Page 41 - 1962-07
P. 41
PROLETARI VIN TOATE ŢARI LE, UNIŢI-VA! Prima şedinţa a Comitetului ftecitlw
ai consiliului de âjaior Economic Reciproc
MOSCOVA 13 (Agcrprcs). - TASS liului de Miniştri al Republicii Popu liste a muncii, aprobate ele Consfă
lare Roinînc, A. APRO, vicepreşedin tuirea reprezentanţilor partidelor co
transmite :
Intre 10 şi 12 iulie 1962 la Mos- te al Consiliului de Miniştri al Repu muniste şi muncitoreşti ale ţarilor par
teva a avut loc prima şedinţă a Co blicii Populare Ungare. V. NOVIKOV, ticipante la C.A.E.R., Comitetul exe
mitetului executiv al Consiliului de vicepreşedinte al Consiliului dc Mi cutiv a aprobat „principiile speciali
niştri al Uniunii Republicilor Sovie zării şi cooperării internaţionale m
/;jutor Economic Reciproc.
producţie în domeniul construcţiei de
Anul XIV. Nr. 2349 Sfmbătă 14 iulie 1962 4 pagini 20 bani La şedinţă au participat reprezen tice Socialiste maşini a ţărilor membre ale Consi
tanţii în Comitetul executiv ai ţări liului“, elaborate dc Comisia perma
lor membre ale Consiliului : S. TO- Şedinţa Comitetului executiv a fost nentă a C.A.E.R. dc colaborate eco
DOROV, vicepreşedinte al Consiliului prezidată dc O. Simunek. nomică şi tehnico-ştiinţifică în dome
de Miniştri al Republicii Popu niu! construcţiei de maşini, „cate vor
lare Bulgaria, O. SIMUNEK, vice Călăuzindu-se după hotărîrilc Con contribui la lărgirea continuă a spe
preşedinte al guvernului Republi sfătuirii din iunie 1962 a reprezen cializării şi cooperării în producţia
cii Socialiste Cehoslovace, B. LEUSGH- tanţilor partidelor comuniste şi mun industriei constructoare dc maşini .
NER, vicepreşedinte al Consiliului de citoreşti ale ţărilor participante la
C.A.E.R. şi ale celei dc-a XVI-a se Comitetul executiv a examinat pro
siuni (extraordinare) a Consiliului, blemele colaborării economice şi tehni-
co-şliinţifice în unele ramuri ale eco
Progresul tehnic— la ordinea zilei C itiţi în pagina II"a Miniştri al Republicii Democrate Comitetul executiv a aprobat planul nomici naţionale a ţărilor membre ale
Germane. D MOLOMJAMT. prim- său dc lucru pentru perioada ur C.A.E.R. şi a luat o seric dc hotă-
¦OSiBnBIOBREBBlBBUiJBrDIlQOaOBEltflflBQ!BEBER!BDGIIOHBMBBVtiBBBBBBBBBBBDSBttEdK&a&tBf1*VflEBOBBOlIIBniiBCnBBBnBBBBBIIDBRIlClBHDBBBnan.'BBS'BBBIS Penfru ca din viccprcşedintc al Consiliului de Mi mătoare. Planul prevede înfăptuirea rîri în domeniul problemelor organi
noua recoltă niştri al Republicii Populare Mongo unor măsuri concrete în domeniul co zatorice menite să asigure îndeplini
în sprijinul minerilor cît sarcina de plan, echipele con. pe 8 ore a crescut de la 60 de să nu se piardă le. P. JAROSZEWICZ, vicepreşedin ordonării planurilor dc dezvoltare a rea dc către organele Consiliului a
duse de comuniştii Gheorglie bucăţi la 4.000 de bucăţi. In nici un bob te al Consiliului dc Miniştri al Re economiei naţionale a ţărilor membre sarcinilor sporite.
