reea de sud „ţinutul întunericului me vorbitorul. Poporul japonez cere cu lio- a luat cuvintul preşedintele
dieval“. Atît timp cît continuă ocu tărîre evacuarea bazelor militare de pe Ghanei. Kivame Nkrumah, Sovietică un ajutor esenţial
altitudine. parea Coreei de sud, nu se poate pâmîntul său, a spus el.
spera în unificarea ţării, nu se poate care a spus printre altele: In numeroase domenii ale
După ce a amintit declaraţia şefului spera într-o pace trainică în Extre „Discutarea la Congres a problemei ,,Sînt fericit că guvernul so
mul Orient, a spus el. experienţelor nucleare, protestele pline vietic a hotărit să organizeze vieţii noastre naţionale“.
guvernului sovietic că U.R.S.S. nu va de mînic împotriva acestor explozii pc această expoziţie in Ghana.
De la tribuna congresului cosmo care Ie efectuează acum guvernul
începe niciodată un război nuclear pen nautul sovietic Gherman Titov, a vor S.U.A., arată încă o dată cît de fră-
bit cu indignare despre acţiunea peri mîntată este întreaga omenire de pro
tru a face ca lumea să devină comu culoasă şi provocatoare a guvernului blema încetării experienţelor cu arma
S.U.A. — explozia bombei nucleare nucleară“, a declarat acad. Evghenii
nistă, Svdriey Silverman a declarat: la marc altitudine. „Oamenii soviehci Fedorov (U.R.S.S.),
u-au deschis porţile Cosmosului pen
„Daca preşedintele Kennedy va face o tru ca americanii să le închidă“, a Evghenii Fedorov a subliniat că în
spus Titov. Atît timp cît nu este prea cetarea experienţelor nucleare este îm
declaraţie similară în. numele capitalis tîrziu, a continuat el, trebuie să se piedicată de un singur lucru şi anume
ajungă la un acord cu privire la tran de refuzul guvernelor puterilor occi
mului, ne vom afla la jumătate de sformarea spaţiului cosmic într-o gi dentale şi în primul rind al guvernului
gantică zonă a păcii şi colaborării S.U.A. de a le pune capăt.
drum spre lichidarea pericolului de între popoare.
„Trebuie să se inclieie un acord. In
catastrofă nucleară, dar numai la ju Reprezentantul R.A.U., lialid Mohi prezent există suficiente condiţii ca el
Ed-Din şi-a exprimat părerea că de să fie încheiat“.
mătate de drum“. zarmarea generală şi totală sub un Ps'oteste energice împotriva
control internaţional eficient este sin Evghenii Fedorov şi-a exprimat pă experienţelor nucleare americane
Mohammed Yala, membru al dele gura posibilitate de a evita o catas rerea că „Congresul trebuie să ceară
trofă. guvernelor tuturor puterilor nucleare
gaţiei algeriene, a transmis popoare încheierea unui acord cu privire la în
„Dezarmaiea înseamnă salvarea ci cetarea tuturor experienţelor nucleare“.
MOSGOVA 12 (Agerpres). - TASS lor Uniunii Sovietice din partea poporu vilizaţiei, a declarat Mario de An-
drade, reprezentantul Angolci luptă Reprezentantul Africii Centrale,
transm ite: lui aigerian un salut şi mulţumiri toare. Dezarmarea este şi în interesul Edward Ndlovu a zugrăvit tabloul dra
poporului angolez care luptă pentru matic al asupririi coloniale in această
In şedinţa plenară din 12 iulie a pentru ajutorul pe care I-au acordat lichidarea colonialismului, pentru li regiune a lumii. El a declarat ca „toţi Telegrama adresată Oeclaraila unor oameni de ştiinţă sovietici
chidarea bazelor militare ale Portu africanii — de la Cairo pină la Capul
Congresului mondial pentru dezar „revoluţiei noastre, luptei noastre, pen galiei care sînt folosile în războiul Bunei Speranţe — se unesc cînd este preşedintelui Kennedy
împotriva poporului angolez“. vorba de pace“.