de la investiţii Gligor şi Gheorghe Maîea, care plus calitatea brichetelor s-a îm publicii Populare Polone, AL. BIR- ale Consiliului, specializării şi coope
şi-a depăşit sarcinile de plan bunătăţit simţitor. L'ĂDEANU, vicepreşedinte al Consi- rării în producţie, lărgirii schimbu Şedinţa Comitetului executiv a de
In aceste zile la Exploatarea cu 4,5 m.l. şi respectiv cu 2,3 curs într-o atmosferă dc prietenie fră
minieră din Ghelar se desfăşoa m.l. de shitor. Aceste echipe s-au Alte inovaţii importante apli lui dc mărfuri şi în domeniul altor ţească şi colaborare.
ră o susţinută acţiune pentru situat în fruntea întrecerii so cate în perioada amintită s in t:
impulsionarea lucrărilor de des cialiste şi în lunile precedente. „Dispozitiv pentru scos şuru probleme privind colaborarea economi
chideri. In acest scop minerii de buri“. „Dispozitiv pentru prins că şi tehnico-ştiinţifică.
la înaintări an intensificat în Bine au muncit şi echipele bacurile de filieră“ etc. Toate
trecerea socialistă între schim contfuse de minerii Alexandru au dus la creşterea simţitoare Pornind dc la principiile fundamen
buri şi echipe, la fronturile de Mateiaş, Ioan Pupăză de la ori a productivităţii muncii acolo
lucru principale sînt introduse zontul II, precum şi echipa con unde au fost folosite. tale ale diviziunii internaţionale socia
maşini moderne. Un interes deo dusă de minerul Dumitraş de
sebit au manifestat minerii pen Ia Valea Caselor. I. PACURARU S c h im b de e x p e rie n ţă 5#i ştimăeumsim éfia
tru forez a B.U. 1. plasată la di Zilele trecute, cercul de tea avut loc în cadrul unui schimb
I. RADU corespondent tru al clubului „Siderurgistul“ de experienţă. organizat cu
corespondent Obţin randamente
recţionala est de la orizontul VI. La depoul de locomotive sporite din Hunedoara a prezentat in cercul de teatru al Sfatului Semeţ, furnalul nou de la Traian Stelian şi Vasile Co-
După primele încercări mai stîn. sala Operei de stat din Timi popular al regiunii Banat, care
gace, ei i-au prins meşteşugul şi C.F.R. Teius» In minele din Valea Jiului şoara două spectacole cu pie Hunedoara se înalţă tot mai man sint de asemenea cîţi-
tehnica nouă îşi face pe zi ce sele „Nila“ şi „Ferestre des a prezentat luna trecută la
în prezent obţin cu ea rezultate La depoul de locomotive C.F.R. trece drum tot mai larg. La chise“. Aceste spectacole au sus. Constructorii, intr-un iu va dintre harnicii şi pricepu
care satisfac pe deplin aşteptă Teiuş mişcarea de inovaţii a cu mina Lonea, bunăoară, s-au in Hunedoara şi Deva piesa „Ve
noscut In acest an o largă dez trodus in subteran in primul cini de apartament“. reş de muncă plină de mă ţii constructori din cadrul
rile. In zilele următoare se va voltare. îndrumată de organi semestru al anului mai multe
pune în funcţiune foreza GP. 1. zaţia de partid, brigada de ino craţere blindate scurte pentru C ă rţi şi citito ri reţie şi avint, de îndrăznea acestui vast şantier. Numă
Ea permite executarea de găuri vatori. a adus o contribuţie pre abatajele cameră, un crater blin
de foraj în subteran în orice di ţioasă la sporirea productivită dat lung. i-eîncărcătoare cu ban lă şi curaj, ridică spre necu rul fruntaşilor, al acelor oa
recţie. ţii muncii, îmbunătăţirea proce dă etc. Drept urmare creşte
sului tehnologic şi realizarea de In raionul Klba, munca cu registrat un număr de 11.302 prinsul cerului acest mare meni care nu precupeţesc in
Folosind cu duraj tehnica nouă economii. Printre inovaţiile ce continuu producţia şi producti cartea la sate a căpătat o lar cititori în primul semestru al obiectiv al industriei noastre muncă nici un efort, este insă
şi muncind cu hărnicie, minerii le mai valoroase prezentate în vitatea muncii. Spre exemplu, gă amploare. Numărul citito acestui an, faţă de 5.986 cîţi siderurgice, furnalul de 1.000 mult mai mare. Unul ca toţi.
realizează viteze sporite de îna primul semestru se numără şi brigăzile conduse de Simion Pe- erau in 1960, iar cărţile citite
intare. In luna iunie de pildă, .,Presa electropneumatică pentru tric, Molse Danciu şi Ştefan rilor bibliotecilor săteşti a de aceştia se ridică la 90.451 m.c. cel mai mare furnal al constructorii de aici. pun cu
s-au realizat la lucrările geolo brichetat“, a unui colectiv con crescut de la 3.700 in anul 1960, faţă de 47.098 ciţi erau cu doi
gice peste 478 m.L de galerie — dus de ing Ilie Dumitru şi mai Toacă, de la sectorul V. folo la 4.535 in prezent, iar a căr ţării. nădejde umărul să ridice
aproape dublu faţă de lunile strul Simion Rancea. Prin apli sind craţere blindate scurte, au ani in urmă.
carea ei producţia, de brichete obţinut in primeie 5 zile ale ţilor citite de aceştia, de la Pe şantier, zeci de excava această nouă construcţie in
precedente. In fruntea întrecerii Pe întreg raionul. numărul toare „muşcă.“ din pămint iar tr-un termen cit mai scurt,
socialiste s-a situat echipa con- lunii iulie randamente de 7,76, 10.904 in 1960 la 21.510 anul apoi autobasculante şi auto să-şi aducă toată contribu
cPisă de comunistul Constantin 6,73 şi respectiv 5,95 tone căr acesta intr-un singur semestru. cititorilor din cadrul sătesc se camioane il transportă. Mii ţia lor la realizarea acestui
Ghervasia, care au realizat o îna Şi mai semnificativă este aceas dc tone construcţii metalice, obiectiv de seamă al indus
intare eu 12,7 m.l. .mai mare de- bune pe post, depăşind cu mult ridică în prezent la 18.347. iar piesă după piesă este ridica triei noastre siderurgice.
pe cele planificate. tă creştere la bibliotecile co tă de macarale de mare ca Colectivul acestui şantier
munale şi afiliate, unde s-a în- al cărţilor citite la 158.086.
C. SUCIU pacitate. iar apoi sus, la mari se dovedeşte, prin munca ce
corespondent C o n cu rs „D rum eţii veseli“ înălţimi, montatorii şi sudo o depune, a fi o neîntrecută
rii le prind cap la cap şi le forţă. întreaga atenţie este
Joi seara, în sala clubului clubului în colaborare cu comi- „leagă“, încleş-
¦W tetul U.T.M. al E.M. Teliuc. Te acum zi de zi
muncitoresc din Teliuc a avut ma concursului a fost „Festiva
loc un concurs „Drumeţii ve lul mondial ai tineretului şi xinău-le pen îndreptată spre
seli“ organizat de conducerea studenţilor •— istoricul şi im
Işâ rid ic ă n iv elu l c a lific ă rii tru totdeauna. însemnări oamenii care
portanţa“. Zidarii, la n u de pe şantierul noului
Ridicarea continuă a califică deschiderea a încă două cursuri dul lor. aşează lucrează aici.