mare generală şi pace care a avut tru Independenţa patriei“. de către T.DJ.F. făcută agenţiei „Hovasti“
Nu cursa înarmărilor, ci dezarma Victoria Nyarku, reprezentanta Gha-
loc in Palatul Congreselor din Krem „A început cea dc-a doua fază a rea generală — iată calea împăcării nei, vorbind despre roiul important pc BERLIN 12 (Agerpres). —
tuturor popoarelor a declarat patriarhul care trebuie să-l aibă femeile in asi In pofida numeroaselor proteste
lin, s-a dat citire răspunsurilor unor istoriei Algeriei — construirea ţării Alexei al Moscovei şi al întregii Rusii. gurarea securităţii internaţionale, a exprimate de bărbaţi şi femei din
propus să se constituie o delegaţie de diferite continente — reprezentanţi
şeii de guverne ai ţarilor participante noastre", a spus Mohammed Yala. EI Patriarhul Alexei s-a pronunţat in femei care sâ discute cu John Kennedy ai diferitelor concepţii despre lume, MOSCOVA 12 (Agerpres). — tici. Cine răspunde insă de in
sprijinul planului de dezarmare gene şi cu N. S. Hruşciov problemele păcii. în pofida protestelor unor eminenţi Un grup de oameni de ştiin fectarea unor vaste spaţii te
la Comitetul celor ÎS pentru dezar a subliniat că „poporul aigerian este rală şi totală elaborat de guvernul savanţi, guvernul condus de dumnea ţă sovietici au făcut Agenţiei restre şi din jurul pămîntuliu,
sovietic şi a subliniat că politica gu Reprezentantul Indiei a analizai în voastră a provocat explozia unui dis- de presă „Novosti“ următoarea cine poartă răspunderea pentru
mare, la scrisoarea prof. John Bernal. devotat cauzei păcii, el s-a pronunţat vernului sovietic „este o expresie a tr-o marc parte a cuvintarii sale pozi pozitiv nuclear la marc altitudine, sc declaraţie : otrăvirea a milioane de oameni?
celor mai bune aspiraţii ale poporu ţia Indiei în problemele coexistenţei spune într-o telegramă adresată pre Hiroşima, Nagasaki, Bikini şi
Comitetul internaţional al Congre totdeauna împotriva cursei înarmărilor, lui nostru“. paşnice şi dezarmării generale. In nu şedintelui Kennedy de către Secreta Lumea a aflat despre noua Johnston sint verigi ale unui
mele poporului indian ei a cerut în riatul Federaţiei Democrate Interna provocare împotriva omenirii, lanţ de crime împotriva ome
sului mondial pentru dezarmare gene pentru lichidarea bazelor militare străi „In Germania occidentală a spus cheierea unui' acord cu privire la inter tional a Femeilor. ignorind avertismentele despre nirii.
Ilenrich Werner (R.F.G.), poale să se zicerea armei uueieare şi a condamnat In numele milioanelor dc femei din
rala şi pace a difuzat delegaţilor la ne. Poporul aigerian a ales calea aprindă chibritul care va provoca o pe cei cc se eschivează de Ia sem întreaga lume. Federaţia îşi exprimă pericolul extrem, de mare, la 9 Noi ne exprimăm adinca in
catastrofă mondială“. Werner a atras narea unui asemenea acord. Considerăm indignarea profundă împotriva expe iulie, atomiştii americani au dignare, care este greu de re
congres răspunsul guvernului ceho nc.idcrârii la blocuri militare“. atenţia că în R.F.G. se înfăptuieşte că ultima experienţă cu arma nucleară rimentării armei nucleare, care im efectuat in regiunea insulei dat in cuvinte. Omenirea iubi
militarizarea întregii vieţi. efectuată de S.U.A. la marc altitudine plică un pericol foarte marc pentru Johnston din Oceanul Pacific o toare de pace trebuie să împie
slovac fa scrisoarea lui John Bernal. Brodi Cheasholm (Canada) a spus: este o primejdie pentru civilizaţia mo cmenire. explozie nucleară de mare pu dice acţiunile aţiţătorilor la un
Werner a sprijinit planul Rapacki dernă, a spus el. tere la altitudinea de aproxima nou război.