rii muncitorilor constituie una de ridicare a calificării pentru Cele mai frumoase răspunsuri spre făuritorii
din principalele preocupări ale sudori şi conducători de benzi
conducerii administrative şi a şi elevatoare. le-au dat tovarăşii Leonid Că- cu migală că furnal acestui mare
comitetului sindicatului de la zănaru, lăcătuş mecanic de la rămida refrac obiectiv indus
preparaţia de cărbune din Pe- Mulţi muncitori care urmea sectorul II. oare a fost distins
trila. In acest scop aici a fost ză aceste cursuri, dintre care cu premiul I, Flori ca Dinescu, tară. Întregul trial, agregat
organizat un curs de ridicare a tov. Ladislau Lupa, Iacob Ru. sortatoare la staţia de sortare
calificării pentru preparatorii san, Ioan Bercea, Viorel Mari- care a primit premiul II şi Ele şantier. întregul colectiv tră modern, de mare capacitate
nescu şi alţii obţin zi de zi suc na GheoTghiu, desenatoare teh
nică, care a primit premiul III. ieşte zilele unei munci neo al industriei noastre siderur
bosite, hotărite şi. dirse, en gice. Vor izbuti aceşti con
tuziaste şi pline de bărbăţie. structori să-şi îndeplinească
Multe dintre lucrările de angajamentul, luat de a rea
construcţie ale acestui furnal liza lucrările noului furnal
sînt de pe acum terminate. înainte de term en? Faptele
Numeroasa asistenţă a urmă Unele din ele au fost chiar
de cărbune. Cursul este frecven cese tot mai importante în pro I o a n Prob- rit cu viu interes răspunsurile dovedesc că sint posibilităţi.
tat de 34 de muncitori şi va cesul de producţie. sdrfer este unul concurenţilor. După decernarea recepţionate. Altele insă de- Prin voinţa lor fermă, con
avea o durată de 6 luni. dintre cei mai premiilor a urmat un program abia încep. Două dintre cele structorii de pe acest şantier
B. CONSTANTIN trei caupere ale furnalului pot să facă acest lucru: să
De asemenea, se pregăteşte de dans. sint gata. La cel de-al trei dea in primirea siderurgişti-
corespondent
apreciaţi sudori M. ZAVOIANU lea cauper se lucrează intens. lor furnalul înainte de ter
corespondent
¦în prima decadă AAAAAA/1*AAA de la fabrica In plină desfăşurare sint şi menul stabilit. Obţinerea
„1 Mai“ din Pe- Fier vechi lucrările de Inzidire de la acestei mari victorii va în
Primul semestru ne. S-au înregis găzile conduse de treşti. Lucrările pentru oţelării cuva furnalului. Montatorii semna fontă mai multă pen
trat de asemenea utemiştii I u l i a n pe care le exe pun acum la ..punct“ apara tru nevoile ţării, tărie şi for
al acestui an s-a economii la preţul Raica, de la secţia Colectivele întreprinderilor subordo tele de încărcare şi. podul în ţă pentru scumpa noastră
încheiat pentru co cută el sînt în nate Sfatului popular al oraşului regio clinat al schipului. La tur patrie. Pentru a se îndeplini
lectivul de munci de cost în valoare răsucit, care şi-a totdeauna d e nal Petroşani au avut pe primul semes nul de răcire se montează acest angajament, această
tori de la filatura de 672.000 lei şi be depăşit planul de tru al anului sarcina să colecteze jghiaburile. iar la staţia de chemare, se cere insă ca po
„Viscoza“ din Lu- neficii peste plan cadal cu 28,3 la cea mai bună 89.000 kg. fier vechi. pompe şi conexiuni se execu sibilităţile existente pe şan
de 788.000 lei. sută, Ştefan Prună calitate. tă finisajul. Tov. Traian tierul de construcţie a noului
peni cu rezultate şi Ion Tomescu, Conştienţi de importanţa acestei ac Rusu. împreună cu oamenii furnal din Hunedoara să fie
deosebite. A fost In acest nou se ţiuni, care vine în sprijinul oţelarilor,
îmbunătăţită cali care şi-au depăşit din brigada sa. au terminat
tatea la firele de mestru, întrecerea planul cu 12,13 la
se desfăşoară cu cil 5 zile înainte de termen
mătase cu 3.1 la avint sporit. In sută. Succese la fel oamenii munci: din întreprinderile res lucrările încredinţate la in folosite cu chibzuială, cu în
sută faţă de sarci- prima decadă a lu de frumoase au ob- pective şi-aii sporit eforturile. Li au stalaţia reţelelor termo-uzina- drăzneaţă şi un deplin curaj.