In acest răspuns Guvernul Ceho Trebuie să înţelegem că sîntem repre cu privire la crearea unei zone de- Partizanii păcii tiv 200 de mile. După cum se
nuclearizate in Europa Centrală. Pentru noi, austriecii, dezarmarea din Indonezia protestează comunică, au şi fost perturbate Semnează: Acad. Aksel Bcrg,
slovaciei arată că sprijină întru to zcnlauţi ai unei singure rase umane, „Acesta ar putea să devină primul generală este o problemă de viaţă şi împotriva experienţelor acad. Andrei Kursanov, acad.
pas pe calea spre destinderea reală de moarte, a declarat reprezentantul legăturile radio între citeva Lev Seviakov, acad. Ivan Smal-
tul propunerile guvernului sovietic cu şi dacă ne este sortit să supravieţuim a încordării în relaţiile dintre Est şi Austriei, Friedrich Scholl. Ne îngrijo nucleare americane ţări. Acesta este doar primul gauzen, Evgheni Korovin —
Vest, o înfăptuire practică a ideii rează foarte !..nit înarmarea R.F.G. rezultat.
privire Ia încheierea unui acord de trebuie să supravieţuim cu toţii, şi nu coexistenţei în această regiune. care reprezintă o primejdie pentru pa DJAKARTA 12 (Agerpres). — membru corespondent al Acade
cea din Europa şi din întreaga lume. In numele întregului popor indo Pentagonul pretinde că ex miei de Ştiinţe a U.R.S.S., Ser-
dezarmare generală şi totală şi, în numai un anumit grup de oameni. R. Oabecadas. reprezentantul Por nezian iubitor de pace, partizanii pă plozia a fost dictată de consi ghei Severin — membru cores
tugaliei, a vorbit despre condiţiile gre Credem că toate ţările din Europa cii dine Indonezia protestează cu ho- derente de securitate naţională. pondent al Academiei de ştiinţe
ce-1 priveşte, contribuie activ la rea Ropiezeiitantul Giiauei, N. A. Uelbek tărîre împotriva efectuării exploziei Scopul ei este de a tulbura le
le în care poporul portughez luptă trebuie să ne urmeze exemplul, a de nucleare deasupra insulei Jobnston, găturile radio şi de a bloca prin a U.R.S.S., membru activ al.
lizarea acestui scop. a salutai pe participanţii Ia Congres sc spune în telegrama adresată pre Academiei de ştiinţe medicale
împotriva dictaturii fasciste a lui Sa clarat Scholl. Dar această măsură va şedintelui Kennedy dc către Comitelui aceasta, acţiunile unui pretins
înfăptuirea programului de dezar iu numele poporul Giiauei, iubitor de lazar. păcii din Indonezia. Comitetul subli inamic. Dar nimeni nu se pre a U.R.S.S., Vasilii Zvonkov —
fi posibilă numai prin lupta pentru niază că S.U.A. nu numai că au ig găteşte să atace S.U.A, Argu membru ocrespondent al Acade
mare generală şi totală constituie sin pace şi ai conducatoruiui sau, Kwame „Bazele militare de pe teritoriul por norat protestele opiniei publice largi mentele îndoielnice ale Penta miei de Ştiinţe a U.R.S.S.
tughez. a spus Gabecadas, intensifică dezarmare generală. mondiale, dar ele au început expe gonului nu rezistă nici unei cri-
gura cale sigură şi consecvcnlă spre Minimali. rienţele în momentul în care la Ge
dependenţa ţării mele, şi aşa puter Noi, cei din Tangariica, aproape că neva sc desfăşurau tratativele cu pri
crearea condiţiilor pentru o viaţă paş Reprezentanta Indoneziei, d-na Su- vire la interzicerea experienţelor cu
nică şi fericit A a popoarelor. bandiio a declarai ca „concepţia păcii nică, de ţările N.A.T.O. care consi nu am cunoscut pacea. întreaga noas- arma nucleară.