nile de plan, a fost nii iulie planul la ţinut în prima de depistat şi colectat fierul vechi de la le. La fel de bine au lucrat şi Şi mai ales se cere ca con
depăşit planul la fire a fost depă cadă şi brigăzile fiecare loc de muncă. In felul acesta oamenii din brigada lui şte structorii, urmind exemplul
conduse de Paras- au reuşit ca in perioada amintită să fan Szekely la montarea con înaintat, îndemnul comunişti
fire artificiale de şit cîi 3,3 la sută. predea către 1.6.Al. 121.000 kg. fier
viscoză cu 12 tone, In fruntea întrece
iar la sulfura de rii se situează, chiva Tircă şi Ma vechi, realizindu-şi planul în proporţie ductelor de gaz de furnal. Mon lor să nu-şi uite niciodată
carbon cu 4.5 to- printre altele, bri- rin Ionică. Ş TIR ILE SILEI de 151 la sută. tat orul Traian Voicu, zidarii cuvintul dat.
'WVVVVXA
C. BĂDUŢA Nicolac Olărescu. Ioan Covacs, GH. CALINESCU
corespondent
Sossres fa Deva a Ansam blului de csrc Activitate rodnică
şi v a H e fă fl din Praga La cabinetul tehnic al prepa- fost aplicate 27. Ele aduc eco p<ostii1 die cîorespionidenţi voiiin tari
raţiei de cărbune din Lupeni se nomii de peste 274.000 lei. diin G.A.C. Gîrbova ne informează"
Ieri a sosit la Deva Ansamblul dionul „Cetate“. In oraşul Deva desfăşoară o bogată activitate.
de circ şi varietăţi din Praga, Ansamblul de circ şi varietăţi Printre cei mai destoinici ino Am terminat recoltatul orzului Venituri mari
care va prezenta o serie de spec- din Praga va oferi spectacole şi Tov. ing. Vasile Voiculescu, şe vatori se numără tov. Dumitru
saeole în regiunea noastră. La in zilele de 15, 16 şi 17 iulie a.c. ful cabinetului, se preocupă Avasiloaie, Ştefan Gyorgy, ing. Anul acesta am avut cultivata cu orz o suprafaţă clc 30 hectare. Or din sectorul zootehnic
atent de fiecare inovaţie în p ar Ioan Ene şi alţii. zul liind insămînţat în teren bine pregătit şi îngrăşat, s-a dezvoltat bine.
sosirea în gară, artiştii oaspeţi Printre artiştii care vor apare te, sprijină în muncă pe ino Cultura a lost plivită de două ori. Recoltatul l-am executat cu combina. Sectorul zootehnic al gospo
vatori. Sporesc şepfe’ul Miercuri după-amiază am terminat dc recoltat întreaga suprafaţă. Această dăriei noastre s-a dezvoltat an
au fost întimpinaţi de reprezen în arena circului se numără cultură — spic bucuria şi satisfacţia noastră — nc-a dat o producţie me de an. El a devenit acum una
Aceasta a făcut ca in primul In planul de producţie pen dic la hectar dc 3.560 kg. orz. dintre principalele surse de ve
tanţi ai organelor locale de stat, dansatorii pe sirmă Fiala Slavka semestru, să fie depuse aici 52 tru acest an colectiviştii din sa nituri ale gospodăriei noastre.
ele oameni de artă şi cultură, ele inovaţii, cu 18 mai mult ca tul Boz. raionul llia. şi-au pre La recoltatul orzului la timp şi în bune condiţiuni şi-au adus o con Valorificând produsele din acest
şi sextetul Berondini, dresorul in aceeaşi perioadă a anului tre văzut să sporească considerabil tribuţie însemnată Alzner Ioan, Schcll Mihai. mecanizatori dc la S.M.T. sector noi am obţinut în pri
pionieri etc. cut. Din numărul total de ino efectivul de animale. Miercurea, Szcgcdi Mihai, şclul brigăzii dc tractoare, precum şi colectiviştii mele 6 luni ale anului un ve
Polak Zdenek, acrobaţii duo Kar- vaţii, pină in prezent au Zcek Mihai, Gheorghe Albii, ilie Plitea. Petru Cilniccemi şi Pavcl Mirca. nit de 165.178 lei.