şi prieteniei trebuie sa triumfe pretu
In cadrul şedinţei de dimineaţă, tindeni“. Principalul rezultai al Con deră Portugalia un cap de pod stra t n istorie pînă Ia eliberarea de sub
prezidată de d-na Subandrio (Indo gresului tiosiru, a spus ea, va ti con
nezia), primul a luat cuvîntul Renal« solidarea buiieicrcdiuţe şi spiritului de tegic“. Vorbitorul a condamnat răz jugul colonial a fost istoria unei lupte,
Bitossi, preşedintele Federaţiei Sin intr-ajutorare şi solidaritate intre po
dicale Mondiale. poare. boiul colonial dus de Portugalia în a declarat Roland Mvanghizi. El a sub
Renato Bitossi a subliniat că poli Angola, subliniind ca „Salazar ar fi liniat că numai în condiţii de pace se
tica de război se află în contradicţie D-na Subandrio a dat citire mesaju fost de mult înfrîut în acest război pot dezvolta normal ţările africane. Iată Condamnă guvernul S .U .A .
cu interesele fundamentale ale clamei lui adresat Congresului de preşedintele
muncitoare. Sindicatele au considerai Indoneziei, dr. Sukarno, in care se dacă n-ar fi existat sprijinul muJli- de ce sîntein vital interesaţi în men pentru efectuarea experienţelor nucleare
întotdeauna că lupta pentru pace, spune ca ţelurile Congresului sint — ţinerea păcii.
pentru triumful principiilor coexisten triumful păcii, dezarmarea generală, laieral al membrilor N.A.T.O.“.
ţei paşnice este principala lor sar lupta împotriva imperialismului, colo Lucrările Gongresului vor continua
Gimoscuiul poet irakian Muhammed vineri.
cină. nialismului şi iieocolonialismului, ele LONDRA 12 (Agerpres). — tare şi pot avea urmări foarte gra
Intr-o convorbire cu corespondentul ve. Fremlin a cerut cu hotărîrc înce
O. Odiuga, vicepreşedintele partidu sint, de asemenea, ţelurile poporului agenţiei TASS, John Fremlin, profe tarea tuturor experienţelor nucleare.
sor de fizică la Universitatea d,in Bir-
lui „Uniunea naţională africana dm indonezian. mingham, a condamnat guvernul Sta Membri ai „Mişcării pentru dezar
telor Unite pentru faptul că, nesoco marea nucleară“ şi ai „Comitetului ce
Kenya“ a transmis Gongresului un Prcşediulc'e Sukarno işi exprimă con- tind părerea oamenilor dc ştiinţă din lor 100“ îşi menţin pichetele în ju
salut din partea lui Jdmo Kpnyatta, vingerca ca hotăririle Congresului vor lume, cl a efectuat o explozie nuclea rul clădirii ambasadei americane de
conducătorul poporului din Kenya. însufleţi popoarele la lupta pentru de ră la mare înălţime. Aceste experien la Londra în semn de protest împo
zarmare şi pace, pentru dreptate, fră ţe, a spus el, urmăresc scopuri mili- triva experienţelor nucleare ameri
Reprezentantul Kenyei a declarat că ţie şi prosperitate. cane.
poporul său se pronitnţă pentru pace
şi dezarmare. Gf a sprijinit progra Cunoscutul scriitor arab Mihail Prima şedinţă , , 0 s fid a re grosolană fa adresa
mul de întrecere economică- în condi Nuaime (Liban) a vorbit despre răs
ţiile coexistenţei paşnice a statelor cu punderea cc revine omului pentru fo a Comitetului comun opiniei publice m on d ia le "
sisteme sociale diferite propus de losirea energiei atomice numai în sco
Nikita Hruşciov. puri paşnice. laoţian ADDIS ABEBA 12 (Agerpres). — tele Unite trebuie să efectueze explo
Presa etiopiană califică explozia zii nucleare timp dc cîţiva ani Şi
Acad. Dmitri Skobelţin, preşedintele La şedinţă a fost citit mesajul adre HANOI 12 (Agerpres). — nucleară americană efectuată în Cos aceasta înseamnă că atît timp cît ame
Comitetului pentru decernarea premii sai congresului de Kwame Nkrumah, La 10 iulie la Vientiane a avut mos drept o sfidare grosolană la ricanii vor lupta pentru atingerea aşa-
lor internaţionale Benin „Pentru întă şclul statului Gliana. ioc pinima şedinţă a Comite- adresa opiniei publice mondiale. Zia numitei superiorităţi, omenirea va fi
rirea păcii intre popoare“, a dat ci tulul comun laoţian pentru în rul „Voicc of Ethiopia“ scrie : „Urmă nevoită să îndure consecinţele dăună
tire scrisorii adresate Congresului de In mesaj Kwame Nkrumah sublinia cetarea focului, în cadrul că. rind să obţină o superioritate, Sta toare şi tragice ale exploziilor lor“.