Ansamblul, format din 33 de In acest scop, din creditele
persoane, va prezenta primul lis, sextetul Dvorjak, cuartetul acordate de stat ei şi-au procu GHEORGHE CRĂCIUN Veniturile noastre vor spori şi
rat în ultimul timp 25 viţele preşedintele gospodăriei mai mult. ÎAvem contractaţi cu
său spectacol astă-seară la sta Fiala, trio Rikoras. trapeziştii şi 10 vaci de lapte. Acum. efec statul 130 porci, care vor fi pre
tivul dc bovine proprietate ob daţi la greutatea medie de 100
Berousek şi Eva etc. ştească numără 148 capete. kg„ 44 viţei, 4 boi şi 40 oi. Pre
M. ŢIC darea acestora se va face in mod
eşalonat pină in toamnă.
corespondent
SCHELL MIHAI
In excursie Furaje pentru animale contabil
Astăzi, un grup de 30 salariaţi Recoltarea şi depozitarea fu se şi depozitate pe podurile Infreaga cantitate
de la Întreprinderea „Ardelea rajelor se face in gospodăria grajdurilor şi in şire special
na“ din Alba lulia. au plecat eu noastră cu multă grijă. Pină amenajate pentru ca acestea să de lînă predată
Autobuzele I.R.T.A. într-o excur nu se degradeze. In munca de
sie de două zile. Excursia se acum s-a.u recoltat cele 45 ha. recoltare a furajelor se eviden Turma de oi a gospodăriei
desfăşoară pe ruta Alba lulia— cultivate cu trifoi, 10 ha. lucer ţiază colectiviştii ioan Nc.:' '¦>,
Detunata—Cheiele Remetului — na şi 15 ha. borceag. Din cele Ioan Radu, Minth Mihai, Log- noastre numără în prezent 772
Alba lulia şi a fost organizată 290 ha. fineţe naturale au mai capete oi mari şi 394 capete ti
de Asociaţia sportivă şi comite rămas de recoltat circa 30-40 deser Toma. Ioan Crăciun şi al
tul U.T.M. din întreprindere. ha. Recoltatul este in toi şi la ţii. NICOLAE PARĂIANU neret ovin. Noi am contractat
restul de fin.
A. DRÂGOI colectivist anul acesta 1.150 kg. lînă şi am
corespondent Furajele recoltate au fost strin- predat 1.447 kg., adică cu 297
-st kg. mai mult decît prevedea con
Lucrări de întreţinere în vie tractul. Veniturile obţinute din
Cu cîtva timp în Urmă, con vînzarea linii se ridică la 60.817
ducerea căminului-spital de in Noi avem o supra manei şi a făinării. rea lucrărilor in vii lei.
valizi din oraşul Sebeş a orga faţă de 52 ha., cu Pină acum am făcut se evidenţiază tova
nizat o excursie prin regiunea vie. Pe rod sint 36 trei stropiri. Via. pro răşii Ioan Faţan. ILIE NEDELA
noastră. Excursioniştii au vizitat ha. In 1961 s-au mite o recoltă boga Schorsten Ioan, şef
centrul muncitoresc Călan, ora brigadier zootehnic
şul Haţeg şi muzeul de la Sar- plantat 7 ha. iar in tă. Noi. sperăm ca de echipă, Engber
miseget'uza. 1962 9 ha. In vie s-au producţia planificată Terezia, Weber Agne-
dr. R. CARPIN1ŞIANU făcut sapa mare şi o de 5.000 kg. struguri ta şi. alţii ,
praşilă. De asemenea la hectar să fie de
corespondent
Aspect de la primirea in gara oraşului Deva a Ansamblului de circ şi varietăţi din Praga. s-au făcut, copilitul păşită cu 1.000 — BUORTM ES TOMA
şi stropitul împotriva 2.000 kg. in executa brigadier viticol