preşedintele Republicii Guineea, Seim ză „Sint sincer convins că Congresul reia au fost examinate pro
fure, laureat al acestui premiu. de la Moscova va aduce o contribu bleme referitoare la metodele Ignorlsid opinia publică mondială
ţie importantă la cauza păcii“. de lucru ale comitetului. Comi
In scrisoarea care constiiuie un r.-U tetul va ţine cu regularitate şe S.U .A . au e fe c tu a t o n o u ă ex p lo zia
puns la rugămintea acad. Skobel Aici, în Uniunea Sovietica, simţim dinţe luni, miercuri şi vineri.
ţin de a-şi preciza atitudinea laţa de in mod deosebit năzuinţa oamenilor Potrivit hotărîrii luate de gu n u c le a ră s u b ts ra n ă
congres, Seku Ture a .subliniat ca spre pace, a spus Homer lack (S.U.A.), vernul laoţian, comitetul are
„Partidul democrat şi guvernul Re oaspete al Congresului mondial pen sarcina de a elabora prevederile WASHINGTON 12 (Agerpres) pozitiv nuclear. Comisia p.ntvu
publicii Guineea aproba in întregime tru dezarmare. cu privire la încetarea focului energia atomică a comunicai că
şi sprijină convocarea Gongresului şi de a controla respectarea La 11 iulie Statele Unite au explozia a fost efectuată la
mondial pentru dezarmare generala şi Uniunea Sovietică, a spus el. a lor. efectuat pe poligonul experimen
pace de la Moscova“. avut cele mai grele pierderi în timpul tal din statul Nevada o nouă
ultimului război mondial. De fapt nu
La şedinţă s-a dat citire mesajului exişti nici o familie în U.R.S.S. care explozie subterană a unui dis- o adîncime foarte mică.
adresat Congresului de d-na Baudara-
naike, primul ministru al Ceylonului sa nu fi pierdut pe cineva în timpul TOrraaaa earm
în care se spune : „Ca şi toate popoa ra/boiiilni trecut.
Reprezentantul S.U.A. s-a pronun
rele iubitoare de pace din lume sîn- ţat pentru interzicerea experienţelor cu
tem convinşi că dezarmarea constiiuie arma nucleară, pentru realizarea de lu n a d(L mie f t u în c h e ia tă realizeze profituri sporite. In împiedicat prăbuşirea în alegeri
principala problemă a zilelor noastre. zarmării. legătură cu aceasta este semni a preşedintelui Frondizi. Aju
Toate acestea arată de ce ficativă declaraţia Iui Jardan
Gcea ce ne-a adunat aici este peri El a relevat reglementarea paşnica „ajutorul“ american este atit de Pândo, ministrul bolivian pen torul dat dinastiei Trujillio nu
nepopular in America Latină. tru problemele ţărănimii. „Acest a putut înnăbuşi lupta maselor
---------------------------- —: ~..r.....—- —......T...... '«-îi., ---¦—----------—---—----—------------------------------------------------------- Mulţi conducători ai acestor ţări plan de „ajutor“, spune el, nu pentru alungarea acestor dicta
şi-au dat seama de caracterul asigură înfăptuirea marilor pro tori. Apoi unele ţări latino-ame-
Dezarmarea şi problemele el „Toate indiciile arată că luna consolidării poziţiilor şubrede neocolonialist al planurilor ame iecte de care avem noi nevoie, ci
politice şi tehnice de miere a „alianţei pentru pro- ale imperialismului american, a ricane care, potrivit celor mai numai ale acelor proiecte care ricane, printre care Brazilia şi
gies" pe care latino-americanii înnăbuşirii luptei de eliberare a sumare statistici oficiale publi interesează Statele Unite“. Iar Mexicul, au refuzat să satisfacă
MOSCOVA 12 (Agerpres). - TASS buie să servească exclusiv ţelurilor o denumesc „alianţa pentru ex popoarelor, a menţinerii cu ori cate de presa din S.U.A., arată ziarul brazilian „Lutta Democra
transmite : paşnice. ploatarea Americii Latine“ s-a ce preţ a regimurilor dictato astfel : In ultimii doi ani S.U.A. tica“ sublinia că „dolari“ care pretenţia Washingtonului de a
terminat. riale, corupte şi antipopulare, au acordat Americii Latine, sub în afară nu sint folosiţi pen rupe relaţiile diplomatice cu
La 11 iulie în şedinţa de seară a Reprezentantul Poloniei, OSTAP aservite Departamentului de formă de „ajutor“ suma de tru construirea de centrale elec Cuba, iar poporul panamez con
Comisiei „Dezarmarea şi problemele ei DLUSKI, Itiînd cuvintul în numele sub- ...„Mulţi membri ai cercuri Stat american. 603.000.000 de dolavi din care trice, de uzine sau pentru crea tinuă să revendice drepturile
politice şi ielmicc“ a Congresului mon comisiei „Zonele dcnuclearizate şi zone lor conducătoare din America continentul „ajutorat“ a resti rea unei industrii proprii, ci
dial, au fost prezentate pc scurt con de control“ a declarat că „o pace trai Latină, care n-au dorit nicio Pe de altă parte, americanul tuit S.U.A. 492 000.000 de dolari pentru construirea de cazinouri sale suverane asupra Canalului
cluziile în legătură cu lucrurile celor nică şi îndelungată poate fi asigurată dată căsătoria cu „alianţa“ ar de rind nu poate fi convins că sub formă de datorii şi dobinzi. Panama, acaparat de Statele
patru subcomisii. După cum a anun numai în condiţiile dezarmării gene prefera ca ea să fie desfăcută trebuie sâ plătească impozite Ţârilor „ajutorate“ le-au mai luxoase şi tripouri destinate Unite.
ţat ISABELLE BLUM1 (Belgia), sub rale şi toiale, supusă unui sever con chiar acum", sublinia recent zia mereu crescînde pentru a con rămas deci 111.300.000 de do distracţiei americanilor. După
comisia „Problemele securităţii“ reco trol internaţional. Pentru a atinge acest rul „New York Times" referin- tribui Ia menţinerea la putere a lari. In fond, Statele Unite „a- părerea noastră, programul Incercimd să tragă unele con
mandă o mai fargă informare a popoa obiectiv, csie necesar să se obţină du-se la criza in care se află unor marionete şi la reînsufle- jutind“ n-au făcut decît să se „alianţa pentru progres“ este cluzii de pe urma celor doi ani
relor despre situaţia din toate zonele crearea zonelor dezatomizale în dife programul de „ajutor“ american ţirea unor iluzii spulberate. Sub ajute pe ele însele. în realitate o alianţă pentru mi de existenţă ai „alianţei“, De
unde se observă o sifitaţie nestabilă. rite părţi ale globului pămînfesc, in pentru America Latină. In ace masca „ajutorului“ monopolu zerie“. partamentul de Stat a publicat
clusiv în Europa centrală. Scandina laşi timp preşedintele Kennedy, rile americane au trecut Ia re „In loc să finanţeze progresul recent o broşură în care autorii
Subcomisia a subliniat rolul pozitiv vii!, Balcani, Asia şi ţările Oceanului organizarea economiei ţărilor nostru, Statele Unite procedea Toate aceste fapte nu pot fi recunosc că „potrivit părerii
al neutralităţii, al creării zonelor dez- Pacific, Orientul Apropiat, Africa şi iniţiatorul „alianţei“, releva re „ajutate“ potrivit intereselor ză în realitate invers — obligă ignorate nici de acele oficia
afomizatc şi evacuării trupelor străine America Latină. cent, în faţa unui grup de con acestor monopoluri, ceea ce America Latină să finanţeze pro lităţi americane de la Casa larg răspindite, programul de
de pe teritorii străine. Ea consideră de ducători ai misiunilor america aduce mari prejudicii acestor gresul lor“, releva Brizzola, gu Albă care îşi exprimă nedume ajutor acordat altor state nu fo
asemenea că deosebirile între sistemele Subcomisia „Aspectele politice şi ne care dirijează acest „ajutor" ţări. Pe de altă paTte „ajutorul“ loseşte Statelor Unite pentru
sociale nu trebuie să constiiuie un im felmice ale dezarmării“ consideră că in ţările slab dezvoltate, că american a fost legat de nume vernatorul statului brazilian Rio rirea în legătură cu cauzele ne-
pediment pentru coexistenţa lor paş pentru lichidarea primejdiei unui răz „programul de ajutor este ne roase condiţii cu caracter eco Grande do Sul. Mai mult, dola popularităţii „alianţei pentru a-şl ciştiga prieteni“. Aceasta
nici!. HEINZ WTLMANN îR.D.G.) a boi termonuclear şi pentru asigurarea popular şi in Statele Unite“. nomic, fiscal, agrar şi politic. rii care n-au putut reveni ime progres“ şi a refuzului unor este de altfel singura conclu
făcut cunoscut că subcomisia „Expe unei păci trainice trebuie înfăptuită de- Astfel, „filantropii“ yankei au diat în Statele Unite, au fost ţări influente Iatino-americane zie realistă conţinută în broşură.
rienţele atomice şi colaborarea în Cos zarmarea generală şi totală. Subcomi Cauzele crizei în care a ajuns impus devalorizarea monedelor folosiţi in ramurile indicate de
mos“ a recomanda1in unanimitate Cor- sia este de părere că sarcina urgentă „alianţa“ trebuie căutate in pri naţionale în unele ţări, au ela experţii economici americani. de a urma sfaturile lor. Ne re Un bilanţ şi mai realist al
o constiiuie încheierea ţinui acord cu mul rind în scopurile urmărite Kceştia au avut grijă ca mono ferim la faptul că „ajutorul" „alianţei pentru progres“ ii fă
gresnflii să' ceara fufliror guvernelor privire la interzicerea experienţelor nu de iniţiatorii ei. borat planuri de „austeritate polurile S.U.A. să nu sufere de acordat Braziliei n-a putut pre- cea recent ziarul francez „La
cleare, iar pentru control sînt cu fotul economică“ pentru altele, au pe urma noilor investiţii, ci să intîmpina naţionalizarea multor Tribune des Nations“ care
care dispun de arma nucleară să în suficiente mijloacele naţionale afe sta După cum se ştie, nu dorinţa cerut ruperea relaţiilor diplo scria: „Dacă Statele Unite vor
ceteze de îndată experimentarea ci. S a telor. sinceră de a contribui la pro matice cu Cuba revoluţionară, întreprinderi din această ţară
gresul economic al ţărilor slab au intervenit in mod brutal in ale monopolurilor şi trusturilor continua să sprijine, conform
subliniat că cercetarea cosmosului tre- dezvoltate a determinat Wa afacerile Interne ale popoarelor americane, iar cei 150.000.000 de formulei răposatului John Fos-
shingtonul să se preocupe de „ajutate" etc. dolari acordaţi Argentinei n-au
anumite ţări ale continentului ter Dulles, militari imbecili şi
latino-american, ei necesitatea politicieni rataţi, popoarele
Americii Latine se vor elibera cu
toate mijloacele de egoismul şi
tutela lor“.
C. ALEXANDROAIE
Redacţia şi administraţia zrirulul : str. 6 Martie nr. Jeletun. 188, 18'J, 75, 674. laxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiei Generale IM .LR. nr. 263.328 din 6 noiembrie ?Olt).- “ Tiparul: Întreprinderea Poligrafică „1 Mai“ — Deva